ARTICOLE
| PRIMA PAGINA | INAPOI
Adrian BOTEZ
CAZUL DACIA...
ROMÂNIA DE AZI: PREGĂTIREA CEA TAINICĂ
(a Drumului spre ROMÂNIA SACRĂ, de ieri, de mâine...de PURURI!)
 |
 |
EDITURA RAFET, 2011
Recunoştinţă şi mulţumiri din adâncul inimii,
celui care a propus şi făcut gestul nobil al sponsorizării
integrale, a cărţii de faţă: editorului ei, domnul
CONSTANTIN MARAFET!
Această carte se dedică soţiei mele, Elena – şi
copiilor mei: Oana, Octavian, Elena
ARGUMENT
...Aşa-i este scris Omului,
aşa-i este scris şi Neamului (ca mod de supra-fiinţare a
Omului!): să parcurgă un drum circular, de la Originea-Paradis, înapoi la Originea
– Paradis...- trebuind să treacă, însă (pentru a-I dovedi
Lui Dumnezeu că s-a oţelit, că a devenit conştient de
dumnezeirea fiinţei/fiinţării sale, că-L iubeşte pe
Dumnezeu-Creatorul său nu „la poruncă”, şi nici „prin
predestinare funcţională”, precum „Cele Nouă Trepte ale
Scării Dumnezeieşti” - ci cu toată fervoarea Duhului său Viu!), prin infernul istoriei. Şi, apoi,
după Suferinţa Infernului Istoriei, VA ÎNVIA, „a treia zi”, după Sfintele Scripturi ale Noului Legământ, asemeni şi
dimpreună cu HRISTOSUL, FIUL OMULUI - Lumina Lumii, Calea, Adevărul şi
Viaţa! (...Contează, fireşte, şi CĂLĂUZA/CONDUCĂTORUL,
care te scapă, în toată această Cale de Întoarcere la
Dumnezeul-Paradis, de toate capcanele perverse, ale Labirintului Iadului...!!! CĂLĂUZA va fi HRISTOS, fireşte – DIRECT, sau prin TRIMIS!).
În cazul Neamului Românesc, exprimat
prin poporul românesc de azi: pornim din Paradisul
Daciei...şi ne vom întoarce, fără greş, tot în Paradisul Daciei... – cu o
condiţie: să îndurăm infernul cel mai adânc...politicianismul
iresponsabil şi rapace, impostura, crima şi neruşinarea şi
sfidarea de paţachine şi „madame” de bordel... – atitudini satanice, traduse,
în vorba epocii noastre şi a României istorice contemporane: ”pedelismul-globalismul”! Infernul
necesar – ...şi, dacă vom dovedi tăria de Duh de a-l înfrânge pe
Duşman, vom binemerita, de la Dumnezeu, să ne hodinim, apoi... -
şi să ne stingem arşiţa rănilor, în Rai...printre sfinţi, martiri şi îngeri...!
...Pentru a ajunge la ROMÂNIA CEA DE PURURI, la România
transistorică/anistorică (Dacia Thrakilor/Frumoşilor/Îngerilor de ieri, care-s aceiaşi cu cei din Dacia
Thrakilor de mâine!) – trebuie să ducem crâncen război cu
...istoricele năvăliri ale demonilor, adunaţi
şi-nfuriaţi şi disperaţi, din toate colţurile lumii,
nu doar ale României! Şi acest război este atât de năprasnic AICI, şi nu în altă parte,
pentru că demonii ştiu că AICI s-a hotărât, din veac, terenul apocatastazei/luptei finale, dintre forţele
Lui Dumnezeu şi cele ale Beznei...aici sunt, dintotdeauna pentru totdeauna
(pentru marii vizionari, care ştiu să privească şi să
descopere, să primească, întru smerenie, Revelaţia!), AKES SAMENOS=GRĂDINILE
MAGICE=GRĂDINA MAICII DOMNULUI...!!!
...Dar trebuie multe şi mult să
îndurăm, mai cu seamă grele lovituri întru Duh - până ne-om
limpezi şi oţeli Duhul de Lumină, din nou înspre Rai...!
***
...M-am dus să-mi destind nervii şi să-mi întăresc
Duhul (torturat de un an întreg de necazuri, năpaste şi nedrepte
şi drăceşti hărţuiri…), în Munţii Bucovinei, în
"matricea" mea - şi am dat, şi acolo, nu doar de puhoaie de
ape distrugătoare - ci, mai grav
(profund şi persistent grav!), de urâte
trădări de glie şi de Duh: răzeşii lui Ştefan cel Mare au devenit
nişte cerşetori cu pensiuni, după ce şi-au vândut
(pe nimica toată!!!) păgânilor (de toate soiurile: sectanţi
olandezi, suedezi, nemţi etc. – dar şi mafioţilor noştri
…”autohtoni”, înghiţi-i-ar pământul…!) ocina strămoşească, blazonul lor de Cavaleri ai Sfântului Voievod!!!
Şi, acum, pe ocina răzeşească, peste Munţii
Sfinţi, peste Pâraiele Sfinte şi Înlăcrimate –
călăresc, sfidător precum steagul desfăşurat al
Satanei (de parcă Dumnezeu a muncit să facă lumea asta numai
şi numai pentru mafioţi şi pentru venetici de cei fără credinţă şi
fără suflet!!!) - vilele mafioţilor şi casele de rugăciune (nişte
şandramale oribile!) ale străinilor de Duhul Pământului!!! Şi
asta, DREPT ÎN PRAG DE SIHĂSTRIE A VORONEŢULUI, de nu mai
poate bietul şi sfinţitul sihastru, Părintele Cocan Cleopa,
să-şi mai ţină slujbele pentru Mântuirea Neamului Românesc,
din pricina urlătoarelor manele şi a mugetelor “rock”…! (pentru că,
da, în casele de rugăciune, se pare că asta e muzica
plăcută acelui Dumnezeu al lor, despre care eu nici nu voiesc a
ştire, până nu devine el mai puţin…satanic şi ceva mai
“silenţios” şi până ce nu-şi determină “discipolii”
să fie, măcar, mai discreţi…).
…Pur şi simplu, mă trag spre groapă, aceste semne ale
nemernicirii poporului meu, care îşi întoarce faţa de la Dumnezeu, de
la Sfinţii Voievozi şi Martiri, de la propriul Duh şi Suflet...
…Dar cine să lupte, contra acestei situaţii de prăduire a
ţării şi de involuţie a Duhului de Neam? Străinii?
Păi, nu ştiu străini europeni (şi, mai ales, vecini!)
care să ne iubească, deşi numai pace am adus şi numai bine
am făcut, în toată istoria Europei – Europă care ar fi fost TOTAL islamică, de-ar fi fluturat
steagul Profetului pe Marea
Moschee de la Lisabona! - … dacă n-ar fi existat JERTFA Sfinţilor şi Tarilor şi Responsabililor cu Creştinătatea, Voievozi ai noştri
medievali, dimpreună cu armiile lor de arhangheli, cu norodul lor într-armat – TOŢI,
dispăruţi, ca luaţi de un farmec rău, din manualele tineretului nostru – acum, o turmă
…“turmentată”, complet rătăcită/debusolată, care a
pierdut aproape complet Lumina
de Călăuzire a Lui Dumnezeu…!!!
…Nu: NOI trebuie să luptăm! Munţii, apele,
pădurile - fireşte, vor lupta, dar întru legea lor – legea lor de munţi, de ape, de
păduri… - dar NOI AVEM LEGEA NOASTRĂ DE OAMENI, DATĂ DE DUMNEZEU! - deci, întru această lege trebuie să luptăm! Să nu
acceptăm ticăloşia, trădarea, impostura etc. - dar nici pe
ticăloşi, trădători, impostori etc.!
…Însă când noi, ăştia, “bătrânii”, care, încă, ne
mai ştim împotrivi diavolilor şi încă avem arme de Duh, “ace
pentru cojocul lor” - ne vom culca, osteniţi, în pământ… -
oare vom avea parte de Urmaşi Luptători, vom avea, oare, discipoli,
pentru continuarea Ştafetei Luptei pentru Existenţa Purificată a
Neamului Românesc? Nu ştiu…nu simt această potenţială
preluare de ştafetă – …pentru
că pipăi nişte “muşchi sufleteşti” prea slabi, prea
lipsiţi de vlaga Credinţei şi Ştiinţei, la
urmaşii noştri…
...Ştiţi bine cum zice românul nostru vechi: "Dumnezeu
îţi dă, dar nu-ţi bagă şi-n traistă!" Dumnezeu ne-a dăruit
Grădina Maicii Domnului (nu “Land of Choice”, nu “Explore
the Carpatihan Garden”, NU!)
– şi noi ce am făcut din ea? Am
prăduit-o şi-am pângărit-o şi am maimuţărit-o –
am ferfenitzit-o de tot, că
nici nu se mai cunoaşte Mâna Lui Dumnezeu, în ea!
...Munţii şi câmpurile, pământul ăsta - după câte
rele şi neascultări dumnezeieşti am făcut, după câte
distrugeri ale Facerii Sfintelor Mânuri ale Lui Dumnezeu - ...cred că ar fi mai logic şi perfect
îndreptăţiţi să ne scufunde pâ-â-â-â-ână
în cel mai mare adânc al iadului!!!
...Şi, apoi, Dumnezeu să-şi plămădească
altfel de "capodopere ale Zilei
a Şasea"...infinit
mai luminoase şi mai ascultătoare, decât astea de-acum, care, chipurile,
suntem/am fi... - noi! Ptiu! ...
***
...Părintele Iustin Pârvu (de la Mânăstirea Petru
Vodă/Neamţ), ca şi Părintele Arsenie Papacioc (de la
Mânăstirea Techirghiol), mă mângâie, prin zisa lor, precum că Hristos va întoarce acest
popor spre Hristos, înapoi! - adică
spre faţa lui trans-istorică, de Neam-al-Lui Dumnezeu...Eu încerc să fac eforturi
uriaşe de Duh, să cred, să trudesc a căpăta viziuni
despre acele binecuvântate, viitoare vremuri ale re-luminării Neamului.
Încerc. Dar greu îmi mai este să şi reuşesc...
...Ungurii cei obraznici, care ne “pălesc” şi ne scuipă în
obraz, chiar la noi în odaie…Uniunea Europeană, care ne jefuieşte,
prin…”komisari!”, ca pe vremea
Sovietelor!!! Băncile Zarafilor Lumii, care ne pun popreală până
şi pe răsuflare…! …TOATE “PLĂGILE EGIPTENE”!!!
…Dar (pentru unii va fi părând, poate, paradoxal…) parcă mai
aproape-spurcătoare şi mai respingător-duhnitoare decât toate “plăgile
egiptene” este, pentru noi, TRĂDAREA
DINĂUNTRU… - pe care o asociez, aparent ciudat, cu acceptarea
cretină a tembelismului manelelor: MANEAUA MAHALALEI a
înlocuit, aiuritor, cea mai Frumoasă şi Sănătoasă,
Luminoasă şi Viguroasă, Dumnezeiască - cea mai profund semnificativă Muzică
Populară din lume: cea ROMÂNEASCĂ!
De ce ţi-ai trădat,
române, sufletul şi Duhul?! Au, oare, mahalagiii şi ţiganii “de
drept comun”(nu cei cinstiţi şi cu obiceiuri frumoase şi
pitoreşti, vitaliste!), cu mult mai multă personalitate, forţă de convingere, forţă de impunere a “gustului” - decât românii
cei “curaţi
şi de treabă” - strănepoţii celui mai vechi şi
sfânt şi numeros neam european şi din lume - TRACII?!
Dacă este aşa - înseamnă că poporul nostru a degenerat,
în fibra sa, cumplit! Să
nădăjduim că nu şi definitiv...şi nu ireversibil...!!! Să ne rugăm Lui Dumnezeu - SĂ NU FIE CEVA DEFINITIV ŞI IREVERSIBIL!
…Pentru că, mai mult decât Cuvântul - MUZICA ascunde "SEISMOGRAFUL DE DUH” al unui popor: pentru că MUZICA vine din cele mai adânci fântâni ale fiinţei umane...unde încă n-a
apucat să se facă "de Cuvânt"...ci a rămas, încă,
la stadiul de Lacrimă...Or, cât de soioasă şi de
"asfaltată" lacrimă şi total vlăguitoare de duh!
- este...MANEAUA! Şi nu aparţine, nicicum şi de niciunde, Arheului Românesc, de Lumină!!! Ci zonei de înmlăştinare
şi cedare morală totală, zonei dăbălăzat-infracţionale!
Nu avem nicio scuză, în această
privinţă! ...Cum nu au nici cei care au văzut trădarea, cu ochii şi
inima lor, şi au acceptat-o, chiar
cu bucurie dementă, neghioabă - parcă drogaţi, parcă
posedaţi de diavol!!!
Suntem TRĂDĂTORI DE DUH DUMNEZEIESC…
- deci, făptuim cel mai greu păcat: păcatul contra Sfântului
Duh…!
…Doamne,-ajută acest popor, să se
întoarcă la Duhul lui de Neam, ales de Dumnezeu! Şi, Doamne, cu
Nesfârşită Mila Ta, ajută-ne să întrevedem, şi noi,
Mântuirea întru Neam - spălarea poporului în Lumina Sfântă a Neamului
Transistoric, CEL DE PURURI!!!
…Doamne Iisuse Hristoase, trimite, acestui Neam iubit de Tine, CĂLĂUZĂ
PE MĂSURA GREUTĂŢII
DRUMULUI-SĂU-DE-POPOR-ÎNFUNDAT-ÎN-ISTORIE, înapoi către Raiul
Părăsit, şi-n care poporul, redevenit Sfânt Neam - se va
întoarce, nu târzie vreme, transfigurat şi spăşit!
AUTORUL
1-CAZUL DACIA.
„ROMÂNIA MARE” – O
AUTENTICĂ TEMĂ DE MEDITAŢIE
-sau :
SĂ-I LĂSĂM PE
PĂPUŞARI SĂ CREADĂ CĂ NE-AU „DUS DE NAS”!!! -
PRELIMINARII
...În aceste zile de o meschinărie
şi ipocrizie şi porniri spre trădare cumplite, când „puterea
politică <<de la guvernare>>” crede că ne-a
păcălit, pe de-o parte (prin scandaloasa minciună obstinată
şi neruşinată, prin frivolitate şi iresponsabilitate, care frizează demenţa ...
şi ne azvârle tot mai adânc în mlaştina Haosului Dirijat!) - iar „opoziţia
politică parlamentară” (...de fapt, totdeauna şi în
orice ţară de pe Terra acestor ani ai lui Kali Yuga, economicul transcende politicul, şi
toate „mâinile” şi „culorile” se „înfrăţesc”, la modul chiar
„transnaţional”, când e vorba de trădare şi de jaf şi de
aneantizare naţională!) crede acelaşi lucru, că ne
păcăleşte, prin încrederea pe care „ar trebui” s-o avem în
ei, ca „alternativă” (după mintea lor de cretini
aroganţi, care chiar cred că Neamul ăsta Românesc a atins
ultimele trepte de degenerescenţă..., îl cred o turmă de
sifilitici, de paralizaţi la minte, mancurtizaţi, acceptând orice „imagine
rulată” de diferitele posturi TV – posturi care se prefac a fi concurente, când, de
fapt, sunt finanţate, din străinătate, cu aceiaşi bani
muradari şi însângeraţi, în speranţa fie a unui război
civil, fie, mai curând, a unei anestezii/amnezii generale şi a unei „colaborări
generalizate” la Giganticul
Măcel Globalizat!!!!) – în aceste zile, SĂ ÎNCERCĂM SĂ NE RECULEGEM. Şi reculegerea
aceasta s-o facem cuminte şi întru Dumnezeul Neamului Românilor,
încercând, cu efort mare de Duh, să aflăm, prin „scufundare” în
abisurile de lumină şi întuneric divin ale istoriei: să
aflăm CINE SUNTEM, care TREBUIE, cu adevărat, să fie
„ţintele” / scopurile noastre de acţiune naţională,
spirituală şi materială, care să fie mijloacele de aflare a
Adevărului Unic şi care să fie uneltele de ajungere la aceste
scopuri. Fireşte, să aflăm şi cu ce argumente să ne
înarmăm, pentru a fi bine-direcţionaţi, neclintiţi şi
neînvinşi în lupta noastră...!!!
***
I- “TOT
BALCANUL A FOST ROMÂNESC!”
...Începutul „expediţiei”
spirituale şi a exerciţiului de luciditate/responsabilitate îl vom
face folosind, pentru început, un interviu cu un mare şi autentic
cărturar şi luptător aromâno-timocean, CRISTEA SANDU TIMOC – pentru că venerabila vârstă a
domniei sale (94 de ani), precum şi întreg parcursul de luptă
spiritual-naţionalistă al domniei sale - nu-l pot face suspicionabil
de „partis-pris”-uri, „partizanate” meschine, ori controversabil, din punct de
vedere moral. Cel mult, amendabil în
anumite puncte ale raţionamentului său personal, dar, în niciun caz, în eşafodajul
argumentativ şi faptic, în „focul”
durerii, exprimat în vizionarismul său naţionalist vaticinar (de
unde purced şi soluţiile sale disperate, dar absolut sincere, în
dorinţă!) şi al bunelor sale intenţii.
Micile sale erori de logică nu
sunt, în niciun caz, rezultatul
relei-credinţe şi al „intereselor personale şi ascunse” (precum
în cazul „politicienilor” tip „ridiche”, ai „răzorului” nostru naţional, gata să-şi vândă
sufletul, neamul şi Grădina Sfântă, pentru orice soi de
nouă şi avantajoasă...”răsădire”
politico-economică!), ci apar din pricina unor exasperări şi
imagini distorsionate ale realităţii imediate: ÎN NICIUN CAZ, UN CĂRTURAR AUTENTIC (cum şi este dl CRISTEA SANDU TIMOC!) NU SE POATE
ÎNŞELA, ÎN LEGĂTURĂ CU DATE VITALE ALE ISTORIEI TRECUTE ŞI,
ÎN PARTE, TRĂITE!!!
...De la domnia sa (care este o istorie
vie şi însângerată, precum un apostol răstignit pe o nouă
Golgotă!) este necesar să re-învăţăm că singurul
lucru pentru care merită să trăim, suferim şi murim este PATRIA! Iar noi, din păcate, nu
ştim CARE NE ESTE PATRIA, DECI
PENTRU CE ANUME TREBUIE SĂ LUPTĂM, CU PREŢUL TRUDEI ŞI VIEŢII NOASTRE (...şi nici nu
găsim dascăli de bună-credinţă şi ei
înşişi preocupaţi de cercetare acribioasă, FĂRĂ FRICĂ ORI BLOCĂRI
MENTALE CAUZATE DE OPORTUNISME/EGOISME!...şi extrem de puţin de
dispuşi, deci, pentru Martiriul Adevărului!!!).
Nu ştim că, de fapt, scopul existenţei / luptei noastre terestre se numeşte Fiinţa
Noastră Românească Arheică sau „ROMÂNIA MARE” (...dar nu aceea indicată, „din
gură şi ziar”, de
pletoricul demagog Corneliu Vadim Tudor! – ci ROMÂNIA ARHEICĂ, dimpreună cu NEAMUL ROMÂNESC
METAFIZIC/TRANSISTORIC! – din care facem parte, dar habar n-avem de asta!
- şi ne şi
înverşunăm în negarea propriei noastre
Fiinţe/Fiinţări!!!) – iar
mijlocele de luptă pentru redobândirea Identităţii Noastre
Arheice nu sunt NICICUM cele „democratice” (de fapt, luciferico-masonice!), ci cele ale Duhului Umano-Divin:
TREZIREA (chiar prin cele mai cumplite „şocuri” metafizice şi,
deci, CU TOTUL ANTI-DEMOCRATICE...!!!
) A CONŞTIINŢEI EULUI NOSTRU
UMANO-DIVIN, CARE VA DETERMINA TREZIREA SUPRA-EULUI DUMNEZEIESC -
...altfel, nimeni dintre noi nu are dreptul să se „dea”/pretindă „creştin”, şi, încă, „creştin ORTODOX”!!! Deci, NICI OM ÎNTREG/ÎMPLINIT/”ISPRĂVIT”!!!
...Iată ce declară dl CRISTEA SANDU TIMOC, în interviul din
revista online Dacia Aureliană – din care începem să aflăm nu
doar identitatea noastră de neam, ci şi drepturile noastre de Neam
Divin! – drepturi care, fiind cunoscute de către vecinii noştri din
geografie şi istorie, devin tot atâtea motive de a ne urî, deşi noi
nu emitem nicio pretenţie, de niciun fel (...din păcate, sunt
semne tot mai clare că noi începem să renunţăm
până şi la elementarul drept de A EXISTA, întru vizibilul fizic, moral şi magnific-demn... –
ceea ce devine o vină imensă în faţa Lui Dumnezeu, care ne-a
născut AICI pentru O MISIUNE
TERESTRĂ, ACEEA DE „CANDELĂ A
NEAMURILOR” LUMII AFLATE ÎNTRU APUNERE SPIRITUALĂ, CE NU-ŞI VOR
MAI AFLA, CÂT DE CURÂND, DUHUL ŞI ROSTUL (AUTENTIC ŞI SPECIFIC!!!) PE
TERRA!!!):
„ (...)Noi şi noi dovezi, documente, pagini de
istorie şi cercetări etno-lingvistice vin să confirme,
fără nici o urmă de îndoială, că întreaga
Peninsulă Balcanică a fost cândva o „mare românească", un
imens teritoriu traco-dac latinizat (s.n.). Invazia slavă din secolele al VII-lea şi al VIII-lea a
găsit aici un popor numeros, unitar, vorbind o limbă romanică;
un popor de păstori, comercianţi, meşteşugari,
prelucrători de metale şi constructori bogaţi, o „ţară
a bogaţilor", cum spunea cu invidie, dar şi cu admiraţie,
cunoscutul ultranaţionalist sârb Vojislav Şeşeli.(…).
(…)Ne
oprim din nou în Timoc, parte a Daciei Aureliene, unde se vorbeşte,
după cum se ştie, aceeaşi limbă ca la Calafat sau ca la Timişoara, adică daco-româna.
Împărţit între sârbi şi bulgari, acest teritoriu, numit şi
„Valahia Mică", are în spate o istorie bimilenară. Dacă, la
jumătatea secolului al XX-lea, proiectul creării unei
confederaţii bulgaro-sârbe nu a fost transpus în practică, în schimb,
până în ziua de astăzi, cele două ţări
seamănă ca două picături de apă atunci când e vorba de
proiectele criminale de deznaţionalizare îndreptate împotriva românilor
sud-dunăreni (…).
(…)- Dacă ar fi
să descrieţi Peninsula Balcanică din timpurile străvechi, de
la extinderea Imperiului Roman în Balcani, începând cu anul 143 î.Chr., cu ce
aţi începe?
- Tot Balcanul a fost românesc! Tot! De la
Marea Egee, din Munţii Pindului, de la Adriatica, din Dalmaţia, de la
Marea Neagră şi până la Dunăre, a fost un singur popor:
poporul român(s.n.). Singurul
popor existent în marginea de sud a acestui teritoriu, în epoca formării
românilor ca neam latin, au fost grecii, însă ei ocupau zonele de
lângă mări şi mai puţin câmpiile şi aproape deloc
munţii. Pentru cel puţin şapte
secole după Hristos, adevărata Românie Mare a fost Peninsula
Balcanică...(…) Timpurile se schimbă, năvălesc slavii în
secolul al VII-lea, peste încă şapte sute de ani vin turcii (1453),
apoi, în părţile de apus, coboară austriecii, iar poporul român
din Balcan se împrăştie, se împuţinează, în unele zone
chiar dispare, cum ar fi Muntenegru şi Bosnia-Herţegovina. Pe
lângă aromânii din Macedonia şi Pind, din Albania şi Bulgaria,
rămân să reziste compact, până în ziua de azi, daco-românii din
Timoc (200 de localităţi în Serbia, 100 în Bulgaria - 30 în jurul
Vidinului plus 70 de-a lungul Dunării, pâna la mare). Ei au avut parte de
domnia a cel puţin cinci voievozi români, începând cu Basarab I
Întemeietorul, în secolul al XIV-lea, până la Matei
Basarab, în secolul al XVI-lea. Aceşti domnitori au construit mai
multe mănăstiri şi biserici româneşti în sudul
Dunării, decât în nord, deoarece românii stăpâneau acel ţinut
din timpuri străvechi, Dunărea nefiind niciodată, până la
1918, graniţă între fraţi. Dacă ne gândim la marele Basarab
I, el a ridicat o mănăstire la Cladova, pe râul Şaina (azi în
ruine), una la Mânăstiriţa (tot în ruine) şi una la Vradna (care
există şi acum, fiind ocupată de călugăriţe
sârboaice)(…).
(…)Toţi,
şi grecul, şi bulgarul, şi albanezul, şi sârbul vor să
ne zdrobească capul, văzând cât suntem de moi, cât de mult
îndurăm... O naţie adormită. Apoi, ar mai fi şi alte
motive. Spre exemplu, grecii. Cum să nu ne urască?
Gândiţi-vă că, pâna la Cuza, 1/6 din averile
mănăstireşti de la nord de Dunăre erau în mâna grecilor. Prin
secularizarea averilor mănăstireşti, grecii au pierdut totul. Pe
de altă parte, ei urăsc bogăţia şi vrednicia
aromânilor, părtinirea de care s-au bucurat aceştia din partea
turcilor, în timp ce pe dânşii i-au oropsit din greu; urăsc
inteligenţa, mărinimia, spiritul liberal al multor intelectuali
şi magnaţi aromâni. Vorbind de sârbi, ei ne urăsc pentru că
le-am luat Banatul în 1918. Socotesc că au fost stăpâni acolo şi
au pierdut din pricina vicisitudinilor istorice care pe români i-ar fi
favorizat (însuşi generalul Berthelot le-a alungat armata din
Timişoara). Ne mai urăsc şi pentru bogăţia
păstorilor aşa-zişi vlahi, pentru că noi am deţinut
cele mai bune pământuri (doar eram băştinaşi, ce-ar fi
dorit?), pentru că suntem diferiţi, suntem latini, aparţinem
unei mari familii de popoare vest-europene. În fine, bulgarii ne urăsc
pentru acelaşi lucru, dar şi pentru că le-am luat Dobrogea. Ar
fi dorit-o toată, până la Constanţa, nu doar cele două
judeţe. S-au bătut mult pentru asta(…).
***
II -
EXISTĂ O CONJURAŢIE ÎMPOTRIVA CUVÂNTULUI „ROMÂN"!!!
(…)Există o conjuraţie împotriva
cuvântului „român", atât la Sofia, cât şi la Belgrad sau Atena. Neromânii
doresc uitarea acestui cuvânt, au dezvoltat politici de stat care urmăsesc
acest cuvânt ca pe un... terorist, ca pe un... stigmat al diavolului (s.n.). Ei ar dori ca românii balcanici să nu
mai aibă nici o legătură cu ţara de la nordul Dunării,
să se ţină drept o naţie nouă, cu o limbă
diferită, astfel că ajutorul şi interesul României pentru fiii
ei din sud să nu mai aibă obiect.
„Dacă sârbii nu dau drepturi minorităţii române din Timoc,
România trebuie să blocheze aderarea lor la UE" (n.n.: iată una dintre naivităţile cărturarului
timocean, izvorâtă din exasperare şi lipsa perspectivei istorice,
care l-a animat până în acest punct al interviului).
…(…)- Au făcut oare tot ce era normal să facă
politicienii României de după 1989, pentru a-i ajuta să
supravieţuiască pe daco-românii din Timoc şi pe aromânii din
restul zonei balcanice?
- Doar vag şi doar din întâmplare.
O excepţie face preşedintele Băsescu (iată o a doua naivitate, izvorâtă din
aceleaşi cause, asupra cărora avertizam mai sus; de data asta, a se
observa, urmărind curgerea textului, că dl Cristea Sandu Timoc
păstrează, în frază şi-n ton rezerve mari şi
tragice!!!), mai ales în ultimii ani,
când s-a arătat interesat de românii din jurul României. Numai în ultimele luni dânsul i-a trimis pe
primul-ministru Boc la Sofia şi pe ministrul de Externe Baconschi la Bor
(recent). Preşedintele s-a dus la Cladova şi bine a făcut,
deşi autorităţile sârbe l-au ignorat. Urât din partea lor, mai
ales că el caută să-i bage în Europa. A fost, de curând, şi
în Macedonia. Declaraţiile au fost frumoase, încurajările sunt
puternice, promisiunile sârbilor şi bulgarilor par ferme, dar, imediat
după încheierea protocolului unei vizite, teroarea anti-românească
reîncepe. Aceşti oameni nu au onoare. Bulgarii au scăpat de
constrângerile UE, de dinainte de aderare, ne-au păcălit pe
toţi, de la Bucureşti, la Bruxelles. Dar sârbii nu mai trebuie
lăsaţi să-şi bată joc; dacă nu dau drepturi
minorităţii române din Timoc, România trebuie să blocheze
aderarea lor la UE. O mare şansă, pierdută, a avut fostul
preşedinte Iliescu. În anii războiului din Bosnia, peste 1.000 de cisterne
de motorină au tranzitat România din Rusia spre Belgrad şi spre front. Atunci să fi spus d-l Iliescu: până
aici, tovarăşi! Trec cisternele cu o condiţie:
recunoaşteţi statutul juridic al românilor timoceni, acordaţi-le
dreptul la limba română, la şcoli, la biserici! (n.n.: îl durea în
“bumbărează” pe “dl Iliescu” de “salvarea Neamului”…când el avea
ordine foarte precise, de la Oculta Mondială, care l-a “montat” la noi,
să distrugă fibra morală şi de rezistenţă a
Neamului Românesc, Neam de Imperialitatea
Sacră! – …Ion Iliescu era anunţat ca fiind “succesorul lui Ceauşescu”
[Ceauşescu fiind un NAŢIONALIST,
deci o “struţo-cămilă, un paradox periculos, în lumea
masonică, get-beget şi UNIVERSAL-INTERNAŢIONALIST-COMUNISTĂ, numită fals
“liberalo-comunistă”, de la Washington şi până la Moscova! – de
la biroul lui Regan şi până la biroul lui “Gorby”/Gorbaciov!] - încă din 1974, prin oficina Masoneriei Albastre, de la New
York-Washington - Europa Liberă!!!). Să-i
fi văzut pe fraţii sârbi cum se conformau... Altminteri, ei nu
ştiu de prietenie, de înţelegeri mutuale, de bună
vecinătate, nici măcar de reciprocitate (sârbii din România au toate
drepturile posibile!).
- Ar putea guvernanţii de
la Bucureşti să facă faţă cerinţelor românilor
din jurul României, în condiţiile în care criza îngenunchează
economia românească?
***
III - CRED
CĂ SINGURII GUVERNANŢI CARE AR ÎNŢELEGE DRAMA NOASTRĂ AR FI
AROMÂNII!!!
- Cred că singurii guvernanţi care
ar înţelege drama noastră ar fi aromânii. Ei să vină la
putere în Bucureşti, şi ne-ar fi mult mai bine! (s.n. – n.n.: având în vedere situaţia
istorică, dar, mai ales, cea “de facto”, a aromânilor, şi în epoca
interbelică, atunci când au fost primii care l-au înconjurat, cu
maximă încredere, pe Căpitan - …din păcate, nedovedindu-se tot
atât de rafinaţi, în înţelegerea de Duh, pe cât erau de fideli
şi de vii/vitalişti întru re-acţiune!
– …dar şi în “anul de graţie” 2010, când sunt siliţi, în Grecia,
Bulgaria, Serbia etc. să-şi apere, viaţa lor şi a familiei,
cu toporul în mână, ÎN FIECE NOAPTE
DATĂ DE DUMNEZEU! – când grecii, bulgarii, sârbii etc.,
ieşiţi de la crâşmă, vor “să bea sânge de valah
blestemat”… - nu ne îndoim că soluţia propusă
de C.S.T. este, FOARTE SERIOS, de luat în seamă!!!… - singura
rezervă fiind că “orice
pădure are uscăturile ei”, şi că un Ion Caramitru
şi-a trădat, deja, Neamul, la fel şi un Costică Canacheu…,
dar şi, în diaspora, un Vasile Barba
[1]
etc.) . Bunînţeles, n-am auzit să fi fost
tăiate fondurile pentru minorităţile din ţară. În
urmă cu patru ani, ştiu sigur că minoritatea sârbească din
România (adică 25.000 de suflete) primea de la stat, pentru proiecte
culturale, biserici, asociaţii etc., peste 200.000 de euro pe lună! Azi,
poate or primi pe jumătate, dar tot primesc. Atunci, cum să se taie
puţinele fonduri pentru românii minoritari din jurul ţării? Dacă,
totuşi, au fost tăiate, e o lipsă de cultură politică
din partea politicienilor români. Dai tu atâţia bani unui grupuleţ de
sârbi (croaţilor le dau alţi bani, bulgarilor alţi bani,
ruşilor alţi bani), şi românilor timoceni nu le dai măcar
zece mii de euro!? Nouă, aici, la ASTRA, dacă ne-ar da două mii
de euro pe an, nu pe lună!, şi tot ar fi bine, tot am mai face ceva
treabă, o revistă, un site pe Internet, un buletin, un transport de
abecedare. Am impresia că, în instinctul
majorităţii românilor, sentimentul naţional a adormit de tot.
Mai dăinuie puţin în Transilvania şi în Banat, dar în rest îi
mort. şi mai e ceva: cred că politicienilor români le e frică de
românii din sudul Dunării, de românii de pe pământul lui Decebal
şi Traian. Ei nu-i cunsoc pe timoceni. Timocenii încă n-au fost
sârbizaţi, încă n-au fost bulgarizaţi. Că-i urăsc
sârbii şi bulgarii e una. Dar
politicienii români nu-şi dau seama că sârbii şi bulgarii vor ca
şi românii să-i urască! Asta ar fi bucuria lor cea mare...”(s.n.)
Vedeţi
că Petre Ţuţea avea perfectă dreptate, când caracteriza
cele două ramuri, cea de la Nord de Istru (noi…) şi pe cea de la Sud
de Istru (aromânii/macedo-românii prigoniţi, deci oţeliţi ŞI VII!!!)?! “Mă întreba Marin Preda cum era cu macedo-românii şi i-am zis
: domnule Preda, macedo-românii nu sunt români, sunt super-români, români
absoluţi. Atât de năpăstuiţi şi goniţi, au
instinct naţional de fiară bătută.Iar eu şi dumneata,
pe lângă ei, avem forţa domestică de raţe.Macaim. Am stat
cu macedo-români în temniţă. Ii băteau până îi omorau, dar
ei nu declarau nimic. Au o bărbăţie perfectă.”
***
IV –
ÎNCEPUTUL AVENTURII: CINE SUNTEM ŞI CUM NE NUMIM?!
…Noi, românii, nu numai că nu purtăm “stigmatul
diavolului”, ci, precum am precizat mai sus, noi, românii, suntem
aleşi, de Dumnezeu, pentru CEA MAI
ÎNALTĂ MISIUNE SPIRITUALĂ TERESTRĂ: de A FI CANDELA DE DUH, de la care vor aprinde, în viitor, “lumină
din lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat”,
celelalte neamuri, aflate, acum, aproape de cel mai jos punct al Kali Yuga. Acest lucru l-au ştiut
şi mărturisit, cel mai clar, doi iniţiaţi întru Epoca Mihaelică/A DUHULUI (epocile
arhanghelice sunt de câte 250 de ani,
ultima Epocă Mihaelică Terestră numărându-şi anii de
la 1871) : MIHAI EMINESCU şi CORNELIU ZELEA CODREANU. Dar, se pare
că iniţierea în tainele acestei EPOCI
MIHAELICE/A DUHULUI (oricât de mulţi ar fi contestatarii!)
aparţine şi lui RUDOLF STEINER (1861-1925) şi unui Mare Duh Vizionar al Asiei (între 1906, când
intră pe calea sadhu-ului
- şi până în 1920-1922, când
ajunge în Europa, America, Australia şi, din nou, în Europa – inclusiv la
Bucureşti!) - “preaonoratul” indian
sikh (convertit la creştinism) SUNDAR
SINGH (1889-1929) - „apostolul cu picioarele sângerânde.”
…Deci, s-o pornim în
“expediţia” către Identitatea şi Misiunea noastră
terestră, ca Neam Metafizic.
Cine suntem noi, cum ne numim? Cei
ce cred că răspunsul la această întrebare se află din
manuale/tratate şi în mod facil, se
înşală, din păcate, amarnic…!!!
…Cei pe care am fost
învăţaţi, din şcoală, să-i numim “cronicarii români/moldoveni” (Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce – precum şi masonul “prinţ printre filosofi şi filosof
printre prinţi”, membru al Academiei din Berlin şi membru al
Lojei Germane Illuminati… - ceea ce nu-l scoate dintr-o discuţie extrem
de interesantă despre “trădare
şi patriotism”…DIMITRIE
CANTEMIR!) - sunt, primii trei,
extrem de timoraţi de “succesul de
scenă” al Apusului romano-catolic şi, deci, cuprinşi de o
teamă care nu este deloc străină de patriotism: “să
nu ne pierdem” de Europa! Deci, noi, toţi, “de la Râm ne tragem”…!!!
Trebuie să fim în pas cu Apusul
European! Şi, pentru asta, soluţia este insistenţa absurdă
şi profund perdantă pe “originea
noastră latină”, nu cumva să ne pierdem de…”surorile noastre latine”, ba chiar,
vorba lui Farfuridi:”pentru ca să dăm exemplul chiar surorilor
noastre de ginte latine, însă!!!”
Mai mult,
chiar: bietul boier Miron Costin, fie-i ţărâna uşoară, a avut şi întreţinut relaţii
foarte strânse cu Biserica Romano-Catolică! Păi, dacă este „romano-” ... - asta înseamnă că ...e „de
la Râm”...”bădica Traian”...”neamuri”, care va să zică...
- nu?!
…Al patrulea (Dimitrie Cantemir) aparţinea mai
mult Apusului (deci, zonei “latine”…masonice!), decât Răsăritului
Ortodox…Se “sincronizase” perfect, la modul “lovinescian” - “avant la lettre”…
…Nu cumva recunoaşteţi
această teamă, indusă, insidioso-persuasiv şi perseverant-
diabolic, şi azi…sub numele, mai clar şi gomos, de “apartenenţa/nonapartenenţa
la… Uniunea Europeană”?! Observaţi, vă rog, că
până şi atât de inimosul cărturar aromân timocean, CRISTEA SANDU TIMOC, atunci când vrea
să afle soluţia de aducere la raţiune a sârbilor
intoleranţi şi extrem de egoişti/non-creştini (ne referim,
fireşte, la politicienii lor…care nu se deosebesc de ai noştri decât
printr-un naţionalism negativist, degenerat, distructiv, profund xenofob!), cu privire la
minoritatea aromână, să născocească (naiv…) cea mai mare
pedeapsă/cel mai eficient şantaj, pentru sârbii cei nedrepţi,
propune preşedinţilor României post-decembriste să “pună pe tapet” …”chestia” cu “intrarea în Uniunea Europeană”: „Dacă sârbii nu dau
drepturi minorităţii române din Timoc, România trebuie să
blocheze aderarea lor la UE"…!!!
…Şcolii Ardelene,
formată din “dezertori” de la Ortodoxie (având centrul Greco-Catolic la
Blaj…), ce să-i mai cerem?! Nimic! E drept că gândurile “corifeilor”
nu erau deloc lipsite de bună-credinţă (convingerea lor era
că, prin afirmarea, frenetică, a “latinităţii absolute” a românilor, vor căpăta respectul călăilor şi
împilatorilor…S-au înşelat amarnic…).
***
V- „LIMBA ROMÂNEASCĂ E MAMA LIMBII CEII
LĂTINEŞTI”…!!!
Şi, totuşi,
printre “corifeii” Şcolii Ardelene (şi “campioni” ai “luptei cu hârtiile”…) - există unul
cu o intuiţie extraordinară: “PETRU MAIOR a fost primul care şi-a dat seama că, deşi limba
română şi limba latină clasică sunt limbi înrudite - totuşi, limba română nu e fiica
limbii latine şi, prin urmare, ideile lui Samuel Micu trebuiesc corectate.
În Disertaţie pentru
începutul limbii româneşti, tipărită
în acelaşi volum cu Istoria
ceii pentru începutul românilor în Dacia (pp. 302-323) el afirmă categoric că limba
românească e lătinească (p. 302), dar că …<<măcar că ne-am deprins a zice
că limba românească e fiică limbei lătineşti,
adecă ceii corecte, totuşi, de vom vrea a vorbi oblu, limba
românească e MAMA LIMBII CEII LĂTINEŞTI>>. (…)
<<Limba românească>>
(n.n.: limba strămoşilor noştri) poate fi <<mamă limbei ceii lătineşti>> (n.n.: este vorba de limba latină clasică sau limba romană – lingua romana, cum o numeau Isidor
din Sevilla şi Plinius), deoarece
românii, urmaşi ai dacilor, sunt autohtoni în ţara lor, în timp ce
romanii erau venetici în Italia şi, deci, au venit pe malul Tibrului
(vechiul Rumon) cu limba strămoşilor lor, din patria de unde au
plecat – strămoşi (n.n.: traco-daci!) care au continuat, desigur, să vorbească aceeaşi
limbă” (cf. Paul Lazăr Tonciulescu, Ramania – Paradisul pierdut, Editura Obiectiv, Craiova, 1997).
***
VI- TRAGEDIE ARDELENEASCĂ
ŞI MARTIRIU ÎNTRU ORTODOXIE
Deplângem tragedia
ardelenească a finalului de secol al XVII-lea şi a veacurilor XVIII-XIX, până la primul
război mondial (“creat” de Masonerie, pentru a distruge ambele imperii
religioase europene: cel Romano-Catolic, al Habsburgilor, precum şi cel
Ortodox, al Ţarilor Rusiei…), dar şi “slăbiciunea de înger”
şi trădarea de moralitate-spiritualitate neaoş românească
şi de “lege strămoşească” (Ortodoxie!) a unora dintre ardeleni (fără să uităm a înălţa pios
omagiu martirilor ardeleni pentru ORTODOXIE, DESTUI!!! – …începând cu
acel Cuvios Mărturisitor SOFRONIE de la Mânăstirea
Cioara/Hunedoara…dimpreună cu ieromonahul VISARION
SARAI … - dar continuând cu OPREA
MICLĂUŞ, din Săliştea Sibiului, preoţii MOISE MĂCINIC, din Sibiel şi IOAN DIN GALEŞ,
prăznuiţi în fiecare an la 21 octombrie, ierarhii ILIE IOREST şi SAVA BRANCOVICI, prăznuiţi la
24 aprilie, şi mulţi, mulţi alţi bărbaţi, femei
şi copii…. - martirizaţi, de
maghiari şi austrieci, pentru aceeaşi “lege
strămoşească”/ORTODOXIA!
[2]
) …şi trecem mai departe!
***
VI- ROMÂNII NU AU GENA
LAŞITĂŢII ÎNSCRISĂ
ÎN “ADN”-ul LOR!!!
CEI MAI CUTEZĂTORI
RĂZBOINICI AI TERREI – TRACO-DACII!!!
Nu există român de azi (sfertodoct…se
înţelege, în condiţiile în care UE “dispune” ca Istoria Românilor
să înceapă de la…1989!!!) care să nu exclame, din fundul
bojocilor săi şi cu un dispreţ suveran: “Aşa am fost noi, românii
ăştia, totdeauna! Laşi,
nemernici, găinari, căcăcioşi!”
…Ei, tinerilor şi mai puţin tinerilor,
nu-i deloc aşa! Mai lunile trecute citam din dl BOGDAN MATECIUC, care evoca motivul războaielor dinastiei IMPERIAL-româneşti a
Asăneştilor, cu “invincibilii
bizantini”: O PALMĂ! –
şi socoteam cam cât costa, la români, pe acele vremi (veacurile XII-XIII),
“o palmă”…:
“În jurul anului 1000, alături de bulgarii
slavofoni, izvoarele bizantine, cele narative de la cancelaria imperială
si de la cancelaria patriarhală îi mentionează la sud de Dunare pe
aromâni, populatie romanică din regiune. În anul 1185, în Bizant domneste
tânărul împărat Isaac II Anghelos. Dorind să-si
pregătească cu mare fast nunta cu fiica regelui maghiar Bela II, el
pune o dare nouă asupra supusilor săi. Darea îi afectează în
primul rând pe cei ce au turme de oi si vite. Este tocmai cazul valahilor, a
căror îndeletnicire principală este păstoritul. Aceste dări
si felul abuziv în care sunt strânse produc o mare nemultumire printre valahii
care locuiesc în muntele Hemus. Acestia trimit la împărat, care se afla la
Kypsella în Tracia, o delegatie condusă de fratii Petru si Asan, fruntasi
ai lor, pentru a-si prezenta plângerile. Cererile lor nu sunt luate în
seamă, ba, mai mult, Asan este
pălmuit de un demnitar bizantin, „pentru neobrăzare”(s.n.). În aceste conditii, ei se întorc la
Târnovo, în biserica Sf. Dumitru unde, „în limba lor părintească”,
după cum spune cronicarul Nicetas Choniates, cheamă poporul la
răscoală împotriva bizantinilor. (…).Trei ani mai târziu,
împăratul Isaac trece muntii Balcani, cu gândul să ocupe Târnovo,
capitala Asănestilor, dar întimpinând o rezistentă îndârjită, se
retrage. Pe drumul de întoarcere, armata
sa (n.n.: a împăratului Isaac al II-lea Anghelos, care permisese pălmuirea lui Asan!!!), cade
într-o ambuscadă într-o trecătoare din munti si suferă pierderi
grele. Împăratul însuşi scapă cu fuga, pierzându-şi coiful.
Victoria întăreşte şi mai mult poziţia Asăneştilor,
care rămân stăpâni pe teritoriul dintre Dunăre si Balcani (s.mea).(…). Împăratul Isaac trimite o
nouă armată, de data aceasta sub
conducerea sebastocratorului Ioan, cel care îl pălmuise pe Asan (s.n,). Acesta nu rămâne
mult timp la comandă, fiind bănuit de complot, si este înlocuit cu
Ioan Cantacuzino, cumnatul împăratului. Acesta nu are nici o
experientă militară si, în urma unui atac pe timp de noapte,
suferă o grea înfrângere din partea vlahilor. (…) În timp ce Alexios se află în
răsărit pentru a înăbusi răscoala pornită de un rebel
din Cilicia, vlahii risipesc o altă armată bizantină în
apropiere de orasul Seres.(…) După Petru, tronul este preluat de cel de-al
treilea frate, Ionită cel Frumos (Caloian, 1197-1207), ce dovedeste
remarcabile însusiri de militar si om politic. În urma mai multor victorii
împotriva bizantinilor, întelegând că Bizantul nu-l va recunoaste
niciodată ca „împărat”, Ionită apelează la Papa Inocentiu
III, căruia îi cere recunoasterea ca Impărat al bulgarilor si
vlahilor, precum si titlul de Patriarh pentru întâi-stătătorul
bisericii sale.(…) Mai mult, cronica grecească a lui Nicetas
mentionează în mai multe rânduri că Petru si Asan erau „vlahi” si
că ei apartineau acelui neam de oameni „care locuiesc în muntele Hemus” si
care „înainte se numeau Mysi, iar acum vlahi se cheamă”. Originea
valahă a fratilor Asănesti este confirmată de numeroase izvoare
contemporane.
Se pune
întrebarea cum au reusit acesti vlahi, care nu constituiau o majoritate în acea
regiune, să repurteze asemenea succese? Răspunsul constă în
faptul că VLAHII ERAU ELITA
CONDUCĂTOARE PESTE MOZAICUL DE NEAMURI DIN REGIUNE (s.n.). În plus, ei aveau deja o traditie în
opozitia fată de autoritătile bizantine. De exemplu, în jurul anului
1000, ei sprijiniseră activ rezistenta împotriva împăratului Vasile
al II-lea Macedoneanul. De asemenea, ei fusesera principalii animatori ai unei
răscoale cu caracter etnic si social din zona specific românească,
Larissa (Thesalia) în preajma anului 1066.(…)Spre dezamăgirea Papei, împărătia Asăneştilor
nu devine un pilon al Romei în sud-estul Europei si nici nu se apropie de
Imperiul Latin de Răsărit (s.n.), fondat de Balduin de Flandra, care cucerise Bizantul în cea de-a
patra Cruciadă (1204) proclamându-se Impărat al Imperiului Latin de
Răsărit. Ionită, dorind să stabilească legături
cu noii stăpâni ai Bizantului, trimite o delegatie, cerând să fie
recunoscut si de acestia. Latinii fac însă o greseală fatală, cerându-i regelui să nu li se mai
adreseze ca unor egali, ci ca un vasal stăpânilor săi. Lui Ionită, ofensat, care porneste război (s.n.), i se alătură o serie de nobili
greci, fosti ofiteri în armata lui Alexios III, izgoniti de latini. Ionită
preia conducerea noii aliante, iar latinii ajung repede să înteleagă
ce greseală au făcut. Vrând să înăbuse revolta lui
Ionită, ei se decid să lovească punctul principal si
asediază Adrianopolele. Bătălia care are loc în ziua de 5
aprilie 1205 se încheie însă cu un dezastru pentru latini, iar Balduin
este prins si dus la Târnovo, unde moare în chinuri grozave, după cum
povesteste cronicarul Nicetas “ – cf. Bogdan Mateciuc, Imperiul Româno-Bulgar al
Asăneştilor - Scurtă istorie a imperiului clădit de trei
frati vlahi (aromâni) la sud de Dunăre.
Acum, să ne întoarcem, dimpreună cu
Adrian Bucurescu, în vremurile şi mai vechi, la aşa-zisa “ocupaţie romană”, şi
să vedem cam cât i-a costat pe urmaşii lui Traian-Tracul – o
operaţiune alchimică (a acestuia din urmă), făcută
cu cele mai bune gânduri, dar cam…”în forţă” (precum
intervenţiile poliţiei “moderne”, la “mineriade”…):
“Toţi
împăraţii de după Traianus au fost nevoiţi să regrete
invazia asupra ţării de la Nord de Danubius. Imediat după
moartea lui Traianus, dacii liberi, împreună cu iazigii metanaşti
şi cu roxolanii, au atacat
provincia romană. Hadrianus, succesorul lui Traianus, i-a învins pe
iazigi, printr-un general de-al lui, şi i-a împăcat pe roxolani cu
bani. Eutropius scrie că Hadrianus a vrut să părăsească
Dacia, dar a fost oprit de prietenii lui cu argumentul că, astfel, „ar
cădea mulţi cetăţeni romani în mâinile barbarilor”. In
timpul urmaşului lui Hadrianus, Antoninus Pius, generalii romani i-au respins pe dacii liberi de două
ori; în anii 143 şi 156-157. Pe vremea împăratului Marcus
Aurelius romanii au fost nevoiţi
să se lupte cu costobocii (dacii din Bucovina), care au atacat Dobrogea,
ajungând până în oraşul grecesc Elateea, unde au fost învinşi. Aliaţii
costobocilor au fost marcomanii, de la care războiul s-a numit marcomanic. Luptele s-au încheiat abia pe
vremea lui Commodus, urmaşul lui Marcus Aurelius. În timpul domniei
acestuia, s-au răsculat dacii din
teritoriul cucerit, dar şi ei au fost învinşi. Pe vremea Iui
Caracalla, a avut loc prima năvală
a goţilor în Dacia Romană, aliaţi cu dacii liberi din
Miazănoapte. Împăratul a venit în ţinuturile noastre şi a
reuşit să învingă. În timpul împăratului Macrinus
(217-218), scrie Cassius Dio, „dacii
pustiau o parte a Daciei şi ameninţau să se lupte mai departe,
după ce-şi luaseră îndărăt ostatecii pe care-i primise
Caracalla sub cuvânt de alianţă”.
De pe la
anul 230 încoace, atacurile nu au mai încetat. La leatul 235, romanii i-au
învins pe dacii care atacaseră
împreună cu sarmaţii. Peste doi ani, carpii (dacii din Moldova), laolaltă cu goţii, au prădat
în Dobrogea. Cu mare greutate, romanii i-au învins. În anul 245, carpii au
atacat din nou şi au fost învinşi iarăşi. În acelaşi
an, goţii şi dacii liberi au
pătruns încă o dată în imperiu. Atacurile s-au ţinut lanţ până la aşa-zisa
„retragere aureliana”. Aceasta a însemnat independenţa Daciei, încununarea
războaielor neîntrerupte pe care dacii liberi, aliaţi cu alţi
„barbari” le-au purta împotriva „râmlenilor” – cf. Adrian Bucurescu, Dacia
secretă, Arhetip, Buc., 1997, pp. 230-231.
…Parcă nici nu există vreun răgaz,
între luptele cele crâncene, iscate într-una! – şi duse pentru Sfânta
Libertate…Aşa că, mult mai corect ar fi să analizăm cauzele INVOLUŢIEI (prin ani şi
veacuri…) a spiritului nostru atât de războinic, că nici
măcar militari profesionişti, precum erau romanii, nu mai făceau
faţă…
NU AVEM
ÎNSCRISĂ, ÎN ADN-UL NOSTRU, ÎN NICIUN CAZ, LAŞITATEA!!! Poate că suntem
manipulaţi (la fel ca toate popoarele Terrei!), să devenim nişte
“castraţi”, şi din punct de vedere al acţiunii/re-acţiunii,
şi din punct de vedere al moralei…spiritualităţii…Pentru
că, se ştie de mult: un neam
care “scade/şovăie” moral-spiritual, se “nemerniceşte”, apoi se
“nimicniceşte”, din toate punctele de vedere. Şi, atunci, ia
să ne mai privim, o dată, pe faţa Pământului, duşmanii de moarte ai
spiritualităţii creştine (de 2.000 de ani încoace, dar, mai cu
seamă, în ultima mie de ani, de pe la 1054…din secolul al XV-lea, al apariţiei aberaţiilor
protestante – …cât despre cele actuale/contemporane, ale
neo-protestantismului, ne este şi silă să mai vorbim!) - ŞI, ATUNCI, VOM PRICEPE TOTUL!!!
***
VII- EMINESCU, NICOLAE
DENSUŞIANU - “MEMENTO MORI” ; INIŢIEREA ÎNTRU TRACISM ŞI MISIUNE
SPIRITUALĂ DE NEAM!!!
…Ni se ascunde, cu
obstinaţie, adevărul faptic precum că Eminescu a fost foarte bun
prieten şi a fost iniţiat întru TRACISM de NICOLAE DENSUŞIANU,
cel despre care masonii şi Oculta ar vrea să credem că a fost “un exaltat, un nebun” (exact
aceleaşi vorbe sunt vehiculate, şi azi, legate de eminentul gazetar
politic MIHAI EMINESCU!) – autorul cărţii, supranumită
şi “Biblia Românilor”: DACIA PREISTORICĂ. După
iniţierea întru TRACISM, Eminescu îşi schimbă opiniile despre
“sfinţenia” Blajului, cu 180 de grade… - la fel şi despre
aşa-zisa noastră “origine latină”… – şi scrie Memento mori, în care are viziunea PARADISULUI
DACIEI! Iată versurile-imprecaţii, prin care este condamnată
lipsa de spiritualitate superioară a Romei celei trufaşe –
condamnarea eminesciană, prin glasul lui Decebal, se traduce, în vers, în
avertismentul-prorocire a dispariţiei Romei din Planul Divin/MORŢII
DUHULUI - iar păcatele
lăcomiei şi luciferismului latinilor se sugerează că-i vor
apăsa şi pe aşa-zişii “urmaşi întru latinitate”:
“Vai vouă, romani puternici!/Umbră, pulbere
şi spuză/Din mărirea-vă s-alege! Limba va muri pe
buză,/Vremi veni-vor când nepoţii n-or pricepe pe părinţi /Cât
de naltă vi-i mărirea tot aşa de-adânc- căderea./Pic cu pic
secând păharul cu a degradărei fiere,/Îmbăta-se-vor nebunii
despera-vor cei cuminţi.//Pe-a istoriei mari pânze, umbre-a sclavelor
popoare/Prizărite, tremurânde trec o lungă acuzare /Târând
sufletul lor veşted pe-al corupţiei noroi./Voi nu i-aţi lăsat în voia sorţii lor. Cu
putrezirea/Sufletului vostru propriu aţi împlut juna lor fire,/Soarta lor
vă e pe suflet ce-aţi făcut cu ele? Voi!//Nu vedeţi
că în furtune vă blastamă oceane?/Prin a craterelor gure
răzbunare strig vulcane,/Lava de evi grămădită o reped
adânc în cer,/Prin a evului nori negri de jeratic cruntă
rugă/Către zei ca neamul vostru cel căzut, ei să-l
distrugă /Moartea voastră: firea-ntreagă şi popoarele o
cer.”
…Nimeni n-a sesizat, însă, până azi,
că Nero, cel ce cântă “din frunte” (adică, din locul
rezervat Pontifului/Conducătorului Suprem Spiritual!) cântul “de moarte”
al Romei, dezvoltă, de fapt, prin Cântec/Orfism, un ritual de REGENERARE/ÎNVIERE, pe care-l va
împlini TRaian-TRacul: VINDECAREA/MÂNTUIREA PRIN ÎNTOARCEREA LA ORIGINEA
SACRĂ/MITICĂ, SPRIRITUAL-ONTOLOGICĂ! Pentru că Troia,
despre care Nero cântă “cântul funerar” (de fapt, DESCÂNTECUL MÂNTUITOR!), este, în
realitate, SPAŢIUL
SACRU/ORIGINAR/MITIC AL ROMANILOR…, spre care trebuie să regreseze,
întru Mântuire/Înviere întru Duh - deci,
întru ÎMPLINIREA MISIUNII LOR SPIRITUALE:
”Şi
din frunte-i cântă Neron... cântul Troiei funerar.” Nu este vorba
de răzbunare a crimei vechi a aheilor…, ci de REMEMORARE/RE-CREARE SACRAL-MITICĂ!!! De acolo, din TRoia TRacică
[3]
, a pornit Întemeietorul
Romanilor, strămoşul “fiilor
Lupului/Lupoaicei Tracice” – ENEAS!!!
***
VIII – ROMÂNIA – “VATRA VECHE A EUROPEI”…ŞI NU
NUMAI!!!
…”Întrebarea pe care ne-o punem
astăzi este: ce limbă vorbeau geto- dacii (pelasgii =
tracii)? Iar răspunsurile nu pot fi decât două, dintre care avem de ales unul: vorbeau o limbă diferită de cea a cuceritorilor şi, în
consecinţă, au fost nevoiţi să-şi însuşească
latina după ocuparea a 14% din teritoriul Daciei de
către legiunile împăratului Traian, în 106
d.H., ori limba populaţiei autohtone a Daciei era asemănătoare cu latina, astfel încât nu a
fost necesară învăţarea altei limbi.
(…) Cercetătoarea americană Marija Gimbutas,
profesoară la Universitatea
din Los Angeles, California, spune: “România
este vatra a
ceea ce am numit <<vechea Europă>>, o entitate culturală
cuprinsă între 6500-3500 î.d.H., axată pe o societate matriarhală, teocratică, paşnică, iubitoare şi creatoare de artă, care a
precedat societăţile Indo-Europenizate
patriarhale, de luptători, din epocile Bronzului şi Fierului” (cf. Napoleon Săvescu, Noi
nu suntem urmaşii Romei!, Editura Intact,
Bucureşti/România, 2002, p. 9)
“Iar antropologul american Carleton Coon îi consideră pe caucazienii
sosiţi în urmă cu 5.000 de ani, ca având aceeaşi origine cu cei
ce au ocupat insulele Kurile şi Aleutine (devenind, nici mai mult, nici
mai puţin decât primii descoperitori ai Americii!!!), bazinul fluviului
Amur şi Manciuria. Alţii îi consideră pe aceşti AINU (carpato-dunăreni, cum le spun eu - o populatie albă, cu oameni
bărboşi şi blonzi, urmaşii carpato-dunărenilor) ca fiind cei care au migrat peste toată Asia, caucazienii care au sosit în
Mongolia de azi şi, trecând peste strâmtoarea Behring, se răspândesc
pe teritoriul celor două Americi, teorie susţinută de
descoperirea, în 1958, pe coasta Ecuadorului, a unor vase
asemănătoare cu cele AINU” – cf.
Napoleon Săvescu, op. cit. – dar şi Cucerirea Americii de
carpato-dunăreni, pe www.dacia.org.
***
IX - A NU VEDEA PĂDUREA DIN
CAUZA COPACILOR…SAU: TRACIA NU ESTE A TRACILOR?!
…Din păcate, în lupta spirituală de recuperare a Adevărului
Unic (care ne este ascuns cu perseverenţă şi diabolică
premeditare!), unii “războinici” nu văd pădurea din
cauza…copacilor!
Excelentul cărturar şi înfocat patriot CONSTANTIN OLARIU ARIMIN (şi-a luat pseudonimul de “Arimin” de
la numele Imperiului Get/Arimin!), în lucrarea sa Imperiul get (preluat de
pe www.ariminia.ro: “O informaţie indirectă a puterii geţilor din acea vreme
este propunerea de căsătorie a fiicei împăratului Octavianus
Augustus cu fiul acestui conducător al geţilor şi care avea ca
scop politic să controleze un adversar puternic ce făcea Romei
îngrijorări serioase. Suetoniu spune că tîrgul mariajului îl viza
chiar pe Cotiso. Dar acest imperiu
arimin format din geţi şi traci a fost ciopîrţit metodic de
către romani timp de peste 100 de ani.), deşi greşeşte spunând că romanii au
cucerit “o treime din Dacia” (de fapt, au avut sub control doar 14%!!! din teritoriul Daciei!!!) –
ştie, însă, perfect:
1-că Traco-Geţii conduceau Regatul Amalilor, în estul
Carpaţilor – “În al treilea popas la
Marea Pontică devenind mai umani şi mai înţelepţi, cum am
spus mai sus, şi popoarele fiindu-le împărţite pe familii,
vizigoţii erau supuşi balţilor, iar ostrogoţii, de asemenea,
erau în serviciul străluciţilor
amali" (s.n.) - astfel, confirmând alegaţia lui Adrian
Bucurescu, din păcate rămasă doar într-o pagină din ziarul Strict
secret, al anilor 1991-1993, precum că “ducii daci erau recunoscuţi
drept slăviţi conducători, de către goţi/dacii de Nord!” -
2-şi ştie la fel de bine despre identitatea nu doar
etnonimică, ci şi de acţiune, dintre geţi şi goţi, ştie despre
împăraţiii DACI ai Romei, DE DUPĂ AŞA-ZISA “CUCERIRE
TRAIANĂ A DACIEI” (ca şi Napoleon Săvescu, în celebra sa
lucrare Noi nu suntem urmaşii Romei! , Editura Intact,
Bucureşti/România, 2002 - domnia sa îi restrânge la vreo 7-8 – Regalian,
Maximius Daia/Daza, Aureolus, Galeriu, Daia, Licinius, Constantin Chlorus,
tatăl…tracului CONSTANTIN CEL MARE…!!! - când, numărându-i în cartea lui Ammianus
Marcellinus, Res Gestae, ei se ridică la 32, şi dacă nu-l
uităm pe Tracul TRAIAN, se fac…taman 33!!! – numărul de ani
NECESARI ai întrupării dumnezeiesc-hristice, pentru
“săvârşirea/împlinirea” Misiunii Golgotice!),
3-ba chiar ajunge la apoteoza ideatică, identificând geţii,
tracii şi ilirii cu NEAMUL
/Imperiul ARIMIN şi
4-fiind în consens cu un foarte acribios şi harnic istoric italian,
care-i identifică pe Eroii
Geţi, cu ASENII, din epopeile
sanscrite (“Geţii care s-au distins
în această luptă au fost numiţi AUSENI sau ASENI – EROI – pe care Zamolxe îi iubeşte cel mai mult şi autorul lor
învăţat crede că "au plecat cu Odin în Scandinavia" – cf. istoricul italian Carlo Troya, Fasti
Getici o Gotici, appendice al Storia d’Italia del Medio Evo, în cinci
volume în anii 1839-1841, o parte din acest text fiind preluat şi
completat de către J. F. Neigebaur, care a publicat la Breslau, în anul
1859, o carte despre descrierea Moldovei şi a Valahiei),
…ei bine, jubilează absurd la năvalele geţilor/goţilor
în Tracia! -…de parcă Tracia nu era TOT şi MEREU - Patria
lor!!!: “În anul 249, Ostrogotha,
fiul lui Isarca, năvăleşte în Tracia unde face mare
prăpăd” – sau: “În anul 258
geţii şi goţii năvălesc în Tracia şi Grecia pe
care le devastează fără cruţare, apoi trec în Asia
Mică, iernează acolo după care se întorc în anul următor
plini ochi de pradă. La acea dată provincia Dacia nu mai este
controlată de romani, fostul imperiu get de pe timpul lui boero Bisto
fiind refăcut parţial dar cu o componentă etnică şi
mai ales militară de neam germanic venită din Scandia care se
adaugă la cea getică”.
Ce importanţă are că, temporar, romanii erau “stăpâni”
ai teritoriilor trace?! Aceasta nu înstrăina, spiritual, un Pământ
Sacru de …Cei Sacri/Sfinţi!!! Tracii
tot traci rămâneau, fie că se numeau geţi sau daci sau
goţi…iar Patria lor nu putea să fie “invadată”,
ci…ELIBERATĂ!!!
Pentru că, altfel, păţim ceea ce se temea cărturarul CRISTEA SANDU TIMOC: bulgarii
“şi-o vor lua în cap”, “capturând”, în mod nemernic, numele de “trac”
- pentru…EI!
Or, ştim cu toţii cât de “traci” vor fi fiind sălbaticii bulgari
(cam la fel de civilizaţi precum “nobilul neam al lui Attila”…!) – cu
care fraţii români din dinastia Asăneştilor au făcut
alinanţă ofensivă/militară de nevoie, iar nu de prea mare
drag…!!! Şi zău că ne ajung obrăzniciile criminale
maghiaro-secuieşti şi ucrainiene, ca să mai alimentăm
şi aroganţa unui neam (foarte intens supravegheat de SUA şi
UE…), despre a cărui inteligenţă Eminescu zicea că
stă…în ceafă: “(…) bulgăroi
cu ceafa groasă (…)” (cf. Mihai Eminescu, Scrisoarea III).
***
X – FALSIFICAREA ISTORIEI…ÎN
OGLINZI
“A-CONSTANTIN ŞI ELENA. ENIGMA
DACILOR DE PE ARCUL LUI CONSTANTIN (OGLINZI…)
Cel mai mare imparat roman de origine dacica este
Constantin, primul imparat crestin din istorie. S-a nascut la sud de Dunare, la
Naissus, in Serbia de astazi, pe atunci provincia Moesia Superior. Tatal sau,
imparatul Constantius Chlorus, era tot din Naissus. In anul 325, in vremea
conciliului de la Niceea, la Naissus este atestat un episcop care isi spune
“Dacus”. Prezenta dacilor la sudul Dunarii, atat inainte de cucerirea Daciei
cat si dupa aceea, este incontestabila. Deci, Constantin era, mai exact, un
moeso-dac. Desi nu stim in ce fel dacismul sau i-a influentat actiunile, stim
sigur un lucru: el este cel care, la doar doua secole dupa cucerirea Daciei,
spoliaza monumentele din splendidul for al lui Traian. Marea friza de piatra a
lui Traian, masurand peste 30 de metri (dupa altii mult mai mult) si fiind a
treia ca marime din intreaga antichitate, este sparta in bucati de Constantin. Patru
bucati sunt incastrate in arcul sau de triumf de la Roma, dupa ce figura lui
Traian este stearsa din reprezentarile reliefurilor. Mai mult, opt din
grandioasele statui de daci, inalte de trei metri, care impodobeau forul lui
Traian, sunt scoase de la locul lor si urcate pe Arcul imparatului Constantin. Ce
logica sa aiba dislocarea unor statui colosale de daci si plasarea lor pe un
monument al unui imparat roman, daca nu faptul ca acesta era nascut tot in tara
dacilor? Cu siguranta, Constantin avea o mare pretuire pentru stramosii sai. Documentele
ne spun chiar ca ar fi incercat sa aduca Dacia sub stapanirea sa si a refacut
podul de peste Dunare. Totusi, cum de a fost posibila aceasta “profanare” a
forului lui Traian? Specialistii spun ca era nevoie de material de constructie
si ca, in acelasi timp, nu mai existau artisti talentati ca in vremurile
anterioare, arta romana aflandu-se intr-un declin evident. E adevarat, pe langa
piesele luate din forul lui Traian, pe Arcul lui Constantin exista si reliefuri
atribuite de specialisti epocilor lui Hadrian si Marc Aureliu. Deci, Constantin
ar fi luat ce i-a placut de pe monumentele predecesorilor sai. Iulian Apostatul
ne povesteste ca, dupa ce a vazut pentru prima data forul lui Traian,
Constantin a fost abatut timp de mai multe zile, spunand ca el nu va avea
niciodata un for atat de grandios. Dar nu este suficienta aceasta explicatie.
Oricat de mare ar fi fost lipsa de materiale si de artisti talentati, nici un
imparat nu ar fi indraznit sa distruga monumentele unui predecesor, daca acesta
era pretuit, memoria sa era onorata si facea parte din galeria sacra a
parintilor Romei. Gestul atat de neobisnuit si de socant al plasarii celor opt
statui de daci pe Arcul de triumf al lui Constantin isi gaseste in acest fel o
explicatie. Statuile de pe arc simbolizeaza obarsia dacica, mandra si iubitoare
de libertate, a imparatului. Din aceasta perspectiva, nu ar fi deloc absurd sa
ne gandim ca scrierea de capatai a lui Traian despre cucerirea Daciei a
disparut, ca si celelalte scrieri ce relateaza acest eveniment dramatic din
istoria dacilor, din ordinul lui Constantin. Daca Galerius nu a contribuit la
disparitia acestor scrieri, se poate sa o fi facut Constantin.
B- FALSIFICAREA ISTORIEI
(…)…Se
impune o intrebare: de ce manualele de
istorie nu pomenesc nimic despre rolul dacilor in istoria imperiului roman? A existat si continua sa existe o adevarata conspiratie in jurul acestui
subiect. Istoricii nostri, dar si unii straini, in special maghiari, au facut
tot posibilul pentru a “demonta” originea dacica a unor personaje ajunse pe
tronul imparatiei romane. Despre mama lui Galeriu s-a spus ca era o barbara, ba
roxolana, ba ilira, ba, in cazul cel mai bun, daca romanizata, desi sursele ne
spun raspicat ca era daca de la nordul Dunarii, chiar daca avea nume latin. Despre
informatiile pe care ni le da Lactantiu cu privire la Galeriu s-a spus ca nu
merita sa fie luate de bune. Despre cele din “Historia Augusta”, care ne atesta
originea dacica a lui Regalian, la fel, ca ar fi vorba de niste nascociri. De
ce toate acestea? Din doua motive diferite, dar cu un unic scop. Unii istorici
maghiari, in frunte cu A. Alfldi (1940), au vrut sa demonstreze ca, dupa
abandonarea provinciei, in Dacia nu a mai ramas nici un dac si ca nu a existat
nici un fel de continuitate de-a lungul mileniului “intunecat”, pana la venirea
maghiarilor in Transilvania. Aparitia unor personaje istorice importante, de
obarsie dacica, le incurca socotelile, si au recurs la contestarea surselor
documentare, pentru a demonstra ca nu este vorba de daci autentici. Istoricii
români, in schimb, au cautat sa demonstreze ca, dupa abandonarea Daciei, toata
populatia ramasa in provincie era deja complet romanizata. Prin urmare, si
imparatii de origine dacica trebuiau sa fie tot romani. La acea vreme, “nu
trebuiau” sa mai existe decat romani, eventual proveniti din stramosi daci
romanizati. Dar faptul ca scrierile la
care ne-am referit insista asupra originii dacice a acestor imparati ne arata
cu claritate ca ei nu erau daci integral si definitiv romanizati, ci originea
lor etnica era foarte importanta” – cf. Adrian
Bucurescu, Dacia secretă, Arhetip, Buc., 1997.
***
XI – DISPARIŢII MISTERIOASE
ŞI EXTREM DE…”DISCIPLINATE”!!!
…Se ştie, azi, că mai toate documentele
fundamentale ale acelei vremi, care marchează confruntarea, aparent doar
militară, în realitate, O LUCRARE
ALCHIMICĂ! – au fost distruse cu încrâncenare sau au dispărut
misterios…şi extrem de suspect (prin “generalizarea” fenomenului de
“aneantizare” a dovezilor despre sfinţenia dacilor/tracilor şi despre
esenţa lucrării alchimice traianice…) – ceea ce-l conduce pe cunoscutul
tracolog Adrian Bucurescu la concluzia că, de fapt, Originea şi
Misiunea Neamului Nostru de LAHI/(V)LAHI=NEGRI-MISTICI – este Taina
Supremă a Existenţei şi Evoluţiei Spirituale a Terrei: “Dion din Prusa a scris o carte
intitulată Getica ori Istoria
geţilor, astăzi
pierdută. Din această operă s-a inspirat enciclopedistul
Casiodor (490-575), de la curtea regelui Teodoric, din Italia, care a scris o
mare istorie a goţilor,
pierdută şi ea, iar mai târziu Iordanes. Nepotul lui Dion
Chrysostomos, Dio Cassius Coceianus, născut la Niceea, în Bithynia, pe la
anul 155, a scris şi el o Getica, azi de asemenea pierdută. Despre
daci a scris şi împăratul Traianus o importantă lucrare ce se va
fi numit Dacica sau probabil De bello
dacico. Din această operă
s-au păstrat doar cinci cuvinte într-un manual de gramatică
întocmit în secolul al Vl-lea de Priscianus.
La războaiele purtate de Traianus în Dacia a participat direct şi
medicul împăratului, T. Statilius Crito, grec din Heracleea Cariei. El a
scris o carte cu titlul Getica, din
care s-au păstrat doar câteva
fragmente, într-un lexicon întocmit în a doua jumătate a secolului al
X-Iea, cunoscut sub numele de Suidas ori Suda. Războaiele între daci
şi romani au mai fost amplu prezentate de către Appianus (cea
100-170), grec din Alexandria, unul dintre cei mai importanţi istorici din
secolul II, care a scris Istoria Romei,
în 24 de cărţi, elaborată, probabil, în a doua jumătate a
vieţii lui, înainte de anul 165. El înfăţişează
cucerirea diferitelor popoare de către romani. Cartea a XIII-a, pierdută în întregime, se referea la luptele cu
dacii . Din Istoria lui Ammianus
Marcelinus s-a pierdut numai partea
referitoare la Traianus.
Multe alte
fragmente din lucrările istoricilor antici, privitoare exclusiv la
geto-daci, s-au pierdut definitiv. Este
limpede că în operele dispărute se ascundea Taina Tainelor (…). Conştienţi ei înşişi de
intenţiile de a li se distruge secretele spiritualităţii,
geto-dacii le-au ascuns în inscripţii ce par… latineşti sau
greceşti. Astfel, acestea s-au şi conservat până
astăzi, continuând să fie crezute netracice. Cum se poate ca un text
să fie înţeles în două limbi deodată?, exclamă cu
indignare unii inşi cu pretenţii ştiinţifice şi
culturale. Ei, uite că se poate! Un exemplu, dezbătut şi
astăzi de lingvişti şi istorici, este celebrul strigăt TORNA, TORNA, FRATRE! In anul 587
avarii năvăliseră în Peninsula Balcanică şi
ajunseseră în Tracia; în vreme ce o parte a armatei bizantine se
răspândise în jur pentru jafuri, conducătorul rămăsese cu o
mică trupă; generalul Comentiolus, care comanda armata
împărătească, s-a decis să dea atacul şi, după
lăsarea serii, a înaintat. Cronicarul bizantin Theophylactos Simokattes
(urmat apoi de de Theophanes) spune că, în timp ce oastea înainta, un
incident banal a semănat panică în rândul ostaşilor
împărăteşti, care au început să fugă în dezordine. Căzând
încărcătura de pe un catâr, fără ca soldatul care avea
grijă de animal să-şi dea seama, căci se afla ceva mai în
faţă, un alt soldat ce se afla mai aproape, 1-a strigat să se
întoarcă spre a-şi ridica bagajul: RETORNA (sau, după
Theophanes, TORNA, TORNA) FRATRE, şi aceasta „în limba locala”
(tracă!). Aceste cuvinte au fost interpretate ca un ordin de retragere de
către oştenii latinofoni, care erau în primele rânduri; toţi au
început să strige cât puteau de tare (RE)TORNA, astfel încât, în
scurtă vreme, s-a dezlănţuit o fugă generală. De fapt,
soldatul nu făcuse decât să-i atragă atenţia compatriotului
căruia îi căzuse bagajul şi îi strigase în graiul matern: TORN-AF, TORN-AF RA TE!, adică “Ţi-a căzut, ţi-a
căzut!” (literal: A căzut,
a căzut la tine!)” (cf. Adrian Bucurescu, Dacia secretă,
Editura Arhetip R.S., Bucureşti, 1997, cap. I, Taina Tainelor, pp.
12-13).
Evident, sublinierile din textul de mai sus ne
aparţin.
***
XII-…TOTUŞI,
DESPRE ALCHIMIA TRAIANICĂ…!!!
…Chiar dacă s-a pierdut scrisul, a rămas
Duhul…Şi Vasile Lovinescu, în lucrarea sa O icoană creştină
pe Columna Traiană (glose asupra melancoliei), Gnosis, Cartea
Românească, Buc., 1996, pp. 119-121 – asta face: re-face (prin melancolice meditaţii şi revelaţii,
dar şi prin vraja etimologiilor şi a tainelor ascunse în lume
şi-n oameni!) gândul şi spiritual vaticinar şi de alchimist ale
lui Traian! Şi ajunge la concluzia (care la noi a fost doar un gând
trecător, o ipoteză fără demonstraţie!) că
“războiul” daco-roman (dincolo de “zăngănitul armelor” şi
de victimele fizice!) a fost OPERAŢIUNE ALCHIMICĂ, de recuperare
spirituală ASCENSIONALĂ a romanilor, prin celebrul şi
paradoxalul ritual “regressus ad uterum” – “regresia” ritualico-mitică spre/în
Paradisul de unde au plecat, alungaţi de păcatul lor de
necredinţă…DACIA! Şi, în definitiv, dacă ne gândim la
“rezistenţa” Imperiului Roman de Răsărit (1453), dar, mai ales,
la “rezistenţa” prin vremi a ideii de “romanitate” şi de apropierea
ei, acum, prin cercetări tot mai extinse, a “Paradisului Dacic”, de unde
au pornit şi sore care voia să-i întoarcă acest “Rex et Pontifex”… – se pare că
Traian Tracul n-a muncit degeaba!
“Unul dintre
simbolurile cele mai obişnuite ale vicisitudinilor Devenirii, ale
alternanţei VIEŢII şi a MORŢII, ale lui Solve şi
Coagula, este războiul cu concomitenţa lui de Victorie şi
înfrângere; chiar şi războiul profan are existenţial şi
necesar, acest sens. (…) Războiul dacic e războiul întregului cosmos,
al desfăşurării spirale a devenirii, în jurul Axului imuabil al
lumii. (…) Războiul dacic se desfăşoară de-a lungul
stărilor indefinite ale Firii, încolăcindu-se ascendant în jurul
axului lor comun, ca şarpele în jurul Arborelui din Paradisul Terestru
(…). Toate ciclurile de existenţă sub atracţia imuabilă a
Cerului au o mişcare ascensională în jurul Axei Lumii, printr-o
impulsie helicoidală, cu pas infinitesimal, formând, astfel, un cilindru. Spiralele
războaielor dacice indică pasul elicei. Pe vârful Coloanei avem pe
Wang, Imperatorul, intermediary între cer şi pământ, administrând
schimburile dintre ele, Traian, Şen Jen, Imperator Mundi. În acest sens,
Columna lui Traian este o reprezentare, o exteriorizare în Roma, a lui Geticus
Polus; pentru aceasta a fost necesară anexarea Daciei la Imperiu,
făcând posibilă acea minune istorică, secolul Antoninilor (n.n.:
toţi, de origine tracă!). (…) Având
în vedere şi descendenţa romanilor din troieni (n.n.: traci), e posibil ca Ripheus Troianus să fi
fost denumirea Şefului Suprem al ierarhiei iniţiatice romane care,
într-un moment de graţie, sub Traian, a coincis cu Şeful Vizibil al
Imperiului, chiar ca nume (n.n.: să nu uităm că “falusul”
Creator de la Roma comunică, precum un releu, cu acela ridicat/erect, la
modul magico-alchimic, la Adamclisi…!). (…) Acela
care a cules în potir sângele Domnului şi a dus Graalul în Apus a fost
Iosif din Arimathea, al cărui nume reaminteşte pe ARIMII HYPERBOREENI (n.n.: alt nume al Imperiului Tracilor/Dacilor). Alt nume al Arimatheiei era Rama; intenţia de altoire pe
Tradiţia Primordială prin al şaselea şi al şaptelea
avatara, Paraşu Rama şi Rama Ciandra, devine convingătoare;
devine evident rolul noii religii (n.n.: cea a Lui Hristos Înviatul!) de a se răspândi în lumea ariană.
(…) (n.n.: în continuare, V.L.
vorbeşte despre Collegia Fabrorum,
societăţi secrete care trebuiau să împace “păgânismul” cu
“creştinismul”, întru Centrul intersectat cu Polul Getic). (…) Războiul troian a distrus ceea ce
recuperase expediţia Argonauţilor
– un HAGEALÂK LA OBÂRŞII! (s.n.) (…) Italia, aşezată excentric, nu a fost atinsă de
această catastrofă spirituală. De aceea, Enea, cu penaţii
Troiei, a putut să se refugieze acolo, ca să întemeieze un nou Ilion.
Troia a trebuit să moară, pentru ca Troia să
stăpânească lumea. Parabola bobului de grâu. (…). Ripheus e
Distribuitorul şi Stăpânul superlative şi prin
excelenţă al Justiţiei, Regele ei, Melchisedech, ar spune
evreii; acest justissimus nu se poate afla
decât în locul justissimus al acestei lumi, în punctual central, unde toate
antonimiile şi complementarităţile se resorb în Unitate (n.n.: cât de exact a intuit Eminescu, Muntele din Centrul Paradisului Dacic!), principiul lor comun, unde verticala
polară intersectează planul nostrum de existenţă; un
reprezentant, o specificare a lui, se putea afla în limba balanţei (n.n.:
Thule a Hiperboreei Dacice!) geografice
pe care o reprezenta Troia în mileniul al II-lea d. H. (…) Justiţia lui
Traian capătă un sens messianic, justiţia celei de-a şaptea
zile. (…) Căderea Troiei este aşezată în anul 1184 î.H.;
dacă adăugăm 1296 ani, adică a zecea parte din Anul Mare
(Manvantara), găsim anul 112 d. H., adică apogeul domniei lui Traian.
(…) Dispărut în ruina Troiei în 1184, Troianus Ripheus a reapărut
1296 ani mai târziu, ca Traianus Ripheus, cu o alternanţă de doliu
şi glorie, cum spune Apostolul Pavel de cei doi Adami. (…) Dar în
această operaţie trebuiau angajate şi centrele hyperboreene ale
Daciei! Trebuia o endosmoză între Dacia şi Imperiu – şi acesta a
putut fi rostul occult al anexării. (…) Fondul ideii mesianice se compune
dintr-un dublu element, amintirea unei mari ruini şi speranţa unei
mari reparaţii. (…) Omogenitatea
organică a lui Traian cu Ripheo Troiano îi fac solidari în această
misiune mesianică, mai ales că Ripheus însuma în el Munţii
Riphei, Munţii Daciei (s.n.).
(…) Ochiul Sferic al Acvilei de pe Columnă îl conţine pe
Diametrul-Traian. (…) La cele două
capete ale diametrului sunt Traian şi Ripheo Troiano. Primul este istoric,
al doilea e Monarhul Perpetuu. (…).”
…O operaţiune alchimică se
meditează/revelează, nu se comentează…
***
XIII –
TRACO-DACII – SFINŢIŢI/ALEŞI ÎNTRU A FI PRIMUL POPOR ORTODOX DE
PE TERRA!!!
…Revenim la “cestiunea”…”pădurii nevăzute, din pricini de…copaci”! – adică la
necesitatea unei viziuni de perspectivă şi, oarecum, obiectivate, a “problemei/cazului Daciei”.
De observat că Adrian Bucurescu nu se
“împiedică”, în textul său, de denominativele neamului nostru de
origine. Şi asta, pentru că Adrian Bucurescu cunoaşte, chiar
miraculous de bine, etimologiile cuvintelor. Iată cum traduce el cuvântul fundamental (cel puţin, în
viziunea nostră): TRAC. “Numele etnic de Trax, Threkes (lat. Thrax,
Thraeci, Thraces, Tracia etc.) pomenit încă de Homer şi
menţinut şi mai târziu de autorii antici, s-a păstrat în
etnonimul dac Dragae „atrăgători; plăcuţi; iubiţi; frumoşi; buni; puri” (cf. rom. drag, a drege şi v.
slav dragu). Tracii purtau şi
nume ca Aulu-tracus „Prea
Plăcutul”, iar armele gladiatorilor din acest neam se numeau Thraeci-dica „Bine-cuvântate” (cf. rom. Drăgaica)” - cf.
idem, p. 9.
Deci, etnonimul TRAC înseamnă, în limbajul nostru de azi: SFINŢII/SFINŢIŢII.
Şi, atunci, se explică extrem de clar de ce
Adrian Bucurescu nu se fereşte să asimileze cuvântului-etnonim TRAC
şi pe cel de DAC, dar şi pe cel de GET/GOT (vom vedea mai jos
documente ale urmaşilor goţilor, germanicii scandinavi, care îl
confirmă, întrutotul, pe “tracul” nostru, Adrian Bucurescu!): pentru
că
1-DAC vine
de la DAOI=POPORUL CĂII DREPTE (a se vedea cum asiaticii buddhişti
au moştenit această semnificaţie, cu tot cu denumirea: DAO… - utilizând-o mai ales în
confucianism!), dar şi POPORUL
LUPULUI FENRIR! De ţinut seamă nu doar că urmaşii lui
Eneas Troianul – Romulus şi Remus – sunt “fiii Lupoaicei”, ci, concomitent,
că Steagul-YANTRĂ al
dacilor era Lupul cu Pântece de Dragon!
Prin Gura Lupului este înghiţită lumea
desacralizată/pângărită/epuizată ontologico-spiritual, iar
în pântecul de balaur se produce “metanoia”, purificarea prin foc de athanor, a
lumii! Deci, DAC devine
sinonim cu “SFÂNT”, dar şi cu…”ÎNVIAT”!!!;
2-problema lui GET / GOT se “rezolvă” mult mai
repede: cele două cuvinte sunt, de fapt, cele două variante de
pronunţie ale aceluiaşi etnonim (pronunţie “din SUD”, respectiv,
pronunţie “din NORD”, în Eurasia!) – şi, ambele, sunt utilizate
şi înţelese şi azi: în germană, GOT, în engleză, GOD,
înseamnă “Dumnezeu”. Care va să zică: Poporul Lui Dumnezeu! Deci, tot: …“SFINŢII”/ALEŞII CERULUI/BUNII/PURII/BINECUVÂNTAŢII…!!!
“Tracii”…!!!
Iată de ce misiunea
creştinatoare a Sfântului Andrei, în Dobrogea traco-scitică a fost
cea mai uşoară dintre toate: Tracii nu numai că erau
credincioşi-spiritualizaţi, DAR ŞTIAU (PRIN CULTUL “PREGĂTITOR” AL LUI ZALMOXIS ŞI ORFEU) TOTUL
DESPRE ÎNVIERE/MÂNTUIRE! Doar Zalmoxis “ se răstignise” pe Stejar, apoi
“se îngropase”şi, în fine, “ÎNVIASE”!!!
…Şi, totul, întregul cult
zalmoxian, întrega viaţă comunitară a traco-dacilor (care
duceau, ca şi tracii-esenieni de la Marea Moartă, o viaţă de o puritate şi de un
echilibru spiritual exemplare!), desfăşurându-se într-o perfectă
armonie interioară şi armonie cu cosmosul-Creaţie! - întru cea mai curată şi
luminoasă deschidere către DIVINITATE ŞI CALEA EI DREAPTĂ!
De aceea, după opinia nostră, traco-dacii
trebuie consideraţi nu doar primul popor creştin de pe Terra, dar
şi poporul ORTODOXIEI, al Căii Celei Drepte/Luminoase şi Unice,
către Mântuire!!!
***
XIV– GOŢII DESPRE GEŢI…ADICĂ, DESPRE EI
ÎNŞIŞI!!!
…Iată dovada, adusă de
cărturari străini, care, potrivit unor teorii moderne, ar trebui
să ne fie rivali (celţi /
”celtism” cotra traci/”tracism”…!),
că GOŢII recunosc identitatea lor cu GEŢII:
“GETII SAU GOŢII
DIN SCANDINAVIA
Paul Siding isi incepe a sa Istorie a Scandinaviei spunand:
"Actualii locuitori ai Danemarcei, Norvegiei si Suediei, sunt urmasii
enormului trib gotic care isi are originile in jurul Marii Negre" (pagina 19, Rasele
Scandinave).
Luati aminte ca atat Svearii, cat si
Gotii au venit din zona Marii Negre. La gurile Dunarii, pe tarmul vestic este
zona Getilor si Dacia in timpurile Romanilor. Dupa Procopius, care si-a scris
istoriile in secolul al cincilea, Romanii "spun
ca Gotii sunt parte a rasei Getice" (Cartea V. XXIV, 30).
Getii sunt mentionati in opera lui Herodot (secolul
cinci, i.e.n.). In traducerea lui George Rawlinson, fratele sau Sir Henry scrie
aceasta nota de subsol: "Faptul ca
Getii sunt identici cu Gotii de mai tarziu este mai mult decat o conjuctura
plauzibila. Poate fi privit ca o certitudine istorica" (Vol. III, pagina 84, editia din 1862).
Jordanes, cel mai cunoscut istoric al Gotilor, vorbeste intotdeuna de Geti si
Goti ca de un popor. El ii mai numeste si "Sciti".
Mai gasim dovezi si in alte relatari istorice. De exemplu, "Cronica Picta” declara ca “Scitii si Gotii au o origine comuna" (pagina 216, Rasele Irlandei si Scotiei de W.C. Mackenzie).
Dovezile mai indica si faptul ca Getii erau acelasi popor cu Dacii. Ei vorbeau
aceeasi limba, spune Strabon (7.3.13). Plinius spune ca “Getii erau numiti Daci de Romani” (cartea IV, xxi, 80).
Duchesne, care a cules cronicile normande in secolul al XVII-lea, nu are niciun
dubiu ca Normanzii erau Dacii, asadar ii numeste astfel in prefata sa.
Dudo, care a scris cea mai veche
istorie a Normanzilor in secolul zece, considera ca ei veneau din Scitia de
peste Dunare. El mai spune ca ei erau Daci” - de Robert C. Boraker. (Acest
articol a fost publicat in The Plain Truth, editie norvegiană,
iulie/august 1984, p. 10).
Se spune că, într-o
noapte, trecând printr-o pădure de lângă Marea Baltică,
două triburi, unul zis “get” (sau, cum s-ar zice azi: “germanic/gotic”…)
şi unul zis “got”, s-au întâlnit în beznă şi…erau gata să
se încaiere, dacă n-ar fi brăzdat Dumnezeu cerul cu un fulger
cumplit, dar atotluminător. La lumina aceasta cerească, cei zişi
“goţi” au strigat, într-un glas: “Germanos!” (adică: “fraţi buni”, sau chiar: “fraţi gemeni”!) – şi, pe
dată, cele două triburi s-au îmbrăţişat, cu mare
şi adevărată bucurie a regăsirii…
Ion Antonescu n-a făcut o alianţă contra firii, atunci când
a mers, în al doilea război mondial, lângă
germani/”germanos”/”gemenii fraţi”. Dimpotrivă! Abia în primul
război mondial, Masoneria, prin Brătieni, dar, mai ales, prin familia
regală a României, a produs alianţă contra firii, cu Franţa
Galilor şi cu “perfidul Albion”…
Nu putem avea niciun cuvânt asemănător cu cele de pioasă
laudă adusă martirului Ion Antonescu, atunci când vorbim despre
“nemţii regali” – aleşi de Loja Marelui Orient de la Paris, pentru a
“conduce” România (de fapt, a o jefui şi a o da spre jaf – “alogenilor”,
de care face vorbire Eminescu, cu atâta
mânie şi obidă: “Din Boian la
Vatra Dornii /Au umplut omida cornii /Şi străinul te tot paşte,
/De nu te mai poţi cunoaşte…”), cei din familia
Hohenzolern-Siegmaringen… - pentru
că nu putem uita rândurile scrisorii evreului din Israel, Cezar
Lazarovici , către “ideologul Legiunii”, Faust Brădescu: “Noi (n.n.:
evreii şi masonii) v-am adus în
ţară un mare rege, dintr-o
venerabilă familie de evrei (n.n.: “domnitorul” Carol,
devenit, apoi, regele Carol I…),
dar voi nu aţi meritat această cinste. Porcilor!”
***
XV-LIMBA DANUBIANĂ, SCRISUL
DACIC ŞI…TEXTELE VEDICE. SUNTEM ÎNAINTE DE “TURNUL BABEL”, ÎNTRU LIMBAJUL ÎNGERILOR!!!
E cazul, deci, să nu-l mai suspicionăm atâta pe tracologul
Napoleon Săvescu, câtă vreme există dovezi străine, ABSOLUT
INDEPENDENTE DE AFIRMAŢIILE DOMNULUI SĂVESCU!!!
Chiar în România, Paul Lazăr-Tonciulescu aduce argumente despre RA-MANIA= PATRIA LUI RAMA – precum
că aşa-zisul “Zeu Indian” al
Soarelui-RAMA – dar şi trimitere la numele lui Ammon-RÀ,
zeul egiptean al Soarelui!!! - s-ar fi născut în HAR-DEAL-ul României…: cf. Paul
Lazăr Tonciulescu - De la Țara Luanei la Ieud, De la
Tărtăria la Ţara Luanei, Ramania – Paradisul pierdut (apărute în 1998,
1996 şi 1997, prima la editura Miracol-Bucureşti – respectiv,
celelalte două, la Editura Obiectiv-Craiova). Cărţi scrise cu
totul în paralel, folosind metode ştiinţifice diferite de cele ale
muncii, din străinătate/SUA, a dlui Napoleon Săvescu! Dar concluziile coincid – şi nu
neapărat, cum pretinde dl editor de la Obiectiv-Craiova, dl Eugen Delcea,
pentru că dl Napoleon Săvescu “s-ar
fi folosit, din plin, de citate culese din lucrările domnilor Paul
Lazăr Tonciulescu şi Adrian Bucurescu” şi…”era mai eficientă conspectarea Editurii
noastre” (n.n.: Editura Obiectiv), ci pentru că…Duhul Sfânt al
Adevărului suflă pe unde vrea El!
Iată, mai întâi (să dăm cezarului ce este al cezarului,
şi istoricului/SENIORULUI - curajos şi acribios, chiar pedant, în
aparenţă! - ceea ce merită, pentru jertfirea a 40 din anii
vieţii sale, pentru Ideea
Tracică!), Concluziile cărţii de căpătâi a dlui Paul
Lazăr Tonciulescu, Ramania – Paradisul regăsit: “Considerăm că, în cele expuse
anterior, s-a desprins o realitate de necontestat: vechimea neamului românesc de pe teritoriul numit azi România ca
şi de pe ţinuturile învecinate, rupte din fosta Dacie (numele
anterior al României de azi), vechimea neîntreruptă a civilizaţiei
noastre pe parcursul ultimilor 2.000.000 de ani, ca şi vechimea şi
răspândirea, pe plan European, a limbii române, ca şi a dialectelor
vorbite de românii din afara graniţelor României de azi.
Toate cele prezentate se
bazează pe documente de necontestat, ca şi pe unele inedited,
necunoscute, până în present, de istoriografia actuală.
Considerăm că este
cazul ca cele expuse în prezenta lucrare să
fie cunoscute de toţi cetăţenii acestei ţări, pentru
că numai astfel vom putea afla adevărul cu privire la neamul românesc
sau – mai bine zis – daco-românesc, adevăr care a fost deformat cu
bună ştiinţă de diferiţii străini infiltraţi
în istoriografia nostră. În felul acesta, vom avea o cu totul altă
viziune din partea popoarelor europene, marea lor majoritate fiind descendente
din străvechiul neam al dacilor, fapt care astăzi nu le mai este
cunoscut”.
Da, azi se face TOTUL, pentru UITAREA ISTORIEI-ADEVĂRULUI,
pentru mancurtizarea popoarelor-neamuri! ADICĂ,
PENTRU CA, UITÂNDU-NE IDENTITATEA, SĂ UITĂM CE DREPTURI AVEM, ÎN
LUMEA ASTA, ŞI CE MISIUNE, FIECE NEAM DUMNEZEIESC ÎN PARTE!
ŞI, PRIN MANCURTIZARE, SĂ PUTEM FI UMILIŢI ŞI
MANIPULAŢI, ÎN BUNA LOR VOIE, DE TOŢI DEMONII STRECURAŢI ÎN
ACEASTĂ LUME CĂZUTĂ ÎN BEZNA ADUSĂ DE STADIUL (ANTI)
SPIRITUAL - KALI YUGA!!!
…Iar acum, să dăm cuvântul “ucenicului”/JUNIORULUI, dl Napoleon Săvescu (cam nărăvaş
şi controversat, ca istoric…spun unii… - cam nerăbdător cu
concluziile, cam neîngrijit cu sursele, spun alţii – bănuindu-l de
apartenenţă la Masonerie… - dar uitând că Masoneria nu
încurajează amintirea istorică
autentică, ci mancurtizarea neamurilor, trăitoare în greu-încercatele veacuri XX-XXI: dacă e să-i facem dreptate, dincolo
de lucrurile/lucrările sale de sinteză - apoi, să nu uităm, tocmai noi,
că domnia sa are şi iniţiative absolut admirabile, cu real, ba chiar imens şi nesperat folos,
pentru Neamul Românesc!), cuvânt dintr-un interviu oferit, de domnia sa,
revistei Noi, nu!:
Referitor la conecţia Daciei cu textele vedice, cu
posibila conecţie între lumea tracilor şi Asia, precum şi cu
"Auraicept ma N-Eces", opera în limba gaelică a
învăţatului irlandez Longarad, din secolul al VII-lea al erei noastre
şi redactată într-o variantă a alfabetului Ogham, pentru a nu
lungi excesiv acest interviu vă propun să le socotim subiecte ale
unor discuţii ulterioare. Cu atat mai mult cu cât zilnic apar noi
descoperiri, dovezi materiale sau ipoteze plauzibile, justificate
ştiinţific. Când, pe baza unui fond de informaţii disponibile
atunci, am scris – în urma cu un deceniu şi jumatate – cartea "Noi nu suntem urmaşii Romei!"
am totalizat, argumentând, o concluzie iniţiată de Nicolae
Densusianu, de Nicolae Miulescu, parţial de Hasdeu, ba chiar intuită
corect de Petru Maior şi de o serie de alţi cercetători. În
acest deceniu şi jumătate care s-a scurs de atunci, principiul
enunţat în însuşi titlul volumului nu s-a modificat; dar o serie de
date de referinţă s-au completat, s-au modificat, or s-au impus
preponderent. Ne aflăm în faţa unui ogor ştiinţific abia
desţelenit care, cum spuneam, devine teritoriul unor complexe colective de
cercetare inter şi pluridisciplinare, nu numai al unor intuiţii
individuale” (cf. Napoleon Săvescu, în revista Noi, nu! - 4 iunie 2007).
Prin “LIMBA
DANUBIANĂ”, adoptată de toate populaţiile Eurasiei,
dacă nu chiar de întreaga planetă Terra – suntem înainte de “încurcarea
limbilor, din pricini de luciferism uman, la Turnul Babel”…deci, suntem
aproape de…ÎNGERI! Că tot sunt Traco-Dacii-Geţii-Goţii –
“SFINŢIŢII”!!!
***
XVI- TRACII
ÎMBRĂŢIŞEAZĂ TERRA…NU DOAR PRIN LIMBĂ!!!
…Şi, iată, tot datorită dlui NAPOLEON SĂVESCU, avem
trasată enorma arie de răspândire şi de stăpânire
spirituală (sugerându-se legături cu supravieţuitorii
Atlantidei, adică nu cu cei luciferizaţi, ci cu cei “SFINŢI”) a
TRACILOR/SFINŢILOR:
“Faptul cã
acei arieni carpato-dunãreni au format o puternicã dinastie în Mesopotamia în
1500 î.d.H., au cucerit apoi Persia, Anatolia, Asia, India . rãspândindu-
şi limba, religia şi cultura pânã în Himalaya, nu-mi era necunoscut
- dar cã au cucerit Japonia? Aşa cã
am pornit sã cercetez preistoria Japoniei şi vã las pe dumneavoastrã sã
judecaţi. Când yayoi-ii, strãbunii japonezilor de azi, au sosit în
Japonia, în anul 300 d.H. (foarte târziu în istorie, dupã cum vedeţi) - ei
au gãsit o populaţie bãştinaşã albã, blondã, bãrboasã, pe care
au numit-o emishi, însemnând bãrboşi… Aceştia însã se
chemau ainu, cuvânt cu
semnificaţia de om, în
pronunţia lor semãnând cu aomu (n.n.: ne amintim de invocaţia AUM, din templele buddhiste şi din lamaseriile tibetane! –
dar, fireşte, în primul rând de Dumnezeu-Hristos-Mântuitorul, care se
intitulează “Fiul Omului”!!!), fiind atunci simpli vânãtori şi
pescari. Ei se numeau oameni, ca
şi carpato-dunãrenii aryeni care invadaserã India şi se închinau
zeului vedic OM. Aceşti oameni, cum le place sã se numeascã,
sunt consideraţi azi urmaşii caucazienilor carpato-dunãreni-arieni, care au invadat
insulele aşa-zise japoneze, acum 5000 de ani (3000 î.d.H.), imediat dupã
cucerirea Indiei, când ei terminaserã deja cucerirea Chinei de azi. Pânã nu
demult, chinezii se mândreau cu strãmoşii lor . adică, cu mumiile (n.n.:
păstrând ochi din sticlă ALBASTRĂ!!!) - descoperite la Tarim Basin. Dar se pare cã se mândreau cu
strãmoşii noştri.. Apariţia maşinilor de PCR (Polymerize
Chain Reaction), dispozitive capabile sã citeascã şi sã interpreteze
rãmãşiţe cromozomiale, amprente lãsate în AND-ul mitocondrial, au
produs surprise – istorice şi arheologice. Astfel, cercetând mumiile
din vestul Chinei,
de la Tarim Basin (revista Archaeology, - USA , March/April 1995) rezultatele
au atestat originea lor europeanã şi inter-relaţia lor cu
toch-aryenii. Surprize, surprize, surprize! În sfârşit, sã ne întoarcem la
carpato-dunãrenii ainu, din Japonia.
Ei au fost forţaţi de cãtre nãvãlitorii yayoni sã se retragã din ce
în ce mai spre
nord, pe mãsurã ce
ponderea demograficã a acestora a devenit covârşitoare. Un memoriu
prezentat împãratului în anul 805 d.H. se referã la cheltuielile mari, cauzate
de lupta continua cu ainu,
menţionând cã ainu se strâng în
grupuri mari, ca furnicile, pentru ca apoi sã disparã precum pãsãrile… Populaţia ainu, împinsã spre insulele
friguroase Hokkaido şi Sakhalin, şi-a pãstrat independenţa pânã
în anul 1799, când japonezii s-au hotãrât sã-i ocupe, pentru <<a-i proteja>> de agresiunea
ruseascã… Pânã nu demult, nu a interesat pe nimeni originea acestor
bãrboşi blonzi, ainu. Nu s-au
fãcut cercetãri cromozomiale PCR, pentru
cã nimeni nu a fost interesat sã cheltuiascã suma de 5-10.000 de dolari pentru
a afla adevãrul, iar statul japonez de azi preferã sã-i ignore chiar, şi asta spre binele istoriei lor!!!
Antropologul american Carleton Coon îi considerã pe caucazienii sosiţi în
urmã cu 5.000 de ani ca având aceeaşi origine cu cei care au ocupat
insulele Kurile şi Aleutine (devenind nici mai mult, nici mai puţin
decât primii descoperitori ai Americii), bazinul fluviului Amur şi
Manciuria. Alţii îi considerã pe aceşti ainu (carpato-dunãreni,
cum le spun eu) ca fiind cei care au migrat peste toatã Asia, caucazienii care
au sosit în Mongolia de azi şi trecând peste strâmtoarea Behring se
rãspândesc pe teritoriul celor douã Americi, teorie susţinutã de
descoperirea în 1958, pe coasta Ecuadorului, a unor vase ceramice asemãnãtoare
cu cele ainu. De ce nu,
carpato-dunãrenii, arienii, pelasgii, ainu ori cum vreţi sã-i numiţi pe aceştia ai noştri, sã nu
fie aceiaşi sugeraţi de Legenda
Omului Alb, Bãrbosul blond care
a sosit în Mexic (n.n.: acel celebru Quetzalcoatl – Zeul Alb al Luminii
şi al Învăţăturilor Benefice şi Secrete
[5]
! – care a
plecat, după iniţierea, poate chiar ÎNTEMEIEREA! amerindienilor, spre RĂSĂRIT!!!) şi Peru cam în aceeaşi perioadã,
cu 5.000 de ani în urmã. Aparent, şi carpato-dunãrenii ainu, atunci când au invadat Japonia,
au întâlnit o populaţie cunoscutã drept Cultura Jomon, yayoi-ii veniţi de prin Coreea în jurul anului
300 d.H., ainu au fost
împrãştiaţi, decimaţi sau, mai corect spus, asimilaţi, japonezii aducându-şi cu mare dificultate
aminte despre <<acei oameni albi>>, pe care i-au gãsit
pe insulele ocupate acum de ei. Aproximativ 14.000 de ainu mai trãiesc şi în ziua de azi în mici sãtucuri de pe
coastele insulei Hokkaido, dar interesul ştiinþific, în ceea ce
priveşte originea acestora - nu
existã! - şi se pare cã nu
pasioneazã pe nimeni. Azi se considerã cã insulele Japoniei au fost
descoperite, din întâmplare, de trei marinari portughezi, care au atins coasta
insulei Kyushu, în 1542. Aceşti marinari rãtãciţi nu sunt primii
europeni care au ajuns în Japonia, aşa cum ni se spune eronat în
cãrţile de istorie. Cu multe mii de ani înaintea lor, noi,
carpato-danubienii, am descoperit, invadat şi populat aceste insule. Sosirea
în 1549 a iezuitului Francis Xavier, care va implanta o cruce pe pãmântul “nou
descoperit”, nu va avea acelaşi succes ca în America de Sud;
creştinismul nu a reuşit în aceste insule, poate şi din cauza
interesului practic minor pe care îl prezentau la acel moment. Japonezii au
fost şi au rãmas şi azi un popor foarte rasist, închistaţi în
castele lor sociale. Prejudismul naţional împotriva oamenilor ainu devine total ridicol şi, ca
sã vã dau un exemplu, unul dintre conducãtorii recenţi ai populaţiei ainu este Shi-Geru Yo-Sano, care s-a
luptat aproape 20 de ani cu o companie de construcţii japonezã, care voia
sã construiascã un dig, distrugând astfel un râu sacru al oamenilor ainu dintr-un sãtuleţ, din insula
Hokkaido. Când, în sfârşit, a reuşit sã aducã în faţa
Curţii acea companie de construcţii, care aparţinea guvernului,
judecãtorul şi Curtea au refuzat sã accepte cã ar exista aceastã
populaţie ainu (cf. p. 280
din cartea lui Patrick Smith, Japan, a reinterpretation). Japonezii sunt un grup etnic ce
aparţine rasei mongoloide. Ei îi numesc pe toţi care nu le
aparţin ca rasã “gaijin”. Aceasta
s-ar traduce: gai = de afarã, iar jin = persoanã. Ei bine, ei niciodatã nu i-au numit astfel pe coreeni ori chinezi,
dar pe ainu, DA.
Prigoana împotriva populaţiei ainu a atins maximul
în anul 1192, când
au fost împinşi cu sãlbãticie în nordul friguros şi neprimitor al
Honshu-ului şi Hokkaidoului.
Azi, ainu trãiesc izolaţi în sãtucurile
lor, zbãtându-se sã-şi pãstreze identitatea, limba, dupã cum ne spune
acelaşi Patrick Smith. Soarta lor ne aminteşte de aceea a nativilor
americani, care se pierd treptat, “natural”, prin rezervaţiile din Statele Unite.
Japonezii obişnuiţi îi considerã pe oamenii ainu nimic altceva decât un parc de atracţii. Ce-i
uimeşte cel mai mult pe aceştia sunt caracteristicile fizice
deosebite de ei: figura distinsã şi cizelatã, unii din ei având chiar
ochii albaştri. Începând din secolul XIX d.H., oamenii ainu au adoptat vestimentaţia
tradiţionalã japonezã. Limba lor nu a fost studiatã, fiind consideratã de
“cercetãtorii” japonezi : “de
neclasificat”…!!!
.. Sã sperãm cã
într-o bunã zi, un OM, un urmaş
al acestor carpatodanubieni va avea situaţia materialã şi
dorinţa ştiinţificã sã cheltuiascã nişte mii de dolari
pentru a face acel test de arheologie molecularã “PCR”, de confirmare a
amprentei genetice (genetic blueprint)
a acestora. Dacã astãzi maşina de PCR costã câteva mii de dolari şi
are mãrimea unui cuptor cu microunde, se preconizeazã ca în viitorul apropiat
mãrimea unui asemenea aparat sã nu o depãşeascã pe cea a unui “palmtop computer” (computer ce poate
fi ţinut în palmã). Acest lucru ar permite transportarea sa în locurile de
cercetare, informaţiile culese putând fi apoi analizate cu ajutorul
computerelor specializate ce comparã datele introduce cu mii de alte amprente
genetice mitocondriale specifice diferitelor rase şi civilizaţii. Vã
spun toate acestea pentru a vã întredeschide o uşã spre viitorul apropiat
al arheologiei moderne. Aşa cã,
Oamenilor ainu carpato-dunãreni, mai aveţi de aşteptat. Dacã nu
veţi dispãrea, pânã când cineva va fi interesat de civilizaţia
voastrã. A
noastrã!” (s.n.) - cf. Napoleon Săvescu, Istoria neştiută a
românilor, cap. Ga-Ramanii carpato-dunăreni, cuceritori
ai Africii de Nord şi Asiei, în revista online Dacia, www.dacia.org.
***
XVII- SFÂNTUL MUNTE AL KOGAIONULUI ŞI ECHILIBRUL SPIRITUAL AL
TRACILOR LUMINOŞI
Traco-geto-dacii
erau ultimul, deci singurul popor, din Eurasia, care îşi păstra
ritmul evoluţiei spirituale constant şi neatins. Cu alte cuvinte,
rămăsese, cel puţin în Europa, ultimul popor “credincios”,
păzind, cu străşnicie, cultul zalmoxian. Paznicul acestui cult
despre care ne vorbeşte Ritualul
Învierii/Transcenderii, din Mioriţa – era MAGUL DIN VÂRFUL KOGAIONULUI. Despre
acest mag vorbeşte Eminescu în Strigoii, Memento mori – dar, mai
ales, în aşa-numitul (de către George Călinescu aşa
numit…!) Povestea Magului călător în stele:
“ (…) În umbra-ntunecoasă a codrilor de fag,
Pe muntele gigantic ce fruntea şi-o strecoară
Prin nori până la soare – trăieşte-un bătrân mag.
Când încă eram tânăr el tot bătrân era:
Al vremilor curs vecinic nu-l poate turbura.
«În fruntea lui e strânsă un ev de
‘nţelepciune,
Viaţa lumii toate în minte-i a ‘ncăput.
Trecutul… viitorul, el poate-a ţi le spune;
Bătrânu-i ca şi vremea cea fără de
‘nceput
Şi soarele din ceruri la glasu-i se supune,
Al
aştrilor mers vecinic urmează ochiu-i mut.
De-aceea voiu ca dânsul pe fiul meu să ‘nveţe
Cari cărări a vieţi-s deşarte, cari
măreţe.
«Dar el din a lui munte în veci nu se coboară,
Căci nu vrea ca să piardă din ochi a lumei
căi,
Ca nu cumva măsura, cu care el măsoară
În lipsa-i să se schimbe… şi el, întors din
văi,
Silit ca
să înceapă din începutu-i iar
Să nu
poată s’oprească gândirea celor răi.
Şi cine
– enigma vieţii voeşte s’o descue
Acela acel
munte pe jos trebui să-l sue».
Magul n-are
dreptul, din punct de vedere cosmico-religios, să coboare din vârful
Muntelui Sacru, pentru că locul său, din vârful Muntelui, este, în primul rând, “limba” Thulei/Balanţei Cosmice! În al doilea rând, NUMAI din
vârful Muntelui Sacru, ca dintr-o “ureche a lui Dionysos”, ca din “ombilicul
terestru” – el poate “palpa”, INTEGRAL, zonele de lumină şi
pe cele de întunecare, ale credinţei din spaţiul Cosmosului Tracic.
Aşa s-a
ajuns şi la alungarea (de către Magul Kogaionului!) a tribului
“romanilor”, care, la un moment dat, slăbise în credinţă
(“slăvind” mai curând fiinţa fizică, raţiunea practică
şi armele, decât Cerul unui Zalmoxis
URANIAN!!!) – de pe “Cerul” Daciei,
dinspre Gurile Dunării… - spre Apus=Locul Degeneraţilor Spiritual!
De fapt, exodul acestui trib slăbit în credinţă/spiritualitate
(ca să nu “infecteze/contamineze”,
cu necredinţa lui, restul Poporului
Sarabilor/Fiilor Soarelui/ai Lui Dumnezeu-Zalmoxis!) - este înscris de
Homer, în Iliada (şi, apoi, de Vergilius, în Eneida), când se
vorbeşte despre singurul “troian”/trac (dar degenerat spiritual, probabil,
prin exacerbarea Eros-ului cel carnal!), Eneas, fiul Afroditei, silit de
“incendiul” Troiei (adică, al patimilor
nesănătoase/dezechilibratoare de Duh!), să plece, cu
tatăl-Anchise în spinare, spre Cartagina şi, apoi, spre Italia…
Iată cum este
descris Muntele Sacru, de către tracologul Adrian Bucurescu: “Muntele ce adăpostea peştera unde
se retrăgea marele preot al geţilor se numea Kogaion. În Geografia (VII, 3, 5), Strabon scrie:
Tot aşa şi acest munte a fost recunoscut drept sacru şi astfel
îl numeau geţii; numele lui, Kogaion, era la fel cu numele râului care
curgea alături”. KOG-A-ION înseamnă “Capul Magnificului”, fiind
şi denumirea getică a Bucegilor, unde se află marele cap
sculptat, acoperit cu tiara sacră, cunoscut sub numele de “Sfinxul
Românesc”.Râul ce curgea prin apropiere, despre care scrie Strabon, nu poate fi
decât Ialomiţa, căreia geţii îi spuneau şi NAPARIS
“Cerescul; Divinul”. Evident, adăpostul marelui preot era Peştera
Ialomicioarei. Deocamdată, singura inscripţie getică, unde apare
numele Kogaion, este un text orfic, în versuri, pe o cărămidă
descoperită la Romula (Reşca-Dobrosloveni, jud. Olt):
HAR TIOS
TINTONINOS
INSUS TIKO
IS DAKON
KAND SIA TIL
KOGAION
ILMATON
HLIOYLO
PLEISTE
NAKTOILO
Traducerea: Mare e Zeul, întotdeauna (şi
pretutindeni)! Aşa să spună vitejii (cei curaţi), când
privesc spre Kogaion! Ucenicii (recruţii) să cânte: Sfânt (puternic)
este Domnul Nopţii!
Din text se deduce că «Domnul Nopţii» este
echivalent cu Kogaion. Legendele elene şi romane spuneau că Orfeu era
trac şi că MAINADES «Dansatoarele (sacre)» îi tăiaseră
capul, pe care apoi îl aruncaseră în râu. Tot despre
el se spunea ca era prinţul KYCON-ilor, etnonim apropiat de Kogaion. Cetatea
natală a lui Orfeu era D-ION «A(1) lui Ion; A(1) Magnificului». Pe de
altă parte, autorii antici scriau că misterele orfice se celebrau
noaptea. Aşadar, sculptat de om sau modelat de natură, “Sfinxul” de
pe platoul Bucegilor reprezenta, pentru geţi, capul lui Orfeu, Domnul
Nopţii.
Cu trei milenii înainte
de autorul inscripţiei de la Romula, un iniţiat orfic desenase o
cruce pe una din tăbliţele de la Tărtăria. În vârful crucii
se afla un cap, desigur al lui Orfeu. Tăbliţa poartă
următorul text:
NUN KA SA UGULAS PA IDIM
KARA I.
Traducerea: Omul (nobilul) care ştie tainele va
merge în ceruri. O statuetă dacică îl reprezintă pe Orfeu, cu
braţele în formă de coroană. Pe veşmântul sacerdotal al
marelui erou civilizator se observă o cruce.
Misterul orfic al Celui Jertfit s-a păstrat în
datina românească a Caloianului. O veche atestare a acestui obicei pare a
fi o relatare a lui Diodor Sicul: “În Frigia, întâmplându-se odată să
cadă o epidemie asupra oamenilor, iar de altă parte suferind şi
pământul de secetă, oamenii consultară oracolul asupra
mijloacelor prin care să depărteze de la ei aceste calamitaţi,
iar oracolul le răspunse ca să înmormânteze trupul lui Attys şi
să o venereze pe Kybele ca divinitate. Deoarece, însă, din pricina
vechimii, din trupul lui Attys nu mai rămăsese nimic, frigienii au
făcut imaginea tânărului, pe care apoi, plângând-o, o
înmormântară, îndeplinind şi onorurile funebre potrivite cu soarta
lui, şi acest obicei ei îl ţin constant până în zilele noastre”.
Attys era doar varianta traco-frigiană a lui Orfeu, căruia geto-dacii
îi mai spuneau şi GALLIEN “Superbul; Magul; Poetul”, ION
“Măreţul” sau I-ANA “Al Anei”. Ultimele trei apelative se
regăsesc în bocetele Caloianului:
Caloiene, Iene,
Du-te-n cer şi cere
Să deschiză porţile,
Să sloboadă ploile,
Să curgă şi gârlele,
Zilele şi nopţile,
Ca să crească grânele!
***
Iani, Iani, Caloiani,
Ia cerului torţele
Şi deschide porţile
Şi porneşte ploile!
Amintindu-ne că
Mainades “Dansatoarele (sacre)” i-au tăiat capul lui Ion-Orfeu şi i
l-au aruncat în râul Naparis, este limpede că tradiţia Caloianului
are mai bine de cinci milenii şi că provine din misterele orfice. Râului
pe care a plutit Kog-a-Ion “Capul Magnificului” i s-a mai spus şi
AURU-METTI “Drumul Celui Curat (Strălucitor)”, de unde vine şi
actualul nume al Ialomiţei. Obiceiul Caloianului este caracteristic mai
ales Munteniei (Ialomiţa, Buzău, Brăila) şi are loc, de
obicei, în marţea a treia după Paştele ortodox. Încă din
zori, fetele de la 5-6 ani în sus se strâng la un loc şi se împart,
după vârstă, în două sau mai multe cete. Fiecare ceată
îşi alege o conducătoare. Fetele fac o păpuşă de lut,
un om mic, pe care îl împodobesc cu panglici, cârpe colorate şi flori, iar
pe cap îi pun drept căciulă o coajă de ou roşu. În unele
sate îl îmbracă în straie ţărăneşti, cu opincuţe
şi căciuliţă. Păpuşa se numeşte Calian,
Caloian sau Scaloian. Fetele pun Caloianul într-un sicriu mic, bine încleiat ”
ca să plutească pe apă ” sau pe o scândură, îl
înconjoară cu coji de ouă roşii, păstrate de la Paşte,
precum şi fel de fel de flori, printre care predomină busuiocul, apoi
îl îngroapă pe câmp, printre bucate, prin bozii sau mărăcini, pe
malul vreunei ape ori într-alt loc ascuns. Înainte de înmormântare, una dintre
fete se face preot ” Mainadele erau preotesele Soarelui! ” alta, dascăl, a
treia duce steagul, adică o trestie cu o batistă albă în vârf,
înaintea popii, şi iarăşi una sau doua fete duc sicriul ori
scândura cu Caloianul. În urma cortegiului vin celelalte fete, cu lumânări
aprinse, bocind:
Caloiene, Ene!
Cum ne curg lacrimile
Să curgă şi ploile,
Zilele şi nopţile,
Să umple şanţurile,
Să
crească legumile
Şi
toate ierburile!
Alte fete îi plâng pe fraţi, surori,
părinţi, dacă au! După înmormântare, Caloianului i se face
pomană, timp în care e bocit din nou:
Iene,
Scaloiene!
Tinerel
te-am îngropat,
De
pomană că ţi-am dat,
Apă
multă şi vin mult
Să dea
Domnul ca un sfânt,
Apă multă să ne ude,
Să ne facă poame multe!
A treia zi, după ce
l-au înmormântat, adică în a treia joi după Paştele ortodox sau
în ziua de Paparude, fetele se adună iarăşi, se duc la locul
unde a fost înhumat, îl dezgroapă şi-l bocesc:
Caloiene, Ene,
Mă-ta te cată
Prin pădurea deasă,
Cu inima friptă, arsă,
Prin pădurea rară,
Cu inima friptă, amară!
Fetele îl aduc în sat şi îl aruncă într-o
fântână sau se duc şi-i dau drumul sicriului pe un râu sau pe un lac,
urând ca anul să fie ploios şi plin de belşug. În multe locuri,
Caloianul e mai întâi frânt în bucăţi şi abia după aceea
diferitele sfărâmături sunt aruncate în fântâni, în bălţi
ori pe râuri. Apoi se adună toate fetele la o casă şi acolo coc
o plăcintă mare, numită ghizmana (cf. trac. AKES-SAMENOS
“Grădina (Sămânţa) Magică”), ori mai multe plăcinte
şi alte bucate. Flăcăii aduc vin şi lăutari, se
aşează toţi la masă, mănâncă şi beau din
pomana Caloianului. Alteori, fetele îmbracă un sul cu straie
femeieşti şi umblă cu el pe la casele oamenilor; şi la casa
unde se duc, gazda trebuie să ude acel sul cu apă, apoi le dă
faina, ouă, unt ş.a. Cu ceea ce adună fac şi ele
plăcinte, bucate, aducând şi vin, şi aceasta se numeşte
Pomana Caloianului. Iar acelui sul îmbrăcat, i se spune, ca şi omului
de lut, tot Caloian sau Scaloian.
Pe vremuri, în unele sate se făceau două păpuşi, care se
numeau Tatăl Ploii şi Măicuţa Soarelui (cf. rom.
măicuţă “călugăriţă”). Nu se ştie cum
şi când aceste denumiri s-au prefăcut în Tatăl Soarelui şi
Măicuţa Ploii.
Iniţiat în misterele orfice ale
strămoşilor, Ioniţă, marele ţar al românilor şi
bulgarilor, şi-a adăugat supranumele de CALOIAN.Ca Domn al
Nopţii, Orfeu era considerat şi cel ce aduce visele (cf. gr. M-ORPHEOS,
zeul viselor), semizeul Somnului. Acest Ion-Iana, sub numele de Moş Ene
aduce şi acum somnul copiilor români. Tot de la ION “Magnificul” provine
şi titlul voievozilor români, ajuns într-o epocă mai târzie IO” – cf. Adrian
Bucurescu, Dacia secretă, Arhetip, Buc., 1997.
***
XVIII-
POPORUL MISTIC, AL SOARELUI NEGRU/SPIRITUAL: LAH/VALAH
…Să nu uităm că
Neamul nostru Românesc se mai numeşte şi „Valah”, de la arhaicul (şi mioriticul)„Lah/Lai”: „Mioriţă laie...”
Atât de groaznic
nedreptăţita Mioriţă, care descrie, de fapt, ritualul
zalmoxian al transcenderii-ÎNVIERII!!! Mioriţa nu ţine de
contingenţă – ci ESTE (şi ARATĂ, concomintent!) ŢINTA METAFIZICĂ FINALĂ A
EVOLUŢIEI SPIRITULUI ROMÂNESC!!!!! Nu este timp “prezent”, nici “imagine a
ceva de aici”, din contingent... – ci din VECIA METAFIZICĂ!!! – acolo unde
ar trebui să ajungem, dacă şi numai dacă, însă, ne vom
împlini iniţierea în labirintul probelor istoriei!!! MIORIŢA cea ANISTORICĂ, cea
atât de tembel interpretată şi condamnată (pentru toate
păcatele şi neîmplinirile noastre istorice), oferă
surprinzătoare soluţii, pentru problema Învierii, la traco-geţi (sau
geto-daci, cum doriţi…): într-o variantă ardelenească a
mult-hulitei Mioriţe – Magul-Păstor le spusese celor apropiaţi că VA ÎNVIA (iată, stimate şi
regretate domnule Octavian Paler, adevărul despre “nesimţirea”, în
faţa “pericolului” MORŢII, a păstorului şi a românilor, în
general…: păstorul traco-get ŞTIA CĂ VA NEMURI-ÎNVIA!!!): “Oile, păscând, / Să le-aud plângând,/ Cum
plâng şi jălesc,/Eu să vă-ndrăgesc./De v-o veni dor,/EU AM SĂ MĂ SCOL” –
s.n.– la fel, şi într-o variantă moldovenească: “Şi mama purta,/În traistă
ducea/Apă-nvietoare,/Buruieni tămăduitoare/Şi mi-l
oblojea/Şi mi-l descânta,/DE MI-L ÎNVIA”
– s. n.(cf. Adrian Bucurescu, Dacia secretă, Arhetip, Buc., 1997).
Istoricul Neagu Djuvara,
punând în discuţie originea voievozilor întemeietori ai Ţării
Româneşti, Negru Vodă şi Basarab I, scrie o carte (cf. „Thocomerius - Negru
Vodă. Un voivod cuman, la începuturile Ţării Româneşti“, Editura
Humanitas, 2007) care, prin afirmaţiile ei,
intrigă, cel puţin… o carte despre originile statale româneşti,
bazată ( ni se spune…) pe argumente de ordin arheologic şi istoric. Ce
afirmă domnul Neagu Djuvara şi, alături de el, o „anumită
parte a presei”…de-o vreme încoace…? Afirmă că poporul român s-ar fi
format cu ajutorul cumanilor, iar statul medieval românesc, în primul rând
Ţara Românească, ar fi fost „vopsită bine”cu aceşti cumani…
Unde vor fi dispărut, însă, românii… românii de până atunci…??? VALAHII, deh!…
Aaa, păi, atât Negru
Vodă, cât şi Basarab I „sunt cumani”!!!…înseşi numele lor o
arată, limpede ca apa tulbure… Pentru Negru Vodă,
explicaţia ţine de culoarea pielii – cumanii „aveau un ten închis la culoare”, zice istoricul Djuvara! – iar Basarab ar fi
însemnând „tată conducător”…
Mulţumim frumos de
„orientare”, domnule Djuvara! Dacă tot e să vorbim la modul
„ipotetic”, atunci noi preferăm ipotezele care ne favorizează
Neamul…(iar nu ni-l duc în nişte tenebre aiurite/aiuritoare…) – şi,
şi mai bine, pe cele care sunt mai mult decât ipoteze deochiate: sunt
explicaţii ŞTIINŢIFICE! Şi, deci, aduc Adevărul,
pentru Neamul nostru! Şi, în acest caz, îi preferăm pe B.P.
Haşdeu şi pe Vasile Lovinescu… – domnului Neagu Djuvara!
La
esoteristul român Vasile Lovinescu, există două feluri de a-ţi
lămuri el sensul unui cuvânt:
1-direct, traducând cuvântul… – destul de rar!
2-sugerând căi
de conexiune semantică, pentru a rezulta un sens
sintetico-mitic.
Să
luăm pe rând lucrurile:
a-cazul lui “Negru
Vodă”: onomastica legendarului ctitor de ţară se poate
tălmăci, întâi, prin simbolistici conexe: se porneşte de la Novac=Înnoitorul; se sugerează că, dacă Kronos=Neòteros=Înnoitorul, înseamnă că şi Saturn=NEGRUL (CARE) ESTE IZVORUL ALBULUI-LUMINII!!! (Dacia
Hiperboreană, Rosmarin, Buc., 1994, p. 33). La fel, Marea Neagră
– are
“două chei”: I- Cheia Soarelui-Leuke-Insula Serpilor (…acolo, în Insula Şerpilor, este Templul
lui Apollon…de aceea ne-au “găbjit-o” ucrainienii… – au, şi
politicienii lor, habar de esoterism… – şi ţin mult mai mult la
interesul ţării lor, “cu tot nedreptul”, chiar – decât Emil
Constantinescu şi Adrian Severin, “cu dreptul cel mai drept” al Neamului
nostru…) + II – Cheia
Lunii-Selina-Sulina-Selene…Deci, Marea Neagră ar trebui să însemne “IZVORUL
LUMINII FORMEI CELEI BUNE” (ev=bun+ropa=forma…) – cf. p. 30.
…Dar tatăl lui Novac este IANCU(S)=IANUS(cf. p. 35), adică “zeul cu două feţe”, una spre trecut, cealaltă spre prezent,
una spre întuneric, alta spre lumină…Deci, prin Tatăl-Iancu, Novac-ul devine Izvorul Dublu, concomitent al Luminii şi Întunericului…
…Dar şi Omul (…vârful muntos) este figura lui Saturn,
Papaios=BĂTRÂNUL…(cf. p. 35). “Chiar
pe vârful Omul (…) este un omphalos uriaş, de 10 metri înălţime
şi 20 de metri lăţime. Este Geticus Polus, numit de popor OSIA LUMII şi BURICUL
PĂMÂNTULUI”- op. cit., cf. 35. (Da, numai domnul Djuvara nu vrea să ne
recunoască – hai, să zicem, n-om fi nici “Buricul Pământului”,
dar măcar…nu cumani…).
Deci, noi,
ca oameni, avem ambele izvoare, de “alb” şi de “negru”, în noi…Zalmoxis este Brahma Nirguna – “zeul suprem dacic este fără
nume/calificare”(cf. Strabon), ci doar funcţional… – izvor al
contrariilor…(À propos: acea “istorie”, cu Deceneus care coboară din vârf de munte, pentru a
stârpi viţa-de-vie – este interpretată, la p. 37, de Vasile Lovinescu,
drept SALVAREA TRACIEI DE NORD-URANICE[DACIA], DE
INFLUENŢELE DIONYSIACE DIN TRACIA DE SUD, intrată sub nefastele perturbări
spirituale, greco-oriental-persan-siriace…).
Deci,
concluzia implicită: NEGRU VODĂ
ESTE IZVORUL COSMIC ABSOLUT!
La p. 37, a
aceleiaşi cărţi, apare o primă tălmăcire a
cuvântului Sarab=rex et pontifex (”Sarabii cumulau ambele funcţii”). “SARABII erau deasupra castelor, erau HAMSA – ereditară, vizibilă şi
accesibilă.” Şi, la p. 59: ”Basarabia era numele unei caste şi nu
al unei singure familii”.
Mai jos, se
spune despre Sarabos Tereos (cf. Jordanès) = Sarab purtând Tiara. BanSarabos=Casta
Suprem-Solară/Celestă… La fel şi (S)Arabii…
Iată veriga de unire între Europa şi Asia:
ARABII…(Nu prea ne convine, probabil, ACUM… – dar arabii au fost cei mai mari
alchimisti ai Evului Mediu…).
“Pe stema Valahiei
se văd trei capete de Negri (n.n.: în sensul de “etiopieni”-lahi/popor
esoteric/”plin de DUH”); iar pe acelea (n.n.: stemele) ale Moldovei – două
chei încrucişate – având fiecare, la extremitatea superioară, 2
capete de Negri“…(cf. p. 61).
Dar
dacă Zalmoxis=Saturn=Izvorul Dublu=Regele
Lumii, înseamnă că şi Sarabii sunt Regii Lumii…pentru ca ei conduc funcţiunile Cerului
si Pământului…Deci, şi Negru Voda este Sarab…
Să nu
uităm că noi suntem “(v)lahi”=Negri-Saturnieni…SORI NEGRI-OCULŢI! (Precum Luceafărul eminescian…). Adică, Stăpânii-Regii Lumii…”SFINŢII” Lui Dumnezeu-Zalmoxis…
Dar Arimoi/Arimii/Aresmoi/Oresmoi sunt nume care trimit
şi la Rama şi la Titani…(Typheus era Arimoi…), cei care l-au
“înfruntat” pe Zeus, adică au “tentat” indistincţia
sintetizantă, între uranic şi chtonian…între Negru si Alb…(Iată
EURASIA, de care tot am vrea să se zică, într-o bună zi, că
este continental unitar al civilizaţiei terestre…).
b-iată,
însă, şi pasajele “directe”: “Descălecătorii (n.n.:Ţărilor române) sunt toţi din Transilvania (n.n: Adrian Bucurescu precizează, în Dacia
secretă: HAR-DEAL…), ei sosesc dintr-un ţinut NEGRU sau sunt ei înşişi NEGRI.
(…)Negru Vodă, ca iniţiator superior şi ca misionat (n.n.: sic! – cu Misiune Divină!) a realizat aici un suport spiritual, o
manifestare pantaculară a misterelor din nou instituite de el, care au
fost, în definitiv, o readaptare a tradiţiei dacice (n.n: readaptarea la tradiţia
primordială se face, deci, fie de o personalitate divină sau cu
funcţie divină, fie de Collegia
fabrorum=comunităţi-congregaţii
secrete=personalitaţi/spirite “colective”…UNU-ÎN-MAI-MULŢI, revenind la UNU… – iată şi comentariul lui V.Lovinescu: “de altfel, Ianus nu prezida, oare, Collegia
fabrorum?”- cf. op. cit., p. 55) .
Şi
Moldova este întemeiată de “Cel din Maramureş
(Dragoş-Dragonul-Ouroboros-ul…)=Ţara Mureşului Negru”…Şi se merge pe alchimia “nunţii” dintre Căţeaua-Molda=Mercurul
Lunar+Bourul-Urus (de aici, şi confuzia benefică dintre Bour şi Urs…în simbolizarea Pontifex-ului, a Castei Preoţilor/Brahmanilor…)=Sulful
Solar…
***
Iată
şi “întăriri” semantice, la p. 320, în Vasile Lovinescu, Creangă
şi creanga de aur: “Sarab era descompus de Haşdeu în Sar si Ab(Ba): Sar=Soare,
Principe, Domn, Sef – în sanscrită, Surya=Soare. Deci, Stăpânul, prin
excelenţă al Lumii…SUR, în româneşte, denumeşte
indistincţia dintre Eter şi Tărie…Cal Sur=Cal Soare…Fiinţa
transcendentă şi arsă de ETER…(…)”.
Ba sau Ab – înseamnă şi Şef, dar
sugerează şi Copil – în sensul de Izvor al
Purităţii Eterice…Domn-Stăpân, sau Copil/Stăpân…(n.n: Fiii Soarelui-puritate
esenţială/eternizată.. – maternitatea Anei Manolice
semnifică tocmai această eternizare solară a
Mânăstirii-Lume!).
“Profetul Muhamed
spunea: “<<Ana Arab bila Ain>> – <<sunt Arab fără
litera ain“>>- deci, rămâne RAB=DOMN=NUME
EXCLUSIV DIVIN”.
Cam asta ar
fi, la Vasile Lovinescu… – problema sensurilor/funcţiilor sacrale ale lui Negru
Vodă/Basarabilor…Parcă sună mai nobil miturile vechi şi sfinte, cuvintele traduse
din limbi reale, dar cu POVESTEA-MIT în ele, încă…decât aiuritoarele
poveşti “cumăneşti”/”cumanizante”(după cele “romanizante”,
ale altor falsificatori de istorie, care mai naivi, care mai puţin naivi…
– deci, mai…”catolici”…), fără duh şi fără vreun rost,
fără de vreun folos… – decât, poate, pentru detractorii şi
aneantizatorii istoriei sacre a Neamului Românesc…al celor care scot pietrele
sacre ale Sarmizegetusei, din locurile lor îndumnezeite/cosmicizate – pentru a
le îngloba în temeliile motelurilor din zonă…şi asta, fără
ca Ministerul Culturii, prin veneticii săi miniştri, măcar
să se sinchisească…
Nici
măcar nu ne trece prin minte că ilustrul domn Neagu Djuvara ar face
parte dintre ei/aceştia (de care făcurăm vorbire mai sus…) –
dar, hotărât lucru, “le dă (acestora) apă la moară”…”din
gros”…
Cf. V. Lovinescu, Dacia Hiperboreană, Rosmarin, Buc., 1994, p. 65: ”Iosif din Arimateea, plecând pe o corabie cu Sfântul
Graal, spre Marea Britanie, s-a oprit îndelung în cetatea SARAS, al cărui
Rege era EVALAC(…). La sfârşitul Questei Graalului, <<din cauza
păcatelor Bretonilor>>, Galaad, Perceval şi Bohor s-au îmbarcat
cu Sfântul Potir în aceeaşi corabie, care îi duce până la Cetatea
SARAS, al cărei Rege devine Galaad; acesta a închis Graalul în Templul
Spiritual al acestei Cetăţi. Din Saras, au ieşit Sarazinii,
spune povestea…Saras, Sarabii; Evalac, Valahii; Sarab transformat în Arab,
denumire populară a Negrului, la fel ca Sarrasin (şi Maur) în Evul
mediu Occidental. Resorbţia GRAALULUI în Templul Spiritual din SARAS, tot
atâtea lucruri formidabile, greu de precizat, nu atât din pricina lipsei de
fapte, ci pentru că sunt inefabile…”
Bine că domnul Djuvara
transformă fapte deloc inefabile, în…falsuri „cu gură mare”…Foarte
mare, incredibil de mare…şi goală…
***
XIX - NEGRU-VODĂ, LOGOSTELELE
ŞI EROII
Mai ales astăzi, când
mulţi istoricii români, în loc să scormonească trecutul nostru
autentic, se ocupă cu falsificarea lui – şi în loc să
re-descopere eroismul românesc, „iau foc cu gura” ca să demonstreze „că
n-am fost vreun lucru mare”, ba chiar că nici n-am existat, cu identitate
clară (un fel de popor migrator al Europei!!! – tocmai noi, CEI MAI
VECHI LOCUITORI AI EUROPEI!!! – dacă nu şi ai lumii…), ori
că suntem, din născare, mai ticăloşi decât alte neamuri… -
azi, când dl Neagu Djuvara, din nişte impulsuri cu totul obscure,
doreşte, cu orice preţ, să ne „cumanizeze”… - ei bine, tocmai în
aceste împrejurări năucitoare, noi venim cu dovezi nu doar
mitologice, ci chiar ştiinţifice, etnografico-etnologice, despre
Neamul Tracilor şi despre Eroii şi eroismul traco-românesc…Noi,
poporul ai cărui războinici se amestecau cu Oastea Îngerilor, ca SEMIZEI-ANSES-ASENI – înrolându-se în Oastea lui Zalmoxis şi apărând cerul de
năvala dragonilor, luptând direct sub conducerea Arhanghelilor MYCALE/MICHAEL şi CAEPROEZUS/GABRIEL (cf. Adrian Bucurescu, Mitologie
românească, în rev. Strict secret, An VI, nr. 292,
28 nov.- 4 dec. 1995, p. 14). Dovezi care ne situează, ca popor, în zona
celor cu „stea în frunte”, sub LOGOSTELE - STELELE Logos-ului Sacru, din vecie…, Logos care produce
transcenderea Omului întru Divinitate, scoasă înafara Ursitei/Urse: „Pentru român, stelele logostele deţin o importanţă magico-mitică mărturisită de
credinţe şi tradiţii(…); ele păzesc destinul stabilit de
urse/ursite fiecărui om.” Stelele Logostele acţionează,
însă, şi pe deasupra urselor/ursitelor, întru re-cuperarea
stării primordial-paradisiace a Omului-Eroului, întru hierogamie: „În
descântece de nouă stele logostele se solicita să se fure
(.n.n.: a se citi: A TRANSCENDE CONTINGENTUL!) dragostea
împărătească, frumuseţea zânei şi să o ducă
solicitantei, pentru a se mărita cât mai degrabă(…). În interpretarea
magico-mitică a stelelor logostele, mai mult decât în descântecele
celorlalte categorii de stele, se întrevede dorinţa omului de a interveni
în cursul destinului său” (cf. Romulus Vulcănescu, Mitologie
română, Editura Academiei RSR, Buc., 1987).
Neamul Metafizic al Românilor
s-a zidit/ctitorit/zămislit sub stele logostele, s-a născut
şi există întru MIT. Iată adevărul românesc (nu cel
„cumănesc”… - ci, pentru că suntem creştini ortodocşi, AL
TRADIŢIEI SACRE!), despre „figura legendarului” (?!) Negru Vodă, ctitor al Patriei Misterului
Divin (NEGRU-KARA-LAH!)-Kara Iflak-ului/Vlahiei (Ţara
Românească), de fapt, el însuşi fiind Fiinţă şi Herb,
Domn şi Zeu, Existenţă şi Punte spre Supraexistenţa
Atemporală, Om/Erou/Zeu şi Ţară, totodată : „Titlul de VOIEVOD vine în
româneşte din supranumele PONENAVATA-„Domnul Nopţii” (NEGRU):
STĂPÂNUL NEVĂZUT, cum i se mai spunea lui Orpheus. Acest DOMN
NEVĂZUT avea un statut asemănător cu al vechilor
împăraţi japonezi: se ruga Cerului pentru popor şi nu se
arrăta decât conducătorilor militari şi religioşi. Ultimul
mare Preot a fost NICOARĂ DIGU-MIRU, aşa-numitul
<<Tihomir>>, tatăl lui Basarab I. Forţat de expansiunea
maghiară, ce se apropiase de Făgăraş, Marele Preot Dac a
trecut munţii, împreună cu suita lui, şi a întemeiat Ţara
Românească. La Curtea de Argeş, Digu-Miru a înălţat un
templu, aşa-zisa biserică <<Sân' Nicoară>>. Turnul straniu al templului, ce se mai
înalţă încă din ruine, arată că nu a fost vorba de o
biserică creştină obişnuită. Numai autoritatea lui
sacerdotală a făcut ca întemeierea Ţării Româneşti
să fie ferită de războaie civile şi să cuprindă
şi Oltenia, ai cărei boieri s-au închinat şi ei marelui Domn,
după cum atestă cronicile munteneşti. Multă vreme, din noul
stat au făcut parte şi ţinuturile Amlaşului şi
Făgăraşului, de unde descălecaseră întemeietorii.
NEGRU-VODĂ a fost
înmormântat în lăcaşul ce se va numi mai târziu Biserica
Domnească din Curtea de Argeş. Mormântul lui a fost deschis la 31
iulie 1920, cu prilejul unor lucrări de restaurare. La Biserica
Domnească se păstra datina ca, în fiecare an, de Sf. Nicolae, să
se pomenească la acest mormânt ctitorul bisericii. Monumentul funerar,
care se afla între cei doi stâlpi ai pronaosului, a scăpat neatins timp de
peste şase veacuri. În momentul când piatra a fost ridicată de pe
sarcofag, a apărut, ca într-o scurtă vedenie, IMAGINEA
NEALTERATĂ A MARELUI VOIEVOD ŞI PREOT (n.n.: funcţiile
sacral-dacice de Rex et Pontifex!), din veacul al XIII-lea. Pe cap purta o
diademă de mărgăritare, încheiată cu un lanţ de aur
peste pletele lungi, lăsate pe spate. La gât, peste tunica din mătase
purpurie, se răsfrângea un guler de dantelă lucrată în
mătase şi aur. Un şir de aprox. 30 de nasturi de aur încheiau tunica, împodobită la
gât, la piept şi la manşetă cu şiruri de mărgăritare.
Colţurile pulpanelor erau împodobite în faţă cu două
rozete, tot cu mărgăritare. Nasturi de aur erau şi la mâneci,
iar coatele erau brodate cu galoane de fir. Peste şolduri avea
petrecută o centură brodată cu fir de aur şi
mărgăritare, care se încheia cu o superbă pafta de aur, ce
reprezenta Palatul Cerului. În parte centrală, pe un fond de
smalţ albastru, este lucrată în relief o lebădă cu cap
de femeie – MARIA! – iar lateral, în balcoane, se află cei doi
Zalmoxis, Fiul şi Fiica Împărătesei Cerurilor.
Giulgiul era acoperit cu zvastici, simbolul sacru al iniţialei
numelui lui Zalmoxis al Gemenilor Divini (n.n.: Apollon
şi Artemis) – litera dublă Z.
O coloană sculptată împarte în două coloana funerară. Din
extremitatea sa ies două ramuri: deasupra este un cap hexagonal; peste el,
o stea cu 12 colţuri – cele 4 triunghiuri simbolizând lunile şi anotimpurile
– într-un cerc, închizând cele 24 de raze ale unei roţi dinamice,
adică 24 de secole ce trecuseră de la moartea împăratului-profet Orpheus, până la naşterea Gemenilor Cereşti”
(cf. Adrian Bucurescu, Mitologie românească, în rev. Strict
secret, Anul IV, nr. 197, p. 12). Deci, este absolut exclus, domnule
Neagu Djuvara, ca Negru Vodă să fi fost cuman, din moment ce purta,
la modul sacral, însemnele dacilor magi, Rex et Pontifex – magii
dacilor au fost ultimii care au cumulat aceste două funcţii… - între
care semnul zvasticii, ca herb al lui Zalmoxe/Gemenilor Cereşti se disting, cu maximă autoritate. Ca, de altfel, şi simbolurile
numerologice.
Şi pentru cei care nu
ştiu că pe trădătorii de PĂMÂNT/MOCŞĂ/MOŞIE/TĂRÂM
SFÂNT (cu „textură” din sângele mântuitor al Eroilor!) şi
de NEAM AL ACESTUI PĂMÂNT nu-i aşteaptă nimic bun – îi
informăm că, pentru dacii/daoi, Poporul Lupilor (Lupului Fenrir,
primă întruchipare funcţională terestră a Lui
Hristos-Mântuitorul-Purificatorul-Învietorul!) şi ai Căii Drepte – poporul confreriilor cavalereşti ale lykantropilor şi ursinilor (Romulus Vulcănescu, op. cit., p. 267), poporul Eroilor-(Semi)Zei („semizeul
este un alter ego al eroului(…) eroologia consideră pe erou ca pe o
făptură umană supradotată, ridicată la rangul divin
prin efectul activităţii lui salvatoare sau civilizatoare pentru
semenii lui, oamenii” – cf. Romulus Vulcănescu, op. cit., p. 323 – şi ce altceva decât „acţiune salvator-civilizatoare” au întreprins
strămoşii noştri, prin auto-jertfa lor hristică, pentru
MOCŞĂ ŞI NEAM?!) – Pământul este atât loc al
Odihnei/Somn/Înviere, cât şi loc de unde blestemele pentru cei răi (şi
ce este mai rău decât un trădător?!) îşi iau energia
stihinică, de împlinire: ”Pământul,
Mumă a tuturor(…) – românii plecaţi, de nevoie, din patrie, dormeau
pe pământ adus din patrie(…) de aceea, mătăniile/metaniile se
fac până la pământ (n.n.: între Pământ şi Cer este
legătura fraternă, dintre Cei Doi Zalmoxis, Gemenii Divini!), iar „când blestemă cineva, se închină, se apleacă apoi
şi sărută pământul” (cf. Romulus
Vulcănescu, op. cit., p. 446), adică invocă strămoşii,
în opera de lustraţie/exorcizare…Vedeţi, ne-stimaţi
trădători de Pământ/Mocşă şi de Neam Românesc,
să nu vi se deschidă, sub picioare, „cu perspectivă” spre
Tartaros, acest Pământ, cu textură de Strămoşi/ANSES
ZALMOXIENI/ Eroi Cosmogonici, dar şi punitiv-soteriologici!!!
***
XX – …AM AJUNS LA FINALUL AVENTURII PRIN AMINTIRILE
PROPRIEI NOASTRE FIINŢE/FIINŢĂRI TERESTRE…
…Am insistat pe valoarea de
“Sfinţi” a strămoşescului nostru Neam Daco-Traco-Românesc, nu
doar pentru a ne preciza IDENTITATEA, dar şi pentru a sugera (ba chiar:
clama!) MISIUNEA NOASTRĂ
SACRĂ, COSMICO-TERESTRĂ – pe care n-avem dreptul s-o uităm, deci
s-o trădăm – ci, precum Hristos Mântuitorul, s-o
“săvârşim”/împlinim, dacă vrem să continuăm a exista
sub soare, să continuăm a fi COPII AI SOARELUI – şi locuind, nu
cu chirie, ci cu spirit de gospodărie!!! - în Grădina Maicii
Domnului/AKES SAMENOS=GRĂDINA SFÂNTĂ, cum o numeau
strămoşii noştri Traco-Daci.
…Adică, cei care ne-au lăsat, sub blestem
şi binecuvântare, totdeodată, această moştenire de Duh
şi Acţiune a Duhului, cu implicaţii extrem de importante în
evoluţia spirituală a planetei Terra - pe care, acum, noi doar o
distrugem, în loc s-o slăvim şi s-o gospodărim, cu maximă
înţelepciune - precum Dumnezeu, Grădina
Raiului!!!
…Ar
trebui să avem şi Misiunea de a ne apăra fraţii dinafara graniţelor ACTUALE (MESCHINE!, ca şi sufletul nostru actual…!) - dar aceasta ar însemna, conform celor
scrise de onorabilii istorici şi arheologi, citaţi de noi mai sus, SĂ NE CONSTITUIM ÎN
APĂRĂTORII ÎNTREGII PLANETE, pentru că, peste tot pe Terra,
Tracii AU ÎNTEMEIAT! De la Sudul Saharian, către Polul Nord-HIPERBOREEA!!!-Locul Divinităţii-Capul Lui Hristos – şi de la Apus până… în Extremul Orient!!! Da, probabil că,
după Misiunea de Candelă Nestinsă a Duhului – avem Misiunea de a Unifica
şi Echilibra Spiritual (ca
Balanţă Cosmică-THULE!!!), la Porunca Lui Hristos-Dumnezeu,
cugetele întregii omeniri…
Dar acest lucru, această Misiune Sacră –
nu este posibil/ă fără a ne căuta/cerceta, afla şi
păstra …PROPRIA NOASTRĂ IDENTITATE!!!
“Drept care”…am scris şi citat cele
de mai sus…etc. etc. etc.
…Dar nu
putem încheia lucrarea, fără a da glas mustrării făcute de
dl Napoleon Săvescu, aşa-zişilor “istorici”, care-şi
trădează neamul, prin tăcere – ba chiar, mai grav, PRIN
FALSIFICAREA ISTORIEI: “Nu am dreptate
să mă revolt împotriva profesorilor care se mulţumesc să se rezume la ceea
ce au învăţat sau n-au învăţat în tinereţea lor, împotriva celor care, din interese geo-politice, încearcă
să bage în capul generaţiilor acestui secol
că avem o altă limbă şi o altă origine decât cea evidentă şi reală? De ce să acceptăm
transmiterea neştiinţei, prin ştiinţă?”
…Ba da,
aveţi perfectă dreptate să vă revoltaţi împotriva
actualilor dezertori de la Porţile Cetăţii Neamului Românesc –
împotriva fariseilor şi impostorilor laşi, a falsificatorilor
ştiinţei, prin “neştiinţa
ştiinţifică”! – …adică, scuiparea în obraz a Adevărului-Hristos – …să
vă revoltaţi împotriva, deci, a celor care uită vorba Sfintelor
Evanghelii, în care răsună, ca o trâmbiţă
apocaliptică, vocea Lui Hristos-Mântuitorul, către şi pentru
noi: “Dacă voi veți
tăcea și veți rămâne nepăsători, atunci pietrele vor striga, dând mărturie, în locul vostru!”
***
XXI - PRICOLICIUL ŞI… ÎNVIEREA!
Noi considerăm că figura LUPULUI FENRIR (zeitate majoră
daco-geto-gotică, identificabilă, funcţional, cu însuşi
Zalmoxis!) aduce, în toate cazurile, sugestia demiurgiei, a întemeierii Neamului Dacilor-DAOI (Poporul CĂII DREPTE, dar şi Poporul LUPULUI!) - sau, cel
puţin, a dorinţei de schimbare a lumii (prin PURIFICARE – PURIFICAREA presupunând trecerea prin INIŢIEREA
[MIORITICĂ] A MORŢII). Munca acelor “Collegia
fabrorum” (societăţi secrete, de la începutul mileniului I,
cu misiunea de a “împăca”, în esenţa lor spirituală, simbolurile
divine ale antichităţii – zalmoxiene, în cazul României! - cu cele creştine) vădeşte
efecte limitate, din moment ce LUPUL
SUPREM/ARHETIPAL, AXĂ DEMIURGICĂ A SPIRALEI LUMILOR, îşi păstrează, pentru valahi,
un chip aproape exclusiv negativ...!
Aceasta, în ciuda încercărilor unor Romulus
Vulcănescu, Paul Lazăr Tonciulescu sau Adrian Bucurescu de a-i
restabili/restaura “aura” originară...Şi, după ei, vin şi
alţi ucenici – dar, din păcate, dacă eficienţa “Collegia
fabrorum” a fost atât de limitată şi de aproximativă,
cum altfel poate fi cea a unor cercetători singuratici şi
priviţi chiorâş, de către “modernitatea” cea cu mintea
blocată, în borborosul materiei-Prakrti...?! “Lupul a
fost un animal respectat în regiunea istorico-culturalã din sud-estul Europei. El
detine un loc important în fauna sgraffitatã si pictatã pe ceramica de
Cucuteni, cu rost ritual sau ceremonial. Stindardul dac era un corp de balaur cu cap de lup, care apare figurat
si pe columna lui Traian. Mircea Eliade raporteazã numele dacilor la termenul
frigian dàos, dat “unui zeu sau strãmos mitic lykomorf sau care s-a manifestat
sub formã de lup“, patronul unei confrerii secrete de luptãtori de tipul
Männerbünde -ului german. În plus, romanii au adus cu ei cultul imperial al lupului,
ce tinea de întemeietorul Romei si al statului roman. Aceastã mostenire a
întãrit si resemnificat unele aspecte ale culturii lupului la daci, care,
combãtut de crestinismul primitiv, a cãpãtat în cele din urmã un caracter
anticrestin. Este vorba de lycantropie si de sãrbãtorile populare numite zilele
lupului sau lupinii. Pentru a contracara puterea magico-miticã a lupilor,
crestinismul primitiv i-a dat pe lupi în stãpânirea lui Sânpetru, care îi tine
în frâu, îi judecã si pedepseste dupã voia lui. Semnificatia extraordinarã a
acestui animal e doveditã si de faptul cã în cultura noastrã popularã îi sunt
consacrate 35 de zile pe an. Aceste zile în care apar practici dedicate lupului
sunt concentrate în perioada de toamnã si iarnã a anului: Sânpetru (29 iunie),
Circovii Marinei (15-17 iulie), Martirul Lupu (22 august), Teclele (24
septembrie), Berbecarii (26-28 septembrie), Osie (17 octombrie), Lucinul (18
octombrie), Sâmedru (26 octombrie), Ziua Lupului (13 noiembrie), Filipii de
Toamnã (14-21 noiembrie), Filipul cel şchiop (21 noiembrie), Sf. Andrei
(30 noiembrie), Sâmpetru de Iarnã (16 ianuarie), Tãnase de Ciumã (18 ianuarie),
Filipii de Iarnã (25-31 ianuarie), Stretenie (2 februarie), Martinii de Iarnã
(1-3 februarie)” - cf. Cristina Cioară, Lycantropia
[6]
. Extrem de slabul efort
al creştinismului oficial de a asimila energetico-simbolistic
zalmoxianismul este mai mult decât evident. Mereu, Lupul este expediat în
tenebrele nopţii şi groazei şi pustiului demoniac, în loc
să i se ofere/păstreze Tronul Solar-Demiurgic…sau, măcar,
bivalenţa nocturn-diurn. (Bivalenţă
evidentă, totuşi, dacă luăm în considerare „postarea”
prioritară, a Sărbătorilor
LUPULUI, în zona calendarului de
toamnă-iarnă – din septembrie şi până, hăt,
în februarie - 24 septembrie-2 februarie: de la A
FACE/”FĂCĂTORUL” =”cvasi-etalarea”/cel puţin, sugestia funcţiei circular-cosmico-demiurgice!!!): LUPULUI, deci, îi datorăm
„berbecirea”-împingerea duhurilor demonice/întunecate/”iernatice”, spre...SOLARITATEA ÎNVIERII NOULUI CICLU VITALISTIC-COSMIC!!!).
Iată, spre exemplu, cazul PRICOLICIULUI (a se observa cât de adânc a lucrat propaganda
insidioasă a Bisericii Creştine “de zid”, “DISCURSUL TERORII”, în oamenii
tradiţiei rurale - deci, în
esenţa lor, adepţi ai zalmoxianismului, ca “umbră vestitoare” a Lui
Hristos-Mântuitorul, Lumina Lumii şi Învierea de Veci a Duhului) – cu
atenţie pe Obsesia Sângelui (“sângerozitatea” pricoliciului, “suge
sângele” – de fapt, îl preschimbă, prin metanoia... - în
conţinutul GRAALULUI, în “sângele
spurcat/BLESTEMAT”, de fapt, garant
al acelei “RACE FAÉE”, de care vorbeşte Vasile Lovinescu
[7]
)
:
“O analizã «pozitivistã» a textelor populare
referitoare la pricolici relevã faptul cã prin acest termen era desemnat un lup
deosebit de rãu, a cãrui cruzime şi abilitate nu-şi puteau afla
explicaţia decât prin invocarea unui amestec al puterilor demonice“
(cf. Mihai Coman).
Şi: “Cel
de-al doilea tip de strigoi este strigoiul mort, omologul vampirului din
cultura occidentalã, care, mort fiind, îşi poate pãrãsi mormântul, în
general cu scopul de a suge sângele rudelor mai apropiate sau al altor
persoane. Existã numeroase cazuri în care pricoliciul este încadrat aici,
superstiţia afirmând cã acest
strigoi mort se poate transforma în lup. De fapt,
este vorba, în majoritatea cazurilor, de un pricolici sau un strigoi viu care,
dupã moarte, devine strigoi mort, pãstrându-şi, însã, capacitatea de a se
face lup. Marianne Mesnil aratã cã “aceste cuvinte se reaşeazã într-o
serie de denominaţii populare, care
merg de la omul-lup la devoratorul de astre, trecând prin vampir (…)El apare în
douã serii de termeni: vârcolac – priculici – striculici (devorator de astre –
om-lup – formã compusã) pe de-o parte, priculici – striculici – strigoi (om-lup
– formã compusã – vampir) pe de alta ” (cf. Cristina Cioară, Lycantropia).
Dar şi: “Pricoliciul poartă uneori
cap de om pe trup de lup, alteori cap de lup pe trup de om. El
acţionează numai noaptea, în pustietăţi, păduri
neumblate (…). Împotriva puterii diavoleşti a pricoliciului se
foloseşte o iarbă rozacee, care creşte în păduri, în
locurile în care un om blestemat sau un lup, dându-se noaptea de trei ori peste
cap, se preface în pricolici. Această plantă se numeşte coada pricoliciului (Auruncus silvestris)”
– cf. Adrian Bucurescu, Dacia Magică.
Mai amănunţit şi chiar mai relevant
(n.n.: a se vedea cum Lupul Cosmic este asimilat, perfid-propagandistic, cu
cele mai cumplite păcate ale sângelui – incesturile!): “Multe credinţe
populare atribuie originea lycantropiei unei întâmplãri ciudate la
naşterea copilului ce va deveni pricolici, sau unui atribut cu care se naşte. În
concepţia popularã, cei nãscuţi cu cãiţã sunt predestinaţi
sã aibã stãri extatice. Dacã aceastã “tichie” este albã, avem de-a face cu un
spirit pozitiv, un “dreptmergãtor”; dacã e neagrã sau roşie, cu unul
malefic. Particularitãţile, ciudãţeniile legate de naşterea
cuiva, de momentul sosirii sale în lume, nu pot fi ignorate şi par a-l
urmãri pe copil, pe tot parcursul vieţii.
a) “Pricolici sunt toţi oamenii care se
nasc cu capul acoperit cu tichie (XI 19)” (cf. Ion Muslea, Ov. Bârlea). “Dacã
«chitia» pruncului este roşie, moaşa o apucã repede, iese cu ea afarã
şi strigã: «Auziţi lume, s-a nãscut un lup pe pãmânt! Nu e lup sã
mãnânce lumea, ci e lup sã munceascã si sã aibã triste de ea!»” (cf.
T. Pamfile) (n.n.: iată un
prim semn - … din păcate, şi singurul! - al DEMIURGIEI
LUPULUI: nu doar distruge,
ci…”MUNCEŞTE”!!!). “Strigoi e acela ce se naşte cu «cãciulã»
pe cap. Pe ce lucru îi sparge moaşa cãciula, pe ce va arunca-o mai întâi,
pe acel lucru e acel om strigoi... Dupã moarte, aceşti strigoi se
hrãnesc... cu fiinţe şi lucruri... de acelea pe care au fost
puşi. Astfel, se spune cã o fatã, fiind pusã strigoaicã pe un câine, dupã
ce a îmbãtrânit şi a murit, s-a prefãcut în lup şi a mâncat toţi
câinii din sat.“ Aceastã
credinţã descrisã de Tudor Pamfile este un caz particular, deosebit de
cele care afirmã, pur şi simplu, cã
cei nãscuţi cu cãiţã vor fi pricolici (n.n.: tocmai între aceste contradicţii, trebuie
căutat…”Adevăratul LUP”!).
b) “Pricoliciul se face din oameni
sau femei cu coadã“ (cf. Muşlea, Bârlea). Tot aceastã coadã, ca una dintre cauzele
lycantropiei periodice, este menţionatã şi de N.L. Kostaki. “Ăia care sã naşte de strigoi are
o coduţã dinapoi, din naştere. Aia aşe-i. Aia nu vre ei, da’
aşe-i nãscut.“ (cf. Despre
omul-lup, în Maria Ioniţã, Cartea Vâlvelor).
c) “Pricoliciul se face din copil bastard, a cãrui mamã a fost de asemenea
«de dupã garduri» (XVII 103) (cf. V 194, IX 76, XVIII 28)“, “din a treia spiţã de fatã necãsãtoritã (VI 231 / 19)“, din al treilea
rând de copii din flori, cãsãtorit cu un alt individ, provenit tot din trei
grade de naşteri din flori (IX 290)“, din “al şaptelea fiu nelegiuit (XVII 126, 156), din a noua foachie (fatã din flori)
(XVII 22)“ (cf. Muşlea, Bârlea). Pamfile
afirmã şi el cã, “dupã unele
credinţi, tricoliciul se face dintr-un copil din flori, dupã altele este
copilul unei fete greşitã cu un flãcãu, nãscutã şi dânsa tot astfel,
dintr-o mamã zãmislitã la fel.“
d) Nãscut din pãrinţi
incestuoşi. Pricolici se fac din “copii din doi veri primari şi chiar
de gradul doi şi trei (XV 168), din împreunarea tatãlui cu fiicã-sa sau a
mamei cu fiu-sãu. «Devenind mare, la epoci nehotãrâte, îi vine o nebunie,
fugind pânã se vede singur. Atunci se dã de trei ori peste cap, se preface în
lup, câine sau altã fiarã şi pleacã asa turbat, sã sfâşie pe cei din
calea lui – chiar şi pe ai sãi » (VIII 92)“.
e) Nãscut din încrucişarea cu
lupi infernali. Este una din credinţele pe care le expune Romulus
Vulcãnescu în lucrarea sa, Mitologie
româneascã.
f) Nãscut din al nouãlea frate din nouã fraţi lunatici. Pamfile citeazã
aceastã credinţã , conform cãreia mezinul unei familii, în care toţi
cei nouã fraţi sunt nãscuţi în aceeasi lunã, este predestinat sã
devinã pricolici”.
…Cu alte cuvinte, prin intermediul Sângelui (ca-ntr-un POTIR
GRAAL re-suscitat!), Esenţa
Sacră-LUP infiltreză şi transcende esenţa ne-sacră
umană – RE-SACRALIZÂND-O!!!
...LYCANTROPOS este (sau devine, ceea ce, în situaţia data, de METANOIA, e acelaşi lucru!), de fapt, ARCHANTHROPOS/OMUL PRIMORDIAL!!!
…Ce păcat că Biserica Creştină
“de zid” (cel puţin începând din
Evul Mediu, când scopul Bisericii era şi acela de a elimina foarte brutal
şi deloc “fair”, PRIN TEROARE,
“adversarul” Religiilor Primare
[8]
, cum este şi ZALMOXIANISMUL…despre care Religii
Primare, Hristosul, prin spălarea picioarelor Sfinţilor Apostoli,
sugerează că sunt “rădăcinile
arhetipal-religioase”, faţă de care trebuie să arătăm profund respect!... - …dar
neexistând bună-credinţă şi bunăvoinţă de
Duh, re-integratoare întru divin, nici până azi!) nu explorează
hristicul implicit, ascuns sub exagerările “distructive”: de fapt, “demonismul (pretins!) al Morţii” nu e altceva decât indiciul (conţinând
valenţa!) Morţii Hristice, INIŢIATOARE
ÎNTRU ÎNVIERE/VIAŢA VEŞNICĂ!
***
2-DUPĂ 21 DE ANI...
sau:
PENTRU DISPARIŢIA STATULUI MASONIC
...Cine priveşte „peisajul” socio-politic (nu
mai vorbim de cel moral-spiritual-cultural!) - nu doar românesc, ci chiar
european şi mondial, după aceşti 21 de ani, de la revoluţia
„omagial”-masonică, din 1989 („sărbătorirea” împlinirii a
două sute de ani de la Revoluţia „Franceză” Regicidă, 1789-1989 – revoluţie
„franceză”, de fapt, iudeo-masonică, prin care Francmasoneria a adus
la putere, în Franţa, în Europa şi în lume, PLUTOCRAŢIA IUDAICĂ...şi, politic, a
„fătat” şi, implicit, a marcat extremele - interşanjabilităţile Chipului
Demonic al Lumii, de fapt! - ...”soluţiile
socio-spirituale”, „UNICELE alternative ontologice terestre”
- ziceau ei... – „succesive ori simultane”: COMUNISMUL şi LIBERALISMUL”!!!) – vede
că nimic nu se potriveşte cu propaganda iudaică...furibundă şi triumfalistă,
până prin anii „băsişti
pur-sânge” - 2009-2010:
1- în loc de „BUNĂSTARE” – CRIZA CEA MAI CRONICIZATĂ ŞI MAI DUBIOASĂ, din întreaga istorie
modernă... - ...şomajul endemic, sărăcirea „maselor”
până la genocid...!, CORUPŢIE GENERALIZATĂ! – de la nivel de
ghişeu şi până la nivel prezidenţial... (încă din
secolul al XVIII-lea, masonul Dimitrie Cantemir, în lucrarea sa Incrementa
atque decrementa Aulae Othomanicae”, prevestea că semnele cele mai
clare pentru dispariţia/moartea „fizică” a imperiilor şi
statelor este stufoşenia aparatului birocratic şi, pe cale de
consecinţă, corupţia ajunsă la stadii delirante...);
umilinţa a atins cote maxime: foşti profesori de liceu şi
foşti universitari-pensionari (din Bucureşti, Constanţa etc.)
stau la cozi nesfârşite, la „mâna şi generozitatea” (ei,
care au creat, în amfiteatrele universitare, genii, uluitoare pentru lumea întreagă!) unui „sponsor
analfabet”şi teribil de umflat de generozitatea lui, învelit în propria-i
grăsime şi care-şi trâmbiţează „mila” sa
nemaivăzută, la toate posturile TV... - stau, bieţii pensionari
(care trebuie, cât mai degrabă, „să iasă din sistem”!) ca
să capete O pâine, de care
să „tragă” ... o săptămână...!!!
2-în loc de SPIRITUALIZARE - LINŞAJUL ELITELOR ŞI CALOMNIEREA MARTIRILOR NEAMULUI (...acestea se realizează prin moartea/asasinarea civilă şi
chiar fizică a oamenilor de AUTENTICĂ valoare de Duh ai Neamului Românesc, prin distrugerea şanselor de afirmare
şi creştere întru Duh, ca
spiritualizare luminoasă şi senină, ale tineretului TOT MAI ATEIZAT ŞI HĂITUIT SPRE
ÎNAFARĂ DINTRE GRANIŢELE „GRĂDINII
MAICII DOMNULUI”...SPRE AMURGUL/APUSUL LUMII!!! - ora de Religie, care
numai de Hristos nu vorbeşte, esenţial, este masca sub care se
pregăteşte „ecumenismul”, de către „Preafericitul Antihrist”!!! - ...prin distrugerea Cercetării, prin manipularea, selectarea
perversă, răstălmăcirea, falsificarea şi amalgamarea
halucinantă a Informaţiei...: pe
Internet, stau, plasaţi cu intenţii vădit demonice, SFINŢII LÂNGĂ CURVE, instinctele
cele mai josnice şi mudare sunt preaslăvite, aberaţiile sexuale
împotriva Sfântului Duh, precum INCESTUL, sunt lăudate şi promovate
ca LUCRURI FIREŞTI, iar SPIRITUALIZAREA CURATĂ ŞI
LUPTĂTOARE ÎNTRU HRISTOS, precum şi însuşi MARTIRIUL - sunt
blamate, ca fiind dovezi de...”DEMENŢĂ
ŞI HABOTNICIE”!!!); pentru ca lucrurile să involueze mai
repede, s-a inventat „NĂUCENIA
RELIGIOASĂ A POPOARELOR”, prin amestecarea Dumnezeului Cel Viu cu
toate ereziile şi păgânismele, retrogradante spiritual –
aşa-numitul „ecumenism” sau Mişcarea New Age (feţe ale
aceluiaşi Moloh de-spiritualizant!);
3-în loc de JUSTIŢIE - SFIDAREA UMANITĂŢII, prin rejectarea, în spaţiul
social şi media, a celor mai patibulari bandiţi, pe post de... „elite
sociale şi politice”, de „preşedinţi de republică”...de
„regi” prefabricaţi („regişori de vitrină”, care, ei
înşişi, sunt de o calitate moral-spirituală mai mult decât
îndoielnică: nu doar că regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii
îşi dă coroana jos de pe cap, în faţa negustorimii
iudeo-anglicizate din City-ul lononez (...City
of London, cel mai important cartier financiar al Regatului Unit...),
dar regina Elisabeta a Marii Britanii este, ea însăşi, una dintre
cele mai bogate (în lire, nu în Duh!) făpturi de pe Terra... etc.;
4-în loc de”PACE SOCIALĂ” – nu doar „RĂZBOAIELE
ENERGIEI” (purtate de SUA şi „lingăii” lor, printre care, CU
MIŞELIE, se înscrie şi...România! - EXACT pe „traseele” desenate de
Israel... - adică, „să împuşcăm doi iepuri
deodată”: a-monopolul
asupra petrolului planetar/resurselor energetice planetare şi b- „lichidarea”
neamurilor care cârtesc în legătură cu dreptul „statului Israel” de a exista, PESTE DREPTURILE ISTORICE,
DE EXISTENŢĂ, ALE POPOARELOR
ISLAMICE, DIN ZONĂ...!) sau „RĂZBOAIELE
HEGEMONISMULUI LOCAL” (purtate de SUA, şi fosta URSS...dar şi
de China şi de India...şi de multe state africane,
„zădărâte” tot de „Jandarmul Lumii”/SUA, pentru că, „absolut
întîmplător”, pe acolo se află diamante, petrol sau niscaiva
uraniu...), ci şi REVOLTELE
NEISTOVITE ALE TOT MAI SĂRĂCIŢILOR OAMENI DE PE PĂMÂNT...iar
replica organelor de represiune, faţă de aceste revolte, este tot mai
violentă şi mai revoltător-inumană, exterminatoare... – ci
şi crearea de „ZONE CENUŞII”, pentru păstrarea unui potenţial de violenţă constant crescut, bun de exploatat-utilizat, de manipulat şi
amplificat, „în vremuri viitoare”...;
5-în loc de HRANĂ ESENŢIALĂ – OTRĂVIRE GLOBALĂ! – prin
e-urile cancerigene, dar, în primul rând, prin otrăvirea pământului,
apelor şi aerului, prin mutaţiile genetice din organismele propuse
spre hrănirea „tereştrilor”, şi, ca o încoronare a crimei: Codex
Alimentarius, prin care umanitatea TREBUIE să se supună genocidului prin otrăvirea...
„alimentară”...!!!
...Nu ne-a mai mirat, deci, răspunsul unui
pedelist „autohton”, Petre Tinel, care, întrebat (în cadrul unei emisiuni
televizate) cu ce se vor încălzi elevii din şcolile buzoiene,
vasluiene etc., de vreme ce se desfiinţează nu doar şcolile, ci
şi sursele de întreţinere şi de încălzire a şcolilor – a dat următorul memorabil
răspuns: „Să pună mâna pe TOPOARE! -...şi să taie copacii de
pe marginea drumului, că şi aşa copacii ăia încurcă
circulaţia maşinilor!”...
Nu copacii încurcă ...”circulaţia
sângelui românesc”, ci „VOI, NENOROCIŢILOR DE
TRĂDĂTORI DE ŢARĂ ŞI IMBECILI SINIŞTRI”!
– ar fi trebuit să i se replice respectivului „pedeleu”, de către
moderatorul emisiunii TV...”DOAR LA TĂIAT VĂ PRICEPEŢI –
DE LA TĂIATUL DE SALARII ŞI PENSII, LA TĂIATUL DE
PĂDURI/COPACI DE PE MARGINEA STRĂZII... - DECI, SUNTEŢI
SPECIALIZAŢI ÎN ... „TOPOARE”!!!”
...LA
RÂPĂ CU TOŢI GOLANII ŞI MIZERABILII ĂŞTIA, CARE
GÂNDESC CĂ GRĂDINA MAICII DOMNULUI ESTE...COCINA LOR PERSONALĂ!”
...Ideea cu „pusul mâinii pe topoare” ne aduce
aminte de „ideile” europarlamentarului „român” LASZLO TÖKES (cică „pastor”! – care ne trădează
şi înjură, la Strasbourg, pe
banii noştri!!!), cel care îi îndemna, anul acesta, pe secui şi
pe maghiari, „să iasă în stradă” (...pentru forţarea
Guvernului României, de a accepta autonomia Szeklerlandului/”Ţinutului Secuiesc”!) – ...da, „să
iasă în stradă, ca la revoluţia din 1989”
(„revoluţie” începută şi făcută în...”bătătura” lui Tökes!).
Dacă un „pedeleu” aflat la putere vorbeşte de „pusul mâinii pe
topoare” (contextul „spuselor” este neglijabil, cel puţin în aceste
circumstanţe...), iar un europarlamentar „român” vorbeşte despre
soluţia violenţelor de stradă..., oare de ce n-am adopta,
şi noi, cei cu adevărat
necăjiţi şi obidiţi, aceste soluţii radicale – ÎN SPIRITUL NESUPUNERII CIVICE?! Da, ar
trebui să îndemnăm, şi noi, în linia comportamentului (cerut
pentru...”încălzire”!) de... cei din ”arcul guvernamental”, „pedelei”
sau „ude-MEREI”: „ROMÂNI,
PUNEŢI MÂNA PE TOPOARE! ROMÂNI, IEŞIŢI ÎN STRADĂ, CĂ
NU SE MAI POATE TRĂI AŞA!”
...”Aşa”,
adică jefuiţi, fără dureri de inimă, şi de
organismele internaţionale masonice, precum F.M.I-ul, Banca Mondială,
Uniunea Europeană etc., dar jupuiţi de şapte piei şi...”de ai
noştri ca brazii” (trădători de marcă
...românească, dar şi de „marcă” iudaico-românească: de
exemplu, „Roşia Montană” este înstrăinată de România,
prin cârdăşia lui BĂSESCU-BRAUNOVICI cu evreul MAX RICH, dna ELENA COCOŞ-UDREA „face” ca, la o
licitaţie imobiliară de la Brăila, să câştige...evreul
de pe locul 4...din 4: MAX
BOEGEL etc. etc. etc. !).
...Atunci când statul devine un organism străin şi „vampiroido-antropofag”, care-şi
devorează „propriii copii”, NESUPUNEREA
CIVICĂ NU DOAR ESTE INDICATĂ, CI DEVINE OBLIGATORIE, PENTRU
NIŞTE AUTENTICI CETĂŢENI!!!
...Generali de armată şi generali-maiori,
din România, precum MIHAI
CHIRIŢĂ şi ION MARIAN,
sunt implicaţi în grave scandaluri de corupţie...Dacă şi ARMATA (în care populaţia avea
încrederea cea mai mare, imediat după Biserică!... - dar nici
Biserica nu stă mai bine decât Armata, la nivelul CORUPŢIEI, morale şi fizice...!!!) se „prostituează”
(sau este împinsă spre „prostituare”, morală şi fizică
(şi se compromite atât de grosolan: câte 46 de mii de euro, mită pentru angajarea, la Şcoala de
Aplicaţie de la Piteşti, a 38 de persoane...!), atunci, cu
adevărat, statul masonic a intrat în disoluţie...ARMATA ar fi fost/putut fi una dintre speranţele noastre, pentru
ca dictatura crimei şi genocidului să nu se instaureze în România...Nu
mai este, din păcate.
...De JUSTIŢIE,
ce să mai vorbim...câtă vreme preşedintele este
tot...preşedinte, iar nu...DEŢINUT
DE DREPT COMUN!!!...câtă vreme Roberta Numărăcioasa este tot
preşedinte....la Camera Deputaţilor...(în loc să fie colegă
de celulă cu toţi fraudatorii neruşinaţi!) – iar Elena din
Troia Băsistă Incendiată/DATĂ
PE FOC aruncă de pereţi cu 4,5 miliarde de euro, şi
toţi tac şi o întâmpină, pe unde trece (şi, oare, pe unde NU trece?!), cu ovaţii şi
cu...pâine şi sare...(...NU ÎN OCHI!!!)?!
Plus alte mii de dosare...dosite,
ale fraudatorilor (...de tot soiul şi de toată culoarea...)!
...Secretarul de Stat de la Ministerul Finanţelor,
dna GRAŢIELA IORDACHE, a luat o
şpagă cam de 10 ori mai mare decât...”generalii”: 44 de MILIOANE DE EURO!!! Păi,
să se ştie, ce naiba, ce-s alea...”FINANŢE”! Să nu se confunde cu...orice găinar de pe
stradă (ori de pe Calea Ferată: au apărut, ca prin anii '20 în
Rusia/URSS, sau în România anilor comunişti '47-'50... – furturi din
trenuri cu alimente şi cu...îngrăşăminte!) - care
găinari, ca orice găinari, fură
de foame...!
...Pe când „pedeleii” fură cu miliardele
(făcând săli de sport în satele, oraşele şi cartierele cu
primari pedelişti!), profesorul de Educaţie fizică OVIDIU RIZEA, „nepedelist” din
Glodeni/Dâmboviţa, care a pregătit campioni naţionali şi
europeni la handbal, face antrenamente având poarta marcată cu...o
pânză pe perete, şi are o pensie de 1.200 de lei, din care
cumpără echipamentele elevilor „înglodaţi” în Glodeni...şi,
din aceşti bani de pensionar, iese bronzul campionilor şi
campioanelor de handbal...Campionul mondial la scrimă, MIHAI
COVALIU, renunţă la sport, pentru că, din banii pe medalii,
nu-şi poate da copilul la şcoală!!! Sportivi care au marcat
locul României pe harta lumii şi Artişti de geniu (care l-au
„plimbat” pe Orfeu pe toată Terra!), de la „minusculi” copii
talentaţi/copii-minune şi până la genii consacrate universal (la Scala din Milano!), precum Dan Iordăchescu sau Gheorghe Zamfir, trăiesc la
limita subzistenţei...
...”Eroii
Revoluţiei”, cei ce au visat la „mai
bine şi mai frumos şi mai liber”, în iarna lui 1989...ori deja...
„au
fost sinucişi”, ori au fost lăsaţi să
putrezească de vii, cum este cazul lui ION JULA, cel schilodit de tanchişti şi, apoi, torturat,
de Securitate, sub zodia zăpezilor vagi, din 1989... – ţintuit, 18
ani, în căruciorul neputinţei şi sclerozei multiple, cu 500 de
lei pe lună...a trecut dincolo, cu ochii cerniţi de disperare, în
2008...
Şi câte sute ca ION JULA!!! Dar şi câte mii de profitori...”pe
de-a moaca”, de o nesimţire şi de-un cinism rarissime!
...Personal, cunosc situaţia aşa-zisei
„revoluţii din Adjud”:
-11 oameni (doi dintre ei
fuseseră numiţi, din câte informaţii posedăm la ora
actuală... - de către Securitate, direct de la Bucureşti, drept
„comandanţi ai Frontului
Salvării Naţionale”!) au fost „bombardaţi”, în zilele de 23
decembrie 1989-28 ianuarie 1990, cu mii de telefoane alarmisto-manipulatorii:
că a fost coborât (fireşte, cu elicopterul!) un desant de
paraşutişti... „terorişti” (cum altfel?) pe ambulatoriul TBC din
Adjud, că a fost otrăvită apa de la Turnul de Apă din Adjud
etc. etc. – dar, propriu-zis, nu s-a
întâmplat ABSOLUT nimic ... -
-...decât, poate, că
subsemnatul, cu sprijinul, moral şi de autoritate, al Poetului, Artistului
şi Cetăţeanului Activ, AUTENTIC
dizident - ...dar tot atât de naiv,
în sensul păgubos al cuvântului, cât şi subsemnatul... - LIVIU IOAN STOICIU (pe atunci, pus de păpuşarii de la
Bucureşti, „de paravan”, ca şef al FSN-ului pe judeţul
Vrancea...), am încercat să combat mafiotismul şi să institui,
cât de cât, starea de normalitate, în Adjud...(„lucru/lucrare” care s-a dovedit ABSOLUT imposibil/ă ... - prin trădarea, din partea „fraţilor de conducere municipală”...
- dar şi „lucru/lucrare” care mi-a umplut telefonul de
ameninţări mafiote, cu moartea, la adresa mea şi a familiei
mele... – iar cei pe care am încercat
să-i dau jos din pomul unde se suiseră, precum scroafa din
zicală, au revenit şi devenit „magnaţii
contemporani ai oraşului/municipiului Adjud”...bietului
oraş-municipiu Adjud!... să
nu uit: AUTENTICUL DIZIDENT LIVIU IOAN STOICIU este, azi, şomer...: CUM
ALTFEL, ÎN „ERA BĂSESCU”...Băsescu,
a cărui gândire „depăşeşte
limitele Galaxiei”, după spusele lui Traian Ungureanu?!?!) –
-...nici măcar cât în
Focşani (...unde un „erou” militar, străfulgerat de
fiorii...eroismului, fireşte, a
descărcat, în bezna nopţii, un Kalaşnikov, spre o mâţă
disperată, care se agăţase de tăblăria Poştei din
municipiu...şi o zgâria la modul...”teroristic”, în
căderea/alunecarea ei ...”involuntară şi
progresiv-accelerată”, de pe „obiectivul strategic” al Poştei!)...,
dar, cel puţin doi dintre „eroii adjudeni” s-au repezit, ca vulturii
hoitari, să-şi procure „diplome
de revoluţionari”...”get-beget”! Şi, evident, prin „diplomele
fermecate”, au „curs”, spre respectivii, toate celelalte...”accesorii”:
pământuri, scutiri de taxe şi impozite, facilităţi de tot felul etc. etc.
Când au venit să mă
determine să mă alătur imposturii lor, le-am spus, cu patetism
donquijotesc (...care, azi, îmi apare cumplit de penibil şi
melodramatic...): „Cum aş putea să mă mânjesc cu sângele
ADEVĂRAŢILOR eroi?! Pe sângele
eroilor ADEVĂRAŢI s-a
clădit <<visul
revoluţiei>>, al celor morţi şi...al unora
neîngropaţi şi neidentificaţi...de la Timişoara,
Bucureşti, Cluj, Braşov, Turda...?! Oare nu m-ar scuipa copiii mei
drept în obraz...” – dar am fost întrerupt, brutal, din tirada mea... – şi răspunsul a venit, senin şi...”realist”: „Şi cine ştie toate
rahaturile astea?!” Chiar aşa! Nimeni, decât Securitatea (cea
eternă...!), Ion Iliescu şi ai lui...”eroi”!!!
...În învăţământul românesc, prin „Legea Funeriu”, toţi directorii de
şcoli vor fi înscăunaţi politic, deci vor fi pedelişti... –
şi aceşti „şefi” impostori vor avea drepturi discreţionare,
în ce priveşte angajarea sau soarta angajaţilor: lingăii
incompetenţi vor huzuri, fără să trebuiască decât
să nu-şi întrerupă „lucrarea cu...limba şi buzele”,
profesorii buni şi foarte buni/competenţi/performanţi, dar demni, vor fi scoşi, cât mai
repejor, din sistem (prin infarct provocat sau prin plecarea în
străinătatea încă primitoare de „aur cenuşiu”!), iar
interesul elevilor....va fi ultima grijă a statului masonico-pedelist (cel
care decretase, cu ani în urmă, ELEVUL-REGE!).
Ei bine, deja vedem că se pregăteşte
„ELEVUL/TÂNĂRUL-JIVINĂ”, INCULT PÂNĂ LA BARBARIE ŞI
SCLAVIE !!! - ...egoist şi TOTAL
IRESPONSABIL, feroce şi singur, satanic şi înfiorător de
singur...pentru o viitoare lume apocaliptică...de fapt, preconizat a fi SATANICĂ!!!
...Masonii sunt indivizii cei mai cruzi, mincinoşi şi lipsiţi de scrupule, CEI MAI NERUŞINAŢI IMPOSTORI
ŞI CREATORI DE IMPOTORI ŞI DE IMPOSTURĂ, din toată
istoria Terrei...: modelul clasic, cel mai la îndemâna românilor, este
„preşedintele” Traian Băsescu!). De fapt: SATANA – MARELE ILUZIONIST!!!
...La fel ca în România, şi în Anglia, noul
sistem de taxe, ENORME, din învăţământ, tăierea salariilor,
sortirea pensionarilor aruncării de pe „stânca tarpeiană”, SĂRĂCIREA FAMILIILOR...
„NETELEVIZABILE”... - vor distruge elitele veritabile şi le vor
înlocui cu elitele falsificate/despiritualizate (Elitele Negre, le numeam noi,
undeva...!): copiii celor bogaţi şi...aleşi de masoni! La fel se
„întâmplă” haosul în Italia, Franţa, Spania, Portugalia, Grecia...
...NIMIC NU
S-A SCHIMBAT! Securiştii şi activiştii de PCR de ieri (din
România, deocamdată...) şi-au plasat copiii în posturi-cheie, de
conducere...şi aceştia vor face la fel cu odraslele lor...!!!
Vorba ceea: „COPIII ŞEFILOR NOŞTRI DE AZI VOR
DEVENI ŞEFII COPIILOR NOŞTRI, DE MÂINE...!”
...”Ce-i de făcut?!” – întreba
masonul socialist rus Nikolai
Cernâşevski, la final de secol al XIX-lea... – aşa ne întrebăm
şi noi, care suntem anti-mason, la început de veac XXI. Opinia
noastră nu diferă esenţial de opiniile lui NIKOLAI BERDIAEV – deci, soluţia, pe care o oferim mai jos, se
întemeiază pe viziunea sa asupra „Noului
Ev Mediu”...: ESTE NECESARĂ
ÎNTOARCEREA LA HRISTOS!!! - şi,
deci, este absolut necesară renunţarea, radicală, la toate MREJELE DE SUPRA-LENE ale
aşa-zisului „modernism”
masonic, renunţarea radicală la „optimista
concepţie despre progres, concepţie sumbră şi
aducătoare de moarte pentru tot ce este viu” (cf. N. Berdiaev) - şi întoarcerea, deci, din „paradisul”
fals şi sinucigaş al „cuceririlor
tehnice”, LA AŞA-ZISUL
„PRIMITIVISM” RELIGIOS, la AUTENTICUL
OTODOXISM... adică, „de la această istorie
pământească, trebuie să trecem iarăşi la istoria
celestă”. Iar nu să
„evoluăm” spre...”dozatorul de
agheasmă”, spre „rugăciunea
către moaştele de pe FaceBook” şi spre... „spovedania pe Internet”...!!!
...Să
ne întoarcem la ADEVĂRATA LIBERTATE, IAR NU SĂ MOŢĂIM ÎN SCLAVIA MOLATICĂ A SATANEI!!! “Autonomia nu trebuie să fie decât un
drum spre TEONOMIE, spre o stare de suflet superioară, spre libera
acceptare a voinţei lui Dumnezeu, spre libera subordonare a acesteia”
(cf. N. Berdiaev).
Nu avem nevoie nici de Spaţiul Schengen, nici de Uniunea
Europeană (care a şi început să conducă/mâne România
spre abatoare, prin comisarii ei...!)... – n-avem
nevoie de nimic din istoria terestră, în general – şi din istoria
masonilor, în special! – ci EXCLUSIV
DE HRISTOS-DUMNEZEU!!!
SĂ
DĂM DE PĂMÂNT, DECI, CU „STATUL
MASONIC MODERN” – şi SĂ
CREĂM UN ALTFEL DE STAT (prezenţa statului nu o vedem ca fiind necesară decât pentru
protecţia specificului spiritual al Neamurilor, iar nu pentru... FURTURI ORGANIZATE ŞI CINICE şi pentru „încasarea optimă a taxelor
şi impozitelor”!) – „STATUL”
LUI HRISTOS - ... căruia să-i zicem (...nu-i aşa, totul „trebuie
să poarte un nume”...?!), pentru că nu avem la îndemână
termeni specializaţi (deocamdată!): TEOCRAŢIA AUTENTICĂ, HRISTICĂ!!!
22 decembrie 2010
***
P.S.: ...Astăzi, 23 decembrie 2010, în plenul
Parlamentului (unde premierul Boc se pregătea de discursul care preceda
discuţiile pe moţiunea Opozitiei la GENOCIDICA Lege a Salarizării...: „Dragi colegi, membri ai
Guvernului...” – şi, ca să-i confirme, lui Boc, exclusiva
colegialitate declarată, nu cu Măria
Sa Poporul Român, ci DOAR CU MEMBRII
UNUI GUVERN CRIMINAL ŞI DEMENT!!! - s-a auzit, ÎN ACEEAŞI
CLIPĂ, o bufnitură
înfiorătoare!), inginerul de sunet al TVR, ADRIAN SOBARU (soţ, tată a doi copii, dintre care unul are un grav handicap...
– de aceea, nu-şi putea acoperi datoriile faţă de stat, din
salariul „în mână”: 636 RONI! -
...iar noua „lege” tocmai îi răpise tatălui dreptul la
indemnizaţia de însoţitor/asistent personal AL PROPRIULUI COPIL...), ÎN
SEMN DE PROTEST ULTIM, s-a aruncat în gol, precum un kamikadze, de pe
marginea balconului unei loje parlamentare, purtând scris, pe tricoul său,
alb precum ninsoarea din 25 decembrie 1989:
„Ne-aţi ciuruit!
Aţi vândut toată ţara!
Ne-aţi ucis viitorul copiilor!
Ne puteţi lua viaţa, dar nu şi
LIBERTATEA!!!”... – iar în mână având
o bilă portocalie, cu numărul „13” pe ea (13=Numărul Diavolului şi al Morţii). A mai apucat
să spună, din gură: „Aţi luat mâncarea de la copii! Pentru
tine, Boc!”... – iar când şi-a revenit, pe targă, a
şoptit: „LIBERTATE...”
...Din păcate pentru decizia lui, ADRIAN SOBARU n-a murit, ci s-a ales cu
multiple fracturi (de glezne, de faţă, de frunte, de nas etc. etc.).
Ceea ce i-a înviorat teribil pe „pedelei”, care s-au grăbit să reia
şedinţa şi, în lipsa Opoziţiei din sală (care
Opoziţie măcar a avut minima decenţă să
părăsească, imediat, sala de şedinţe...), au
continuat, cu un cinism inimaginabil
şi monstruos, „lucrările” (?!), respingând moţiunea cu un
câştigator... VOT UNIC („unic”,
cel puţin, în istoria parlamentarismului european...!): ZERO...peste tot!!!
...Cu o lună în urmă (pe 18 noiembrie
2010) un alt angajat al TVR se spânzura (...”mai discret”...NU IN PLENUL
Parlamentului şi fără...”texte incitante şi tendenţioase”!).
...Mulţi pedelişti au pretins ca ADRIAN SOBARU era nebun şi
drogat...Noi suntem de cu totul altă părere: ca şi LIVIU BABEŞ, cel care „s-a ars singur pe rug pe o pârtie de schi
din Poiana Braşov în februarie '89, protestând împotriva
<<Auschwitzului>> ceauşist” (cf. Gândul, art. “Şcoala-n
stradă, nu-n spital!”, de C.T.Popescu, din 24 octombrie 2010), ca
si Doamna Profesoară CRISTINA
ANGHEL (care a stat în greva foamei 70
de zile, în octombrie 2010, fără s-o ia în seamă nicio
oficialitate mai de “dai Doamne”: dl Funeriu a venit la spital, ca să-i
ofere…UN CACTUS!!! – …şi care
Doamnă N-A INTRAT ŞI STAT ÎN
GREVA FOAMEI, 70 DE ZILE, PENTRU BANI
MAI MULTI! - CI PENTRU RESPECTAREA LEGII SI A DEMNITĂŢII, A PRINCIPIILOR
NOBILE, DE DUH, ÎN ROMÂNIA!!!), şi ADRIAN SOBARU nu trebuie categorisit, cu uşurinţa
iresponsabilă, drept “un sinucigaş care necesită consiliere
psihologică”, CI UN NOU MARTIR ROMÂN, AL ACESTEI EPOCI
APOCALIPTICE!!! Pentru ca el nu “a zburat” de la balconul Parlamentului
(instituţie care, în decembrie 1989, promitea să fie locul/ALTARUL sacru al democraţiei…”pe
bune”!), în primul rand, pentru niscaiva
“nemultumiri/probleme personale”, ci, ÎNAINTE DE ORICE, pentru PRINCIPII SFINTE…: VIITOR AL NEAMULUI , ÎNTRU DEMNITATE, ÎNTRU DREPTATE ŞI
LIBERTATE!!! - …ascultaţi-vă conştiinţa şi
veţi reauzi ce se striga, la Timişoara şi Bucureşti, în
decembrie 1989: “Vom muri şi vom fi liberi!” Era suprema credinţă
creştină A MARTIRILOR:
DOAR ÎN CEALALTĂ LUME MAI EXISTĂ NĂDEJDEA
DREPTĂŢII, A VIEŢII ADEVĂRATE ŞI, IMPLICIT, A
LIBERTĂŢII DE DUH!!!
…Comentariile “post-factum”:
-Emil Boc: “N-are nicio leziune care
să-i pună în primejdie viaţa.(…)Fac apel la solidaritate, la
luciditate, raţionalitate şi echilibru” – …sugerând, ba chiar
ne-sugerând, ci “pocnind” cu bâta-n baltă, mult prea…”pe şleau”,
că toţi care i-ar urma exemplul lui ADRIAN SOBARU ar fi ori nebuni, ori…drogaţi!!!... - încheind
triumfalist: “Totul e bine!”…
-Cotoi (...Sever...!): „Sunt
tulburat!” Nu ne-ndoim...La fel cum era atunci când a „ajutat-o” pe Roberta
la numărat...!!!
-Puiu
Hasotti: „Nu pot vorbi – sunt tulburat!” Şi liberalul ăsta e
de-o ipocrizie exemplară...aşa că, să trecem mai
departe...poate găsim ceva mai de soi/”revelator”:
-Teo
Trandafir: „Eu nu-nţeleg ce i-a venit omului ăstuia!” Nici eu nu-i
înţeleg pe cei care se „dau în gât” după struţo-cămile,
precum domnia-ta, să...”te scuze...PENTRU PEDELIZAREA SUBITĂ”...! Păi, numai în PDL
ţi-ai dezvoltat, deplin...”vocaţia de Iudă”!!!
...Noi te-am vedea mai potrivită pentru
turnarea plumbului topit pe gât (...la modul/”diateza” pasiv/ă...!),
precum calpuzanilor...
-Varujan
Pambuccian (cu accente GROTESC-eroice):
„Şi
dacă ar fi fost cutremur, Parlamentul trebuia să continue să
funcţioneze!”
Dar gestul protestatar al lui ADRIAN SOBARU este infinit mai ...cutremurător decât orice
cutremur: ESTE AVERTIZAREA SUPREMĂ,
ASUPRA ULTIMULUI „HAL” AL DESPIRITUALIZĂRII ŞI DEZUMANIZĂRII, ÎN
TOATĂ ROMÂNIA, NU DOAR ÎN PARLAMENTUL EI!!!
-Elena Udrea,
după ce a fost întrebată dacă crede că aşa ceva s-ar
putea întâmpla în altă ţară din Europa...a tăcut,
ţinând ochii în jos, cu o „ruşine” circumstanţială (de
fapt, scrâşnind APRIG din măsele!), „ruşine
circumstanţializată” care era curios de apropiată de
aceea pe care o afişează „traseistele”, în faţa camerei de luat
vederi, după ce au fost prinse într-o razie a Poliţiei...
-Un ...”geniu” (...ca să nu-i zicem
<<bou>>!) al democraţiei, dl Alexandru Cumpănaşu (pe postul Realitatea TV, ora
15,30): „Trebuie găsite mijloace legale de protest”. Deci, este
ilegal să mori, în România de azi! – ESTE
ILEGAL AUTOSACRIFICIUL MARTIRIC!!!
...Numai liberalul Octavian Popa (mai târziu, şi Norica Nicolai...) a declarat că se simte vinovat...că-i
este ruşine că face parte din Parlament, şi că nu se simte
coleg cu nişte indivizi cinici şi lipsiţi de minimă
umanitate, cum s-au dovedit a fi, azi (mai
ales ...şi extrem de
semnificativ şi definitiv lămuritor, azi!...”lămuritor” pentru
oricine nu e de rea-credinţă perfectă sau...cretin de-a
binelea!!!), 23 decembrie 2010, cei din PDL...!!!
...De altfel...”Totul este bine”... – „PE
FRONTUL MIZERIEI, NIMIC NOU!!!”
...Vine Crăciunul...dar noi nu putem zice
altfel decât aşa: „LA NAIBA CU
STATUL MASONIC ŞI CU LINGĂII SĂI SLUJITORI! JOS CU HAITA ASTA NESĂTULĂ!!!”
- ...sau, vorba dlui pedelist Petre Tinel (vorbă „aruncată” într-un
context tragi-comic, chiar grotesc...): „PUNEŢI MÂNA PE TOPOARE!”... -
şi, sperăm, Dumnezeu ne va ierta... „ieşirea din sistem”...!
...Să
trăieşti, ADRIAN SOBARU, ca să apuci şi Ziua Mâniei şi
Judecăţii Lui Hristos-Dumnezeu aici, pe Pământ!!!
Atunci,
toţi detractorii şi „minimalizatorii” tăi, toate iudele astea
împuţite şi ipocrite de
azi - se vor ruga, PLÂNGÂND ÎN HOHOTE,
de tine, să-I dai Lui mărturie
mai ...”atenuată”, pentru ei!
3-MARTIRIU
ŞI...EXPECTATIVĂ
Stimate domnule
G. L. T. –
Vă mulţumesc mult, pentru interviul
trimis, cel oferit de dl Ion Coja, dlui Nichita Vancea.
De la început, doresc să-mi mărturisesc
deosebita stimă pentru dl Coja (ca şi pentru dvs.!) – dl Ion Coja
dovedindu-se, de-a lungul anilor, un om/român autentic, a cărui
ţintă a fost, mereu, Adevărul Creştin-Ortodox. Împotriva
tuturor duşmanilor Adevărului, oricât de „sus” situaţi, în lumea
asta „de se măsură cu cotul”!!!
Socotesc, însă, că multe false (sau
reale, uneori...) neînţelegeri, dintre oameni care-şi iubesc,
necondiţionat, şi poporul, şi Neamul – îşi au izvorul în
lipsa de nunţări semantice necesare, în limbajul folosit
faţă de...inima lor însăşi, faţă de înseşi
Crezurile lor cele mai curate şi adânci! Dacă eu am simţit, de atâţia ani încoace,
nevoia să fac deosebirea, cât mai clară, între chipul istoric al unei comunităţi umane, coagulate în
jurul unei limbi comune, a unor crezuri comune ale Duhului etc. – dar şi în jurul unor evenimente supuse
timpului trecător, cu întunecări şi iluminări succesive
(şi am fixat că „popor” e
numele ei/comunităţii terestre supuse timpului istoric...) – şi chipul din veşnicia Lui Dumnezeu,
Neamul, care nu-şi clinteşte trăsăturile chipului,
pentru că EXISTĂ în supraistorie, ca Arheu - ci şi le
confirmă şi tot mai clar şi le revelează, tocmai prin MEDIA
trăirii sale terestre, „trăire” terestră prin intermediul formei
istorice-„popor” (Neamul este entitatea creată de Dumnezeu, şi, în faţa Tronului Dumnezeiesc al
Judecăţii din Urmă, nu „popoarele” vor fi chemate să dea
seamă, ci Neamurile... „cu regii
şi împăraţii lor” – Neamuri care vor da seamă, de
fapt şi în primul rând, de modul cum şi de felul (şi calitatea
de Duh a acţiunii!) în care şi-au apropiat sau depărtat
fiinţa lor iluminată, de „obrazul” lor trăitor-expresiv-istoric,
„obrazul” poporului subsecvent – „obraz” lăsat mai mult sau mai puţin
să fie corupt/pângărit de mâlul istoriei, lăsat mai mult sau mai
puţin în stare de depărtare, faţă de Lumina Misiunii Sfinte,
fixate de Dumnezeu fiecărui Neam în parte...) – nu înseamnă că
am greşit, ci, tocmai dimpotrivă, am căutat şi caut să
judec cât mai limpede, pentru a nu-mi trăda impulsurile dinăuntru,
ale Duhului - care, pururi, spre Adevărul Hristic este aţintit.
...În interviul dlui Ion Coja există, din pricină
că nu operează cu termeni
diferenţiaţi semantic, contradicţii. Domnia sa recunoaşte
(...fără „ajutorul” meu!), că popoarele sunt supuse
greşelii (şi cum să nu fie „popoarele” supuse greşelii,
când înseşi entităţile arheice, Neamurile, pot greşi? – pot
greşi printr-o mai limpede ori mai tulbure legătură
dinamică şi de Duh, cu expresiile lor terestre şi subsecvente în
istorie – popoarele! – căci Misiunea Divină se realizează prin
efortul personal, al poporului istoric, dar combinat, acest efort istoric, ca
şi în concepţia teandrică a creştinismului, despre
„soartă” – cu efortul Neamului, de a se revela CÂT MAI DEPLIN, către expresia sa istorică, „poporul”!) –
din moment ce stabileşte grade de ...”oierire” ale unui popor sau ale
altuia: „Păi, domnilor criticaştri,
niciodată în istoria lor românii nu au fost atât de oi ca americanii în
septembrie 2001.“ Deci,
poţi să fii, ca popor (oricât ai fi de iubit de oameni şi
Dumnezeu!), supus unor eclipse de Duh! Să nu uităm că, în
secolul al XIII-lea, TOATE POPOARELE TERREI au intrat în eclipsă de Duh…de fapt, “un blocaj recapitulativ” al
câştigurilor şi pierderilor din acţiunea
spiritual-hristică! Atunci, a fost nevoie de apariţia unor
entităţi divine cu totul speciale, de tipul lui Christian Rosenkreuz,
sau Sfântul Francisc, sau Grigore Palamas…care să producă
“deblocarea”, continuarea evolutiv-spirituală a existenţei
terestre!!!
…Oricât
ţi-ai iubi de necondiţionat poporul, nu se poate (şi nici nu
este cuiva folositor!) să nu-i recunoşti momentele, sau chiar epocile
de decădere, de îndepărtare faţă de expresia “Obrazului/Chipului Arheic”…A se vedea
şi capitolul XVII al Descrierii
Moldovei (Despre năravurile moldovenilor), unde domnitorul şi
masonul patriot Dimitrie Cantemir (uneori nedrept, faţă de poporul
român, cum este atunci când afirmă: “(…) nu numai că Moldovenii nu
sunt iubitori de ştiinţi, ci mai la toţi le sunt şi urâte.
Şi aşa nici numele ştiinţelor şi ale
meşteşugurilor frumoase nu le sunt lor cunoscute; şi zic,
că oamenii cei învăţaţi îşi perd minţea şi
când voesc să laude învăţătura cuiva zic că este nebun
de ştiinţa cea multă şi cel mai de ocară lucru este
pentru că zic, că numai preoţilor se cuvine să,
înveţe, iar pentru mireni este destul să citească şi
să scrie şi să-şi iscălească numele şi
să ştie cum îşi vor pune la isbod boii, caii, oile, stupii
şi altele de acestea; iar celealte toate sunt netrebuitoare” –
făcându-se a uita, pe de o parte, că românii/”moldovenii” au stat de
strajă la Porţile din Răsărit ale Europei, tocmai pentru ca
mult-lăudata civilizaţie creştin-occidentală să se
ridice… - iar, pe de alta, că Biserica Ortodoxă a păstrat, ca pe
nepreţuite giuvaiere, puţinele, dar cât de substanţialele opere
de cultură valahă - …dacă atât de creştineştile Învăţături
ale lui Neagoe Basarab către fiul său, Theodosie, ar fi înlocuit,
în şcolile diplomaţiei şi ale “ştiinţei conducerii”
lumii, acel blestemat “op”, Il Principe , cartea lui Niccolò
Machiavelli, Europa şi lumea ar arăta azi, în ce priveşte Lumina
Duhului, cu totul altfel!!!) -
încearcă să-şi explice rămânerea poporului român în
“competiţia istoriei” prin Înaltă Mila Lui Dumnezeu (eu aş
amenda: nu doar prin Mila
Dumnezeiască, ci şi prin Iluminarea Arheică, din partea Neamului!):
“Ei
nu au măsuri în cugetile lor, când le merge bine sunt semeţi, iar de
le merge rău părăsesc bărbăţiea şi la
vederea dintâiu nimic nu li se pare cu greu. Iar dacă li se întâmplă
la aceia cât de puţină sminteală împotrivitoare, atuncea cad în
uimire şi nu ştie ce să facă şi la urmă,
dacă văd că ostenelile lor sunt zădarnice, se căesc
că s'au apucat însă prea târziu.
Deci dar nu
putem zice alt nimic, fără numai că. din prea osebită
şi nemărginită provedinţă a lui Dumnezeu, o
împărăţie aşa mare şi înfricoşată a
Otomanilor, biruind cu armele sale pre toată puterea romanilor în Asia
şi o bucată nu prea mică în Europa şi pre Unguri, Sârbi,
Bulgari şi alte stăpâniri nenumărate, aducând cu sila sub
stăpânirea sa şi pre Greci norodul cel mai înţelept. Iar pre un
norod aşa prost şi fără de putere, n'a fost vrednică
ca să-l silească cu război, ca să i se plece sub
stăpânire şi mai pre urmă umblând de atâtea ori să lepede
jugul cel primit de bunăvoe, totuşi a rămas neatins şi
nesmintit, atât la obiceiurile lui cele politiceşti cât şi la
orânduelile cele bisericeşti.”
…Poporul român
(direct sau prin…”regii şi împăraţii săi”…) a avut destule
eclipse (cele mai apropiate: 23 august 1944, când am ales atât de cumplit de
rău, SĂ-I TRĂDĂM PE
FRAŢII GERMANI-GOŢI – …spre deosebire de fino-ugricii unguri, care au
mers până la capăt, în tragedie! - … apoi, 25 decembrie 1989,
când mult prea mulţi români au fost de acord cu blasfemia asasinării
unui conducător care condusese poporul UN SFERT DE VEAC!!! – nu
contează, acum, o discuţie despre “cum condusese”, pentru
că însăşi discuţia aceasta ne-ar face să greşim
mai mult! –… iar cea mai proaspătă greşeală: 6 decembrie
2009, când nu doar “frauda de noapte” l-a reales pe Băsescu, ci şi
“scursurile”/golanii românilor, adică acea plebe care nu face nicio cinste
“obrazului
arheic românesc”…plus toţi etnicii ţigani, cu care
Băsescu a făcut un pact…nu mai discutăm, acum, despre
“udemerişti” şi despre Partidul Civic Maghiar…”creatura frankenstein-iană” a lui Traian Băsescu!). Dar
tot poporul român are MĂREŢI
MARTIRI CREŞTINI!!! Are martiri şi pentru Crezul Neamului Arheic
Românesc…Poporul român a avut şi acel moment de demnitate mioritică,
extraordinară: Mişcarea/Şcoala
Spirituală Legionară (cunoscută şi sub numele de Legiunea Arhanghelul Mihail, pentru
că, 250 de ani după 1871, lumea terestră este condusă de
Arhanghelul Spiritului, Mikaël –
opus Arhanghelului Raţiunii “Tehnice”, Gabriel…). Însuşi Emil Cioran sublinia miracolul
înfăptuit de Căpitan – adică,
de Corneliu Zelea Codreanu, în Prima
Şcoală Terestră a Duhului, din “modernitate” (adică, din ultimele
3-4 veacuri!):
“Înainte de Corneliu Codreanu, România era o
Saharã populatã. Cei aflaţi între cer si pãmânt n-aveau nici un
conţinut, decât aşteptarea. Cineva trebuia sã vinã.
Treceam cu toţii prin deşertul românesc,
incapabili de orice. Pânã şi dispreţul ni se pãrea un efort.
Ţara nu ne putea fi o problemã decât negativã.
În cele mai necontrolate speranţe, îi acordam o justificare de moment ca
unei farse reuşite. Şi România nu era mai mult decât o farsã
reuşitã.
Te învârteai în aer liber, vacant de trecut si de
prezent, îndrãgind dezmãţul dulce al lipsei de menire.
Biata ţarã era o pauzã vastã între un început
fãrã mãreţie şi un posibil vag.
În noi gemea viitorul. În unul clocotea. Şi el a rupt tãcerea blândã a
existenţei noastre şi ne-a obligat sã
fim. Virtuţile unui neam s-au întruchipat în el. România din putinţã se îndrepta spre putere.
Cu Corneliu Codreanu am avut doar câteva convorbiri.
Am priceput din prima clipã cã stau de vorbã cu un om într-o ţarã de
fleacuri umane. Prezenţa lui era tulburãtoare şi n-am plecat
niciodatã de la el, fãrã sã simt acel suflu iremediabil, de rãscruce, care
însoţeşte existenţele marcate de fatalitate. De ce n-aş
mãrturisi cã o teamã ciudatã mã cuprindea şi un fel de entuziasm plin de
presimţiri ?
Lumea cãrtilor mi se descifra inutilã, categoriile
inoperante, prestigiile inteligenţei şterse, iar subterfugiile
subtilitãţii, zadarnice.
Cãpitanul nu suferea de viciul fundamental al
aşa-zisului intelectual român. Cãpitanul nu era “deştept”, Cãpitanul
era profund.
Dezastrul spiritual al ţãrii derivã din
inteligenţa fãrã conţinut, din deşteptãciune. Lipsa de miez a
duhului preschimbã problemele în elemente de joc abstract şi rãpeşte
spiritului latura destinului. Deşteptãciunea degradeazã pânã şi
suferinţa în flecãrealã.
Dar cuvintele Cãpitanului, grele şi rare,
rãsãreau din Soartã. Ele se plãmãdeau undeva departe. De aici, impresia de
univers al inimii, de univers al ochilor şi al gândurilor.
Când, în 1934, îi spuneam ce interesantã ar fi
expunerea vieţii lui, îmi rãspundea : “Nu mi-am petrecut viaţa prin
biblioteci. Nu-mi place sã citesc. Eu stau aşa şi mã gândesc”.
Acele gânduri au urzit rostul nostru. În ele respira
natura şi cerul.
Şi când au pornit spre înfãptuire, temelia
istoricã a ţãrii s-a zguduit.
Corneliu Codreanu n-a pus problema României imediate,
a României moderne sau contemporane. Era mult prea puţin. Nu s-ar fi
potrivit nici dimensiunii viziunii sale şi nici aşteptãrilor noastre.
El a pus problema în termeni ultimi, în totalitatea devenirii naţionale.
El n-a vrut sã îndrepte mizeria aproximativã a condiţiei noastre, ci sã introducã absolutul în respiraţia zilnicã a
României. Nu o revoluţie a momentului istoric, ci una a
istoriei. Legiunea ar trebui astfel nu numai sã creeze România, dar sã-i
şi rãscumpere trecutul, sã insufle absenţa secularã, sã salveze,
printr-o nebunie, inspiratã şi unicã, imensul timp pierdut.
Patosul legionar este o expresie de reacţiune în
faţa unui trecut de nenoroc. Aceastã naţie n-a excelat în lume decât
prin consecvenţa în nefericire. Niciodatã nu s-a dezminţit.
Substanţa noastrã este un infinit negativ. De aici pleacã imposibilitatea
de a depãşi pendularea între o amãrãciune dizolvantã şi o furie
optimistã.
Într-un moment de descurajare i-am spus Cãpitanului :
-”Cãpitane, eu nu cred cã România are vreun sens în
lume. Nu e nici un semn în trecutul ei care ar justifica vreo speranţã”.
-”Ai dreptate”, mi-a rãspuns. “Sunt totuşi unele
semne”.
-”Mişcarea Legionarã”, adaug eu.
Şi atunci mi-a arãtat în ce fel vedea el
reînvierea virtuţilor dace. Şi-am înteles cã între daci si legionari
se interpune pauza fiinţei noastre, cãci noi trãim al doilea început al
României.
Cãpitanul a dat românului un rost. Înainte de el,
românul era numai român, adicã un material uman alcãtuit din aţipiri
şi umilinţi. Legionarul este un român de substantã, un român
primejdios, o fatalitate pentru sine şi pentru alţii, o vijelie umanã
infinit ameninţãtoare. Garda de Fier, o pãdure fanaticã…Legionarul trebuie
sã fie un om în care mândria suferã de insomnie.
Eram obişnuiţi cu patriotul de ocazie,
gelatinos şi vid. În locul lui apare insul ce priveşte ţara si
problemele ei cu o cruntã înverşunare. Este o deosebire de densitate
sufleteascã.
Acel ce a dat ţãrii altã directie si altã
structurã, unea în sine pasiunea elementarã cu detaşarea spiritului.
Soluţiile lui sunt valabile în imediat şi în vesnicie. Istoria nu
cunoaşte un vizionar cu un spirit mai practic şi atâta pricepere în lume, sprijinitã pe un suflet de
sfânt. Tot aşa, ea nu cunoaşte o a doua mişcare în care problema
mântuirii sã meargã mânã în mânã cu gospodãria.
A face isprãvi si a te salva, politicã si misticã,
iatã cãrei ierductibilitãţi i-a pus el capãt. Îl interesa, în egalã
mãsurã, organizarea unei cantine şi problema pãcatului, comerţul
şi credinţa. Nimeni nu trebuie sã uite: Cãpitanul a fost un gospodar
instalat în Absolut.
Fiecare credea că-l înţelege. El
totuşi scãpa fiecãruia. Depãşise limitele României. Însãşi
mişcãrii i-a propus un mod de viaţã care întrece rezistenţa
româneascã. A fost prea mare. Înclini uneori a crede cã el a cãzut din
conflictul mãrimii lui cu micimea noastrã. Nu este totuşi mai puţin
adevãrat, cã epoca de prigoanã a scos la ivealã caractere pe care cea mai
încrezãtoare utopie nu le-ar fi putut bãnui.
Într-o naţie de slugi el a introdus onoarea
şi într-o turmã fãrã vertebre orgoliul. Influenţa lui n-a articulat
numai pe ucenici, ci, într-un anumit sens, şi pe duşmani. Cãci
aceştia din lichele au devenit monştri. I-a obligat la tãrie, le-a impus un caracter în rãu. Ei
n-ajungeau decât caricaturi infernale, dacã mãreţia Cãpitanului n-ar fi
cerut o echivalenţã negativã. Am fi nedrepţi cu cãlãii, dacã i-am
considera rataţi. Toţi s-au împlinit. Un pas în plus şi trezeau
gelozia Diavolului.
În preajma Cãpitanului, nimeni nu rãmânea
cãlduţ. Peste ţarã a trecut un fior nou. O regiune umanã bântuitã de
esenţial. Suferinţa devine criteriul vredniciei şi moartea, al
chemãrii. În câţiva ani, România a cunoscut o palpitaţie tragicã, a
cãrei intensitate ne consoleazã de laşitatea a o mie de ani de neistorie.
Credinţa unui om a dat naştere unei lumi, ce lasã-n urmã tragedia
anticã a lui Shakespeare. Si aceasta în Balcani !
Pe un plan absolut, dacã ar fi trebuit sã aleg între
România şi Cãpitan, n-aş fi ezitat o clipã.
Dupã moartea lui ne-am simţit fiecare mai
singuri, dar peste singurãtatea noastrã se ridica singurãtatea României.
Nici un toc sã-l înfig în cerneala nenorocului n-ar
putea descrie neşansa ursirii noastre. Totuşi, trebuie sã fim
laşi şi sã ne mângâiem. Cu excepţia lui Iisus, nici un mort n-a
fost mai prezent printre vii. Avut-am careva vreun gând sã-l fi uitat ? “De
aici încolo ţara va fi condusã de un mort”, îmi spunea un prieten pe
malurile Senei.
Acest mort a rãspândit un parfum de veşnicie
peste pleava noastrã umanã şi-a readus cerul deasupra României” (cf. Emil Cioran, Profilul interior al Căpitanului, în “Glasul strãmoşesc”, Sibiu, anul VI, nr.10 din 25 decembrie
1940).
Dacă un
apostat scrie aşa, despre Miracolul Apropierii “poporului istoric” de “Neamul
Arheic Românesc”, între 1927 şi 1938 (anul asasinării lui CZC, în
pădurea Tâncăbeştilor…din ordin masonic, dar şi cu acordul
lui Carol al II-lea, şi cu
acordul lui Adolf Hitler – care
fusese teribil de jignit de afirmaţia, “de la obraz”, a lui CZC,
că “Singura Ipostază de Duh Naţionalistă este
Mişcarea/Şcoala Arhanghelului Mihail”: nazismul este numai “carnea”, fascismul este numai…”haina”! – …şi chiar şi cu complicitatea, FOARTE ACTIVĂ, a marelui naţionalist, devenit mason, din
luciferism…NICOLAE IORGA!) – înseamnă că nu sutem departe de
Adevărul Re-venirii/Re-întâlnirii “obrazului
etern” cu “obrazul istoric”, al
românilor…
…Da, Ion Coja are
dreptate că “Românul, după părerea mea, poate mă înşel!, este
răbdător și nu se revoltă uşor, dar nu din lașitate,
cum cred nerozii, sau din teama de moarte, că ar putea fi ucis, ci mai
degrabă din teama de a nu fi pus în situația să ia el viața
cuiva! Românul lasă să treacă de la el și îl lasă pe
netrebnic „în plata Domnului”!... Românul crede profund în justiția
divină!”
Dl Coja spune un
adevăr, dar nu era nevoie să-i categorisească, “la hurtă”,
pe toţi cei ce meditează asupra Neamului Român şi a poporului român, cât şi pe cei ce NU meditează decât cum să se afirme, “în buricul
târgului”, sau cum să jefuiască poporul, lăudându-l, cu perfidie
şi greţoasă linguşire… - nu era nevoie, zic, ca dl Coja
să categorisească, “cu toptanul”, drept “nerozi”…PE TOŢI CEI CE
NU FORMULEAZĂ DUPĂ CANOANELE SALE FRAZALE!!!
Eu nu mă
consider şi nici nu sunt nerod, când apreciez, admirativ, “răbdarea” poporului român, “din
teama de a nu fi pus în situația să ia el viața cuiva” – …dar
afirm şi apreciez şi că, dincolo de anumite limite,
“răbdarea” asta devine…PARALIZIE A DUHULUI!!!
Indiferenţă, iresponsabilitate, prostie,
egoism, sub masca de…”creştinism”!!! Hristos a arătat clar că există limite, dincolo de care a nu lua atitudine, înseamnă “să
te pupi în bot cu Satana!” – căci Hristos s-a luptat, prin vorbe
grele şi uluitor de aspre, cu preoţii îndrăciţi de la
Marele Templu, apoi, a luat biciul,
în Marele Templu din Ierusalim, şi i-A
LOVIT, precum cu fulgerul divin, pe zarafi,
care sunt chipul de atunci al bancherilor de azi…Adică, zarafo-bancherii trebuie trecuţi prin focul divin,
pentru că ei înşişi nu pot să se mai îndrepte, din proprie
iniţiativă: îi posedă cel mai îndepărtător Duh Satanic
– cel care “plodeşte fals”, prin Minciună, duhul de dispreţ
(otrăvit, întunecat şi vulgar), faţă de Dumnezeu Cel Viu -
…şi aduce, tot prin Minciună, îndemnul spre lene a Duhului şi de
închinare, definitivă şi irevocabilă, la…Marele Iluzionist-Satana: cel ce le dă luciferismul,
încrederea că, prin banul rece, pot să-l sfideze şi pe
Dumnezeu…că metalul ori hârtia, moarte, sunt/ar fi superioare Vieţii
Dumnezeieşti!!!
…Precum Hristos,
nici poporul român (“orientat” de Neamul Arheic, din anistoria Lui Dumnezeu)
n-a răbdat, până acum, la modul absurd şi prostesc. Măcar
şi din sută în sută de ani, a arătat că…E VIU ŞI “DEŞTEPT”/TREAZ”!!! Răscoale (cumplite, unele!), revoluţii (cu început masonic şi cu
sfârşit naţionalist, neaoş românesc! – precum ridicarea
Ardealului, de către “crăişorul” Avram Iancu, între 1848-1849… -
noi, românii, am fost binecuvântaţi şi “ghidaţi” de Bunul
Dumnezeu, în ultimele sute de ani, nu de
Voievozi, că nu mai aveam vii şi evidente/emergente stirpele
mistico-regale, “cu sânge de balaur
otrăvit/ALCHIMIC”, Muşatinii şi Basarabii - ci prin “crăişori”,
fiinţe asemănătoare, în Duh, Voievozilor Sfinţi, despre care Mircea Eliade zicea că au
fost “primii legionari”… - jumătate în istorie, jumătate în
mit/transistorie/arheitate: “crăişorul” Horea,
“crăişorul” Iancu, “crăişorul” Vladimirescu,
“crăişorul” Codreanu… - la fel precum Voievozii Sfinţi, ei au poruncă de la Hristos-Dumnezeu - …zic ţăranii bătrâni din satele de munte… - să
nu “huzurească” în Rai, ci să vegheze, asupra noastră-popor
istoric, de acolo, din cerurile de deasupra Pământului Românesc!!!).
...Joi, 6 ianuarie, la Sinteza zilei, pe Antena 3,
Mihai Gâdea l-a invitat pe dl ADRIAN
SOBARU.
ADRIAN
SOBARU,
cu capul bandajat, cu vânătăi întinse peste toată faţa... –
dar cu ochii iscoditori, vii, limpezi, SINCERI
PÂNĂ LA MIRACOL, PÂNĂ LA CUTREMURAREA DE DUH!!! Ce a spus acesta
este cel puţin la fel de memorabil precum spusele dlui Ion Coja, pentru
că ADRIAN SOBARU vorbea nu din
cartea de hârtie, ci din aceea a suferinţelor proprii şi a
frământărilor proprii, care l-au podidit şi i-au răpit
somnul, de ani şi de puzderie de luni... – suferinţe şi
frământări care începeau la capul copiilor săi, dintre care unul
autist – ...şi se
tălăzuiau, apoi, cu infinită durere, asupra întregii LUMI,
întregului POPOR al suferinţelor,
necazurilor, umilinţelor cumplite... Duhul său medita, cu sudori de sânge, precum în
rugăciunea Lui Hristos din
Grădina Ghetsemani: asupra Lui Dumnezeu, asupra Voinţei Lui Dumnezeu,
în legătură cu lumea asta, în legătură cu poporul
românilor...ADRIAN SOBARU s-a
dovedit a fi Duhul cel mai lucid şi mai activ şi mai sincer şi
mai iluminat, cu care Dumnezeu-Hristos Mântuitorul a binecuvântat România
zilelor şi anilor acestora: el nu
urăşte pe nimeni, ci CONSTATĂ ŞI DEFINEŞTE, CU VORBELE
CLARE ŞI SINCERE, CU CARE NUMAI DUMNEZEUL CEL ÎNTRUPAT-HRISTOS TREBUIE
CĂ LE-A VORBIT APOSTOLILOR ŞI MULŢIMILOR DE OAMENI!!!
...ADRIAN
SOBARU a rupt sute de hârtii, de luni de zile, până să
străpungă cu Duhul la Mesajul
Divin, pe care TREBUIA să-l
facă văzut/auzit/perceput, pentru DEŞTEPTARE/TREZIRE/CUTREMURARE DE DUH!!! (...ACESTA, şi nu ”dorinţa
de a deveni vedetă”, este motivul pentru care ADRIAN SOBARU a ales să facă gestul său de sacrificiu avertizator, precum Iisus pe Muntele Golgota, după ce
constatase că în Vale, când l-a
înviat pe Lazăr, „unii au crezut, dar cei mai mulţi nu au
crezut”!). Procesul de căutare a Simplităţii, dar
şi a Biciului Logos-ului - a început, pentru ADRIAN SOBARU:
1-din zilele grevei
celeilalte martire (70 de zile de grevă a foamei...ZADARNIC!), CRISTINA ANGHEL: ADRIAN SOBARU a văzut că, dacă un român
protestează şi avertizează dintr-o cameră de spital, ca
dintr-o peşteră, NIMENI NU SE
SINCHISEŞTE/”NIMIC NU SE MIŞCĂ”!!! (Şi aici, vă
aduc la cunoştinţă, dragă domnule G. L.T., faptul că
nu doar Băsescu a zis, pe aeroport, când venea din Kazahstan, că nu
ştie NIMIC despre Doamna Cristina Anghel – ...şi nici după ce a
fost informat, n-a dorit...„a ştire”!!! - ...ci şi mii şi sute
de mii de români! Eu n-am putut, evident, să iau legătura decât cu
câteva sute de astfel de...”puţini la simţire”, dar
amici de-ai mei, SUTE, mi-au
vorbit - fiecare în parte... - despre alte multe mii de „insensibili”....);
2-când a băgat de
seamă că, pentru „conducătorii noştri, noi nu mai suntem oameni, ci am devenit, precum înainte de 1989, precum în lagărele naziste... - NIŞTE CIFRE!!! ...Furajare (sau: non-furajare!) „pe
cap de vită”...!!!
...Şi, atunci, şi-a dat seama că el, ADRIAN SOBARU, are o şansă
incredibilă: să intre în acel loc privit, involuntar chiar, de
milioane de români, de TOŢI românii (cel puţin, potenţial!): Parlamentul,
care se pregătea să discute o moţiune ce-i atingea pe români la
buzunar – deci, aflaţi, mental, într-o stare de „solidaritate...egoistă”: “Mă doare de când am văzut că
nu mai există speranţă pentru copii, nu se mai vede
luminiţa. Lumea trebuie să înţeleagă că nu trebuie
să facă gesturi ca al meu. Eu tremuram, nici nu mai ştiu ce am
făcut (…). Bănuiesc că nu sunt singurul,
primul sau ultimul. Începem să nu scoatem capul afară pentru că
ne e frică pentru ziua de mâine, devenim roboţi. Să nu ai
dreptul să spui nimic este rău pentru societate (…). Atunci când am
sărit nu m-am gândit dacă voi muri sau nu, ştiam doar că
vreau să transmit un mesaj " (s. mea) – a spus ADRIAN SOBARU, la Antena 3.
Ce
spune Hristos? “Nu vă fie frică!” Adică, Hristos recunoaşte
că frica, instinctul de conservare, este/sunt în firea omului – DAR OMUL TREBUIE SĂ LUPTE CU ACEST
INSTNCT, DACĂ VREA SĂ-ŞI RECAPETE ARIPILE/ZBORUL!
Adică, să-şi recapete CAPACITATEA
DE MARTIRAJ, DE GENEROZITATE/ALTRUISM, prin care re-devine Fiul Lui
Dumnezeu!!!
...Şi ADRIAN SOBARU şi-a înfrânt,
printr-un miracol, instinctul de conservare, egoismul/egotismul (ADRIAN SOBARU îşi iubeşte, ca
orice om normal, copiii! – îi numeşte “îngeraşii lui” – dar
ştie că, în jocul cinic al satanelor pedeliste, sunt mistuite, ca
într-un vârtej ucigaş, vieţile TUTUROR copiilor de români cinstiţi!). S-a aruncat în gol, în hăul
păcatelor parlamentare, pentru ca românii să fie siliţi să TRESARĂ, măcar…Apoi,
eventual, să citească, atent, mesajul scris (după luni de
nopţi cu frământări pentru Simplitate şi Dreptate şi
Demnitate):
„Ne-aţi ciuruit!
Aţi vândut toată ţara!
Ne-aţi ucis viitorul copiilor!
Ne puteţi lua viaţa, dar nu şi
LIBERTATEA!!!”
...Primul „verset” aminteşte cinismul diabolic
cu care Băsescu s-a exprimat, vis-a-vis de frauda...
„câştigătoare”, din noaptea de 6 spre 7 decembrie 2009: „I-am
ciuruit!” Noi nu ne-am dat, atunci, seama, dar era expresia vampirismului,
a dorinţei satanice de genocid, a celui ce se autoproclama, cu
„binecuvâtarea” Uniunilor Masonice Mondiale, „preşedintele României”...! ADRIAN SOBARU chiar exprimă, cu o liciditate teribilă,
nucleul personalităţii lui Băsescu: „E
diabolic prin tot ceea ce face. Gândirea lui e diabolică. Parcă
nu-şi mai doreşte cetăţenii pe Pământ. Dar e bun, e
foarte bun, nu are cine să-l învingă”. Afară de Serviciile Secrete (vreo
comandă masonică, am adăuga noi…) – şi, fireşte, de DUMNEZEU!!!
…Ultimul
“verset”, format dintr-un singur cuvânt (“LIBERTATEA!”) aminteşte atât
despre cel mai preţios (şi primul!) dar făcut de Dumnezeu, în
Paradis, lui Adam Protogonos: A FI LIBER…chiar
să săvârşească păcatul…!!! – …cât şi despre vorba
legionară (a “Echipei Morţii”,
adică a celor pregătiţi de Şcoala Lui CZC, în orice
clipă, pentru MARTIRIU!!!),
strigată, FOARTE CURIOS, chiar în nopţile “revoluţiei”
bucureştene: “Vom muri şi vom fi liberi!”
…E
drept, au avut şi masonii francezi, de la 1789, sloganul: “Liberté
ou la Mort!”
…De
ce e trist, acest înger lucid, numit ADRIAN SOBARU? “Sunt trist pentru că nimic
nu s-a mişcat (…) E o lipsă de solidaritate a românilor, o dezbinare
a societăţii”…Fireşte că putem vorbi, la infinit,
despre “intuiţia” poporului român…despre cât de bine a făcut şi
face că, vorba lui Blaga, “boicotează istoria”…Dar un fapt
este incontestabil: imediat după decembrie 1989, sute de mii de
concetăţini de-ai noştri, milioane chiar! – s-au dus la
Istanbul…Nu mânaţi de vreo fervoare religioasă, NICI MĂCAR DE DORINŢA DE A CUNOAŞTE LUMEA TERESTRĂ! A face afaceri cu chiloţi, lacomi ca hienele!!! – a-şi vinde
(…femeile/fetele…) trupul în zona islamică, pentru “bani buni”… Nu tot
poporul, dar cât de mulţi şi cât de turbaţi de lăcomie,
că nici n-au băgat de seamă, unii, vorba lui Ion Coja (care iar
se contrazice…de data asta, ”bine” - recunoscând eclipse ale poporului infectat de istorie!), că-i
păcălesc Raţiu şi Câmpenu, cu mirajul “capitalist” – iar Iliescu (aici nu-i dau dreptate dlui Coja!), cu
mirajul …”continuităţii”.
Nu, Iliescu inaugura epoca “Marilor
Trădări Oficiale”!!! Cine
ştie câte veacuri vor trebui să treacă (după
experienţele acestea mengele-ene: comunismul, capitalismul,
liberalismul…), până să reînnoade, iarăşi, întru
CONTINUITATE AUTENTICĂ, “poporul istoriei” cu Neamul Tradiţiei
Cosmice…?!
…Doar
pe la munte, sus de tot, mai există mândria
portului naţional – şi pe la mânăstirile de pe munţi
şi de sub munţi, mândria de a
vorbi CURAT (ŞI CU RESPECT RELIGIOS!!) ROMÂNEŞTE!!! Şi, din
nou, îi dau dreptate dlui Coja, în legătură cu mineriadele: cele din
1991 şi 1999 au fost ridicări de revoltă “pe bune” (categoric
nemanipulate!), răscoale din pricina sărăciei lucii, a mizeriei
şi morţii, către care îi împingeau…”oamenii dreptei constantinesciene”!! Şi asta mi-au spus-o mineri de la mine, de la Gura Humorului, care
au scăpat de masacrul de la Stoeneşti…!!!
…Să
ne apropiem de final: da, poporul român are, chiar mai mult decât multe alte
popoare, vocaţia martiriului (…inclusiv Eminescu ar trebui considerat un MARTIR!). Dar, de o vreme încoace,
poporul român pare că este silit (cum sugerează ADRIAN SOBARU) “vocaţia
expectativei” şi a lipsei de
solidaritate, a dezbinării. A pasivităţii, care numai
creştină nu este! – că doar dl Ion Coja n-o fi de acord cu o
prostie, spusă de acelaşi Emil Cioran (plagiindu-l, ciudat,
pe…Marchizul de Sade…), care s-a dovedit extrem de lucid cu ocazia analizei
Şcolii de Duh Legionare: “creştinismul este religia sclavilor”.
…Eu
am afirmat că, din nou, pentru poporul român, aflat în plină
evoluţie spirituală (de tip metanoic!), se apropie “NEVOIA
DE MARTIRI”…(am scris şi publicat, cu mulţi ani în urmă,
un articol cu acest titlu…) - şi n-am greşit: au şi apărut DOI DEODATĂ: CRISTINA ANGHEL şi ADRIAN
SOBARU!
…Aşa
cum îmi sugera cineva, probabil că orice eclipsă avertizează
asupra unor ulterioare mari schimbări spirituale terestre. Că mă
mânie şi mă îngrijorează prelungirea expectativei, ca stadiu spiritual-atitudinal opus celui de martiraj – este firesc şi
omeneşte… - nu e nevoie să mi se zică, precum o face dl Ion Coja
– “nerod”,
ci, cel mult, “prea grăbit”. Dar, fireşte, eu cred în Misiunea
Neamului Românesc – şi ŞTIU:
după frenezia experimentală, va veni stadiul metanoiei (…esenţiale, prin definiţie!): poporul
român trece, fără ca noi să băgăm de seamă
(“cărturarii” – CEL MAI PUŢIN!
– …avea dreptate Ţuţea, cu “baba” lui, cu călcâiele
crăpate, venită să se prăbuşească la Icoana
Maicii Domnului…!) – printr-un stadiu de evoluţie spirituală
mistică: curând, se va întoarce la Albia/”Arheul” Neamului!
Sărăcia “politică” este răsturnarea semantică,
făcută de Dumnezeu Cel Viu, asupra “lucrăturii” demonice: da,
românii autentici (calitativ, nu
cantitativ!) se vor convinge să revină la ale Duhului, şi
să părăsescă falsele valori …“sclipicioase”! Că
poporul român “are intuiţie” (…nu infailibilă, stimate dle Ion Coja!
– pentru că nimic, în istorie, nu este infailibil…) – se va dovedi, cât de
curând.
…Numai
că, iarăşi, rolul MARTIRILOR (de la Dumnezeul Martirizat şi până la…ADRIAN SOBARU!), este să “mişte lucrurile” mai repede
decât le convine indivizilor ori chiar popoarelor!
NEAMUL
aşteaptă, dar nu-l exasperaţi, cu încetineala
trezirii-“deşteptării” voastre, fraţi ai mei! Un ADRIAN SOBARU a fost “prevăzut”,
în economia dumnezeiască, tocmai pentru a avertiza că…până şi sfinţii, până
şi Dumnezeul Iubirii!!! - … îşi cam pierd răbdarea, cu…excesiv
de ”lenevoşii”…excesiv de prelung meditativi (uneori…”rumegând” în gol!),
amânători de Martiriu, deci de Metanoia - cărora tot poporul român “le-a zis-o”: “ÎNCURCĂ-LUME”!!!
…Da,
de-acum încolo, lumea, poporul român în întregimea sa, chiar fără
să conştientizeze, va/vor fi
supusă/supuşi DUMNEZEIEŞTII
LUCRĂRI DE “ZGÂLŢÂIRE METAFIZICĂ”, DE CUTREMURARE/METANOIA,
începută prin CRISTINA ANGHEL şi ADRIAN SOBARU - … şi continuată de alţi, mereu
alţi şi alţi aleşi ai Voinţei Lui
Hristos-Mântuitorul!!!
…PÂNĂ LA ÎNVIEREA POPORULUI
ROMÂNESC, ÎNTRU NEAMUL ARHEIC AL ROMÂNILOR!!!
…Doamne,-ajută!
***
4-CÂNDVA, NU DE MULT, POPORUL ĂSTA AL ROMÂNILOR A AVUT ALTĂ
FIBRĂ DE DUH... - AVEA REACŢIUNE!!!
DUHUL JAPONEZ
ŞI DUHUL ROMÂNIEI ACTUALE
Dragă I.N. –
...Nu,
nu mă simt deloc bine, cu sănătatea - şi asta, după
vreo patru săptămâni de tratament (şi injectabil, şi
medicamentos), pentru că realităţile (României şi lumii!)
mă sufocă, mă deprimă cumplit, mă simt complet
dezarmat, neputincios să fac ceva, pentru alungarea trădării,
nebuniei şi ticăloşiei, dacă nu din lume…măcar din
jurul meu…! - realităţile astea “îmi mănâncă sufletul”…: totuşi, treptat,
măcar tensiunea arterială s-a mai stabilizat, cât de cât…
...Draga
I.N., şi în veacul al XIX-lea, dar şi în veacul XX, România n-a avut
o politică externă eminamente defensivă, cum spui tu - ci a avut
o politică externă chiar cu accente decisive şi eroic-ofensive:
Cuza nu s-a înclinat măcar (d-apoi să-i mai pupe şi papucul, ca
până atunci, ceilalţi domni…cei ce fuseseră…boieri ”licitanţi de tron”!) în
faţa sultanului...şi se pregătea de război cu turcii,
pentru “neatârnare”…numai că a intervenit masoneria, care l-a asasinat, în
Germania (după ce l-a silit să abdice, în faţa "omului lor", masonul evreu,
Carol de Hohenzolern-Siegmaringen!) … - iar în 1877-'78 noi, românii, am
dus un război crâncean, pentru Neatârnare (dar şi de "spălare a ruşinii ruşilor"
- şi ştii cum ne-au tratat ruşii, la San Stefano!... – nici nu
ne-au invitat, măcar, la masa tratativelor…în plus, ne-au răpit
Basarabia de Sud[1],
de bine ce i-am scăpat de cumplita ruşine a unei înfrângeri
catastrofale, în faţa Turciei!...[2]
- şi ne-am comportat, în acest război din 1877-1878, incredibil de bine, pentru lumea
întreagă! – toate agenţiile de presă, până şi cele
engleze şi americane, strigau de uimire!!! - ...în cele două
războaie mondiale am dus lupte grele (în ciuda trădării
coloneilor şi generalilor filo-germani, în primul război, şi a
regelui Mihai, într-al doilea…) - …şi în ciuda dezbinării, din
forurile superioare ale armatei, de pe frontul sud-moldovenesc, prin defectarea
bolşevică, din 1917…dar şi a dezbinării din cadrul
politicienilor români şi al camarilei regale … şi chiar a regilor
noştri masoni, dintre care criminalul şi iresponsabilul de Carol al
II-lea seamănă izbitor cu Băsescu - …CU COROANĂ SAU FĂRĂ, UN
TRĂDĂTOR TOT UN TRĂDĂTOR RĂMÂNE!...! -
în ambele războaie!, cu inamici puternici
(Mărăşeşti-Mărăşti-Oituz - primul
război mondial - nu sunt episoade de desprins, de cele din al doilea
- Odessa, Cotul Donului...apoi, Oarba de Mureş, Carei...şi nici de
1877...!!! - să nu uităm că, în al doilea război mondial,
sovieticii erau ajutaţi, prin Siberia, de anglo-americani!), apoi a venit
(după servilismul faţă de sovietici, de până în 1964), epoca Ceauşescu, în care am fost extrem de activi şi de ofensivi,
în plan diplomatic şi în spionajul industrial...!). Nu
prea au îndrăznit ungurii şi ceilalţi vecini, nici măcar
URSS-ul, să ne calce pe coadă, fără să mârâim,
măcar…în 1968, când Ceauşescu a făcut mai mult decât să
mârâie: a făcut dizidenţă, în “sânul” Tratatului de la Varşovia! (nu
mă interesează opiniile trădătorilor şi
impostorilor – eu am trăit şi simţit acele vremi, dimpreună
cu mii şi milioane de oameni…! – …ştii bine cât de scump a
plătit Ceauşescu, pentru…”încăpăţânarea”
lui naţionalistă, pentru ”excesul
lui de personalitate”, extrem de benefic, în esenţa lui… -
vedem abia azi, foarte clar! - pentru poporul Românilor…; vezi bine, azi,
vânătoarea de naţionalişti, calomnierea lor oribilă şi
extrem de grosolană, poruncită de Guvernul Mondial: Ceauşescu,
Miloşevici, Saddam, Gaddafi…Hugo Chavez şi Fidel Castro Ruz (cel care
şi-a cerut scuze întregului popor cubanez, pentru că a făcut
imprudenţa să se împiedice de covorul de lângă tribuna de la care
ţinuse un discurs, şi...să cadă! – „niciodată un cubanez nu va
fi văzut căzut, sau în genunchi, decât în faţa Lui Dumnezeu!”
– a zis acest Conducător! – despre care curajosul regizor documentarist
american, Michael Moore, spune că a creat, în Cuba, cel mai bun sistem
medical – GRATUIT!!! - din lume...!) etc. – sunt, mai întâi, ridiculizaţi, apoi diabolizaţi, pentru a trece
mai uşor în uitare, spre a se realiza planul mondialisto-globalizant al
masonilor: normalizarea
anormalităţii neo-colonialismului, sclavizării popoarelor!).
...Ceea
ce se întâmplă de 21 de ani încoace, şi anume, să fie
lăsaţi ungurii să ne batjocorească, să ne facă ei
geografia şi istoria...NOASTRĂ!!! - …să ne conducă (Marko
Bella - vice-prim-ministru...UDMR-ul terorist decide contra românilor, prin
şantajarea tuturor guvernelor
româneşti...CÂRPE
ŞI IUDE!!! (adică, iartă-mă, dar să
laşi Cultura şi Sănătatea Românilor, pe mâna
duşmanilor lor istorici, adică a politicienilor maghiari şi
iredentei maghiarilor, este un act de trădare cumplită! - aşa,
nu se putea ajunge decât la ce s-a ajuns: înfiinţarea Gărzilor
Secuieşti, înarmate până-n dinţi, cu armament trecut
graniţa de la Budapesta, pe la Vama Borş!...autonomia
teritorială, PE CRITERII ETNICE,
a Szeklerföld-ului/”Ţinutului Secuiesc”... - RUPÂND ROMÂNIA ÎN DOUĂ, DIN MIJLOCUL “STEAGULUI”
EI GĂURIT, ÎN DECEMBRIE 1989, LA CASA POPII TÖKES!!! - … REFĂCÂND
TICĂLOASA GRANIŢĂ A DIKTATULUI DE LA VIENA!!!...cărţi
de istorie şi geografie "aranjate" la Budapesta!...pe când COPIII DE ROMÂN NU MAI AU DREPTRUL SĂ-ŞI
CUNOASCĂ ISTORIA ŞI GEOGRAFIA, CELE REALE!!!...DA, SE AJUNGE
AICI…E NORMAL, CU AŞA LOGICĂ ŞI ACŢIUNE POLITICĂ
STRÂMBE: să spânzure şogorul ăla smintit, de
Csibi Barna, efigia lui Avram Iancu, a “CRĂIŞORULUI”,
cu patalama de la primăria...NE-SMINTITĂ!!!,
de la Miercurea Ciuc, unde se cere paşaport până şi
consilierului prezidenţial Remus Opriş, ori chiar preşedintelui
României…- lui Emil Constantinescu, în 1997, şi lui Băsescu, în
2009!!! ...atâta vreme cât Băsescu
[la fel ca şi Constantinescu!] se pupă în bot cu Viktor Orban
[care-i, se pare, adevăratul factor decident politic, în România anului
2011!!!] şi cu popa Tökes!!! - …dar nu uita că şi Tăriceanu a făcut guvern minoritar
cu ungurii...nu uita că, pe timpul lui Iliescu, APARE HARTA ŢĂRII CEANGĂILOR, care
arăta cum “stăpânirea
maghiaro-ceangăiască” (?!) se întindea de la Adjud la Paşcani... - mulţi dintre popii catolici, ceangăi
şi maghiari, de pe la noi, instigă, azi, la revoltă împotriva
românilor, dacă nu se realizează, de jure - că de facto, DEJA S-A...!!! - Szeklerföld-Szeklerland/”Ţara Secuilor”, cu autonomie
teritorială, pe criterii etnice...) - este "apocalipsa românescă"…de
mult pregătită, prin pregătirea anestezicului optim, pentru
români: CIRCUL…FĂRĂ PÂINE! Se
uitau românii, în 15 martie 1990, şi ziceau, stând în fund, la
televizor…toţi, “'telectuali”, deh!...: “Ei, nu mai tot credeţi în ce vedeţi şi
auziţi! Numai nişte extremişti ROMÂNI pot zice ceva rău
despre unguri, care unguri ar trebui să ne fie model, pentru
civilizaţia lor extraordinară…!”
“Supercalifragilistică”…!!!
…Da, aceşti “civilizaţi” de huni ne declară, azi, ÎN
PARLAMETUL NOSTRU (…fără să-i lapideze NIMENI!!!), că vor
să creeze o Ungarie Mică în mijlocul României, pe care Ungarie
Mică s-o unescă (cum altfel?), cu…Aia Mare!!! Păi, de ce om fi
devenit noi, românii, atât de autişti, încât am uitat anul 1939, când un
“civilizat” huno-maghiar, Dücsö Csaba, vorbea atât de “dulce”, despre ce
are el de gând să le facă valahilor…?!
"Naţia ungară este cea mai splendidă
realizare a rasei dominante mongole, care nu cunoaşte decât victoria. In
noi fierbe sângele lui Attila, al lui Arpad şi al lui Ghinghis-Han"…
"Eu nu aştept să vină
răzbunarea, nu aştept! Voi suprima pe fiecare valah ce-mi va
ieşi în cale! Pe fiecare îl voi suprima! Nu va fi îndurare.
Voi aprinde noaptea satele valahe! Voi trece prin sabie toată populaţia.
Voi otrăvi toate fântânile şi voi ucide până şi copiii din
leagăn!
In germene voi distruge acest neam de
hoţi şi ticăloşi! Nu va fi pentru nimeni nici o milă!
Nici pentru copiii de leagăn, nici pentru mama care va naşte copil…
Voi suprima fiecare valah şi atunci nu va mai fi în Ardeal decât o
singură naţionalitate, cea maghiară, naţia mea, sângele
meu! Voi face inofensivi pe viitorii Horia şi Cloşca.
Nu va fi milă!"
Dücsö Csaba “[3]
…”Retardatul” (…cum îl numea, ieri-seară, la Antena 3, o senatoare
PSD, Olguţa Vasilescu) Csibi Barna este doar o caricatură,
faţă de Dücsö Csaba!... - iar ungurii îl ţin minte pe Dücsö
Csaba, ca pe…”Hristosul Maghiarilor”! – pentru că iată ce texte
circulă, azi, printre tinerii maghiaro-secui, din Garda Secuiască:
“PE ACEŞTI VALAHI OPINCARI TREBUIE SĂ-I
EXTIRPĂM, SĂ-I UCIDEM CA PE DUŞMANII NOŞTRI "
Preoţii predică iubirea
poporului, dar aceasta este numai o momeală, fiindcă Dumnezeu nu
ajută decît forţa brută şi această forţă
brută noi, cu toţii, trebuie s-o întrebuinţăm pentru a
ucide şi a-i extermina pe aceşti valahi. Religia, prin cele zece
porunci ale ei, spune: nu ucide, nu fura, nu dori femeia altuia pentru că
acestea sînt păcate.
Aceasta este păcat? Nu este
păcat! PĂCAT VA FI CU ADEVĂRAT DACĂ NU VOM EXTERMINA ACEASTĂ
BANDĂ (…) DE VALAHI OPINCARI (…) .
Vom organiza şi o noapte a Sfîntului
Bartolomeu (…) şi vom ucide şi copiii în pîntecele mamelor lor".
(…) "
Cuvîntare rostită la
Şimleul Silvaniei de către baronul maghiar Aczel Ede, şeful
Circumscripţiei regionale a X-a Cluj a organizaţiei paramilitare
horthyste a tiraliorilor.
Publicat de Imnul-UDMR, la 13:06,
17 martie 2008 “
…Mda…Ce să mai comentez?! Trădarea,
orbirea...pe amândouă?! NU! Să facă bine să se
trezească, Poporul Românilor! Eu nu-s Dücsö Csaba, să lansez mesaje
criminale!!! Am scris, am avertizat (dimpreună cu încă vreo câteva
sute de cărturari români!), am răguşit şi mi-am dat sângele
afară, în toţi aceşti ultimi zece ani… - tot avertizând
şi cerându-le fraţilor mei români să nu-şi uite Neamul,
Firea Hristică, şi nici pe Strămoşii Cei Sfinţi
şi Martiri, să fie treji/veghetori/”deştepţi”, precum
Hristos-Lumina Lumii, să fie credincioşi în Hristos-Dumnezeu şi
demni, precum Dumnezeu-Hristosul, Hristos-Adevărul/Logos-ul Luptător
şi Calea spre Adevărata Viaţă! - …e destul, dacă
poporul meu nu s-a prostit cu totul!!! Dacă s-a prostit cu totul,
atunci, să moară! – …vorba lui Eminescu, din Andrei Mureşanu: “Decât o viaţă moartă, un negru
vis de jele, / Mai bine stinge, Doamne, viaţa ginţii mele!”
...Mă
uit la nenorocirea, din aceste zile, a Japoniei - şi-i admir,
necondiţionat, pe japonezi: acolo este, deja, Apocalipsa IOANICĂ...dar, de pe stâncile
alea ale Arhipelagului Nipon, nimeni
n-o împunge la fugă spre..."mai binele egoisto-material"! Sunt demni, sunt iubitori, PÂNĂ LA
ADORAŢIE!!! - de tot ce le-au lăsat, spre moştenire,
strămoşii lor...!!! Religia e religie, munca,
muncă - iar devotamentul faţă de Împăratul-Divinitate,
faţă de Patrie şi de Neam merge (nu …"în
cuvinte"!!!), până la
sacrificiul suprem-martiric!!! FĂCUT CU BUCURIE ŞI MÂNDRIE…PE CARE ŞI DACII NOŞTRI
ZALMOXIENI LE AVEAU, ŞI POPORUL NOSTRU, CÂND ERA CONDUS DE SFINŢI
VOIEVOZI ŞI DE MARTIRI!!! “Unde sunt cei ce nu mai sunt?” – întreba, cu o
retorică tragică, Nichifor Crainic…şi nu-şi putea
răspunde!
…Din
păcate, nici noi, nici eu…deocamdată!
...Unde
mai vezi tu, azi, la noi, educaţia patriotică, educaţia
generozităţii, a spiritului de sacrificiu, a înaltei morale (nu
fură nimeni pe nimeni, în Apocalipsa Niponă!...nu ca la cutremurul
din 1977, când Ceauşescu a fost nevoit să decreteze legea
marţială, şi au fost împuşcaţi zeci de jefuitori de
cadavre, care tăiau degetele cadavrelor, ca să le ia inelele, cu tot cu...inelar! - fapte relatate
de unchii mei bucureşteni!!!)...?! Unde mai vezi educaţia pentru MUNCĂ, la noi, unde se
stimulează distrugerea, trădarea şi laşitatea şi
uitarea deplină a faptului că suntem Aleşii Dumnezeului
Neamurilor, suntem paznicii celui mai mănos şi luminos pământ
din lume…GRĂDINA MAICII DOMNULUI?
Eu, unul, nu vreau turism şi autostrăzi, că şi-aşa
România-Grădina Dumnezeiască este de batjocură şi spurcare,
cu/prin ai noştri români, d-apoi să-ţi mai năvălescă
turişti străini nesimţiţi, toţi nemernicii lumii, ca
la mânăstirile Bucovinei, unde îşi agaţă izmenele de
zidurile mânăstirilor...cu ochii mei am văzut, am şezut şi
am plâns, la zidurile Voroneţului şi Mânăstirii Humorului…!
…Dar,
la japonezi, o autostradă a fost reparată (că era
...prăpastie fără fund!), în 4 zile!!! Noi nu reuşim, în 21
de ANI, să facem, “ca
lumea”, nişte drumuri cu două benzi...numai în campanie
electorală dacă se mai peticeşte câte ceva...pe undeva…! Cultul MUNCII? Aproape că a dispărut, la
români…odată cu mândria (şi cu ARGUMENTELE SFINTE ALE MÂNDRIEI!) de a
fi român…!!! Cât s-au muncit să ne scoată binele din suflet şi
din minte? Păi, nu prea mult: vreo 21 de ani. În Rusia nu s-a reuşit
în 80 de ani…iar în Japonia…NICIODATĂ, pentru că, acolo, munca este
echivalentă cu justificarea existenţei tale DEMNE pe faţa
pământului (or, românii au uitat de demnitatea acelor TARABOSTES thraci,
cu conducători “rex et pontifex”, REGI ŞI FĂCĂTORI DE
PODURI-SPRE-CER, PENTRU NEAMUL LOR, CĂTRE ZALMOXIS!!! - …de demnitatea
înfricoşătoare, pentru Satana, a Voievozilor, Sfinţilor şi
Martirilor!)!
…Iată
ce scrie Octavian Lupu, în articolul său, „Descoperind farmecul prefecturii Fukushima”, în revista
online Confluenţe româneşti (din
18 martie 2011) : „Mai întâi, vreau să îmi declar respectul şi
admiraţia pentru cultura japoneză, precum şi pentru această
naţiune, care a ştiut să se adapteze atât de bine
circumstanţelor fluctuante ale istoriei.(…)
In primul rând, pot spune că numele Fukushima nu îmi spunea nimic,
înainte de acest incident, la fel cum nici Cernobâl nu era ştiut, înainte
de catastrofa nucleară din timpul Uniunii Sovietice (…).
Curios fiind de acest loc, am început să citesc materiale, care
să îmi spună ceva despre specificul locului, istoria sa, oamenii din
regiune şi cultura lor (…).
Vizionăm o multime de emisiuni despre acest eveniment din
Fukushima, dar nu ne întrebăm, de exemplu: Cine sunt aceşti oameni?
Care este istoria lor? Ce fel de cultură au? Cum gândesc? Cum se
bucură? Cum se întristează? Ne postăm în faţa
televizoarelor, în timp ce se aruncă, în mod haotic, în noi, cu
informaţii trunchiate, pe care le receptăm într-un mod barbar,
primitiv, în nuanţele de gri ale temerii, îngrijorării şi
senzaţionalului. Iar după ce "show-ul" mediatic s-a
încheiat, aruncăm la coş toată chestiunea, pentru a trece la un
alt subiect "fierbinte", din care marile trusturi media îşi
culeg profituri, deloc lipsite de importanţă.
(…)Vă voi propune câteva date sintetice, despre prefectura
Fukushima, culese din mai multe surse de pe Internet
(…).
Mai întâi, Fukushima înseamnă "insula bunului destin"
("good-fortune island") şi este capitala prefecturii, cu
acelaşi nume, din regiunea Tohoku a Japoniei. Oraşul se află la
250 km nord de Tokyo şi la 80 km sud de Sendai. Deşi oraşul este
localizat în interiorul insulei, prefectura are mai multe porturi la oceanul
Pacific, câteva dintre ele numindu-se Onahama şi Soma. La nivelul anului
2003, populaţia oraşului era estimată la 290.866 de locuitori,
la o suprafaţă de 746 km pătraţi, rezultând o densitate de
390 de oameni / km pătrat.
Fukushima City este înconjurată de o mulţime de izvoare
termale şi are nenumărate resurse naturale în regiune, fiind una
dintre cele mai mari zone turistice din Tohoku. Plasarea oraşului permite
accesul către multe alte regiuni ale Japoniei, prin intermediul unui
sistem de transport bine pus la punct. In numai o oră şi
jumătate poţi ajunge în Tokio, folosind căile ferate, iar
aeroportul oraşului, deschis din anul 1993, permite turiştilor
să viziteze oraşul, venind nu numai din zonele metropolitane ale
regiunii, dar chiar şi din celelalte insule ale arhipelagului nipon.
Prefectura Fukushima este bogată în festivaluri unice, ce se
desfasoară în fiecare anotimp, de-a lungul întregului an, având o
semnificaţie profund religioasă, îmbinată cu practici agricole
specific japoneze, reflectând istoria locală şi diferitele
tradiţii culturale. Astfel, marele festival Ryozen celebrează
perioada turbulentă Nanbokucho (1336 - 1392), când conflictul dintre
două curţi imperiale rivale a divizat naţiunea.
Sau festivalul Soma - Noomaoi, ce datează de peste 1000 de ani, se
desfasoară pe fostele proprietăţi ale clanului Soma şi
re-creează atmosfera din perioada Statelor Războinice (1467 - 1568).
In jur de 500 de călăreţi costumaţi în samurai, purtând
steaguri medievale specifice, oferă un spectacol de luptă deosebit,
în sunetul şi lumina focurilor de artificii, fiind unul dintre cele mai
reprezentative astfel de festivaluri din Japonia.
(…) Pot fi întâlnite o mulţime de meşteşuguri specifice
locului. Astfel, lemnul de bună calitate se găseşte în
calităţi abundente, în Fukushima - fapt ce permite realizarea
de obiecte artizanale de excepţie. De asemenea, o mulţime de obiecte
din lut ars pot fi procurate, reflectând cultura locală a regiunii.
(…)Pe măsură ce exploram aceste informaţii, am uitat, în
cele din urmă, de isteria mediatică - ŞI, FĂRĂ
SĂ VREAU, AM ÎNŢELES GESTUL ACELOR MUNCITORI EROI, CARE AU PREFERAT
SĂ-ŞI DEA VIAŢA, PENTRU A SALVA O ŢARĂ, O NAŢIUNE
ŞI UN PATRIMONIU DE EXCEPŢIE. AM ÎNŢELES, DE FAPT, CĂ EI
AVEAU PENTRU CE SĂ MOARĂ, AVEAU CE SĂ APERE ŞI, ÎNTR-UN
FEL, AM GĂSIT O EXPLICAŢIE, PENTRU SPIRITUL DE SACRIFICIU AL
JAPONEZILOR (s.n.).
…Oare noi, ca români, am avea ce apăra sau, mai bine zis, am putea
proceda la fel, dacă destinul ar cere un astfel de sacrificiu?” - şi întrebarea dlui Lupu nu are decât un
singur răspuns, astăzi: NOI, ROMÂNII, NU MAI CONSIDERĂM CĂ
GRĂDINA MAICII DOMNULUI MERITĂ SĂ FIE CUNOSCUTĂ ŞI NE-UITATĂ
ÎN VECI, PENTRU A AVEA DE CE SĂ-ŢI DAI ŞI VIAŢA, PENTRU
APĂRAREA EI!!!
…După 6-9 august 1945
(exploziile nucleare “vaporizante” de la Hiroshima şi
Nagasaki… - urmate de capitularea fără condiţii şi, astfel,
umilirea împăratului-zeu,
Hiro Hito, fiu al Zeiţei Soarelui, Amaterasu!),
niciun japonez n-a cerut “salariu mărit”,
pentru ca să ridice Japonia din moloz şi din neant… - ci au muncit cu
atâta încăpăţânare şi fanatism patriotic constructiv, cu
atâta demnitate de adevăraţi samurai - încât, după câţiva
ani numai, refăcuseră TOTAL Japonia – păstrând doar “spaţii
de amintire” coşmarescă, la
Hiroshima şi Nagasaki… - …şi, deja, se pregăteau să-l
ameninţe şi să-l doboare (la el acasă!), printr-o
concurenţă economică feroce, pe asasinul mondial SUA!
(despre care celebrul romancier
şi filozof francez, Henry de
Montherlant (1896-1975), scria, nu foarte demult, în Haosul şi
moartea: “O singură <<naţiune>> a
reuşit să micşoreze inteligenţa, moralitatea şi
calitatea omului pe aproape întreaga suprafaţă a Pământului –
iar aceasta nu s-a mai văzut de la Facerea Lumii. ACUZ S.U.A. DE
COMITERE CONSTANTĂ DE CRIME ÎMPOTRIVA UMANITĂŢII”.
Japonia
este singurul stat din lume care are curajul “nebunesc” de a nu acorda, nici în zilele noastre,
cetăţenie japoneză – evreilor…!
...Am decăzut rău. N-AM FOST TOTDEAUNA AŞA DE JALNICE
MÂRŢOAGE!!! NOI NE TRAGEM DIN ADEVĂRAŢI ŞI SFINŢI
ÎMPĂRAŢI ŞI DIN CEL PUŢIN LA FEL DE SFINŢI ŞI
RIGUROŞI MORAL - MARTIRI!!!
...Am
decăzut rău. N-AM FOST
TOTDEAUNA AŞA DE JALNICE MÂRŢOAGE!!! NOI NE TRAGEM DIN
ADEVĂRAŢI ŞI SFINŢI ÎMPĂRAŢI ŞI DIN CEL
PUŢIN LA FEL DE SFINŢI ŞI RIGUROŞI MORAL - MARTIRI!!!
…Mă
"mănâncă", cumplit, pe dinăuntru, toate astea! Poate
de aia şi mă ridic aşa de greu, din boală...
Dar, poate ne va lumina Dumnezeu! VĂD,
ÎN MÂNĂSTIRI, MODELUL DE LUPTĂ PENTRU DUH ŞI DE HARNICIE, PENTRU
SUFLET ŞI TRUP ŞI DUH…VĂD, CU ADEVĂRAT, ADORAŢIA
ŞI ÎNGRIJIREA, CU ULTIMĂ SMERENIE, A GRĂDINII MAICII
DOMNULUI! Deci, văd că Dumnezeu nu ne-a uitat, ci doar
ne încearcă tăişul şi struna de Duh, îndelung…tare îndelung
şi cu mare luare-aminte!!!
E
bine că-i aşa rău, pentru că, atunci când ne vom scula, o
vom face “deplin armaţi”,
cum zice Sfântul nostru Coşbuc!
…În mânăstiri, este rigoare a Duhului şi
ritualistică sacră a fiecărui gest!..., este severitate
morală şi de comportament, alături de o covârşitoare
credinţă, în destinul poporului şi Neamului Românilor!!! Este OGLINDA ÎN CARE TREBUIE SĂ NE
VEDEM NIMICNICIA FAPTELOR ŞI GÂNDURILOR, PENTRU A NE ÎNDREPTA DE ŞALE
ŞI A VISCOLI ASUPRA NEMERNICILOR, DINĂUNTRU ÎNTÂI, APOI, ASUPRA CELOR
DINAFARĂ!!! Numească-se ei cum s-or numi, UE, NATO etc. – tot Satana e numele lor cel ascuns, de taină,
DAR SINGURUL ADEVĂRAT!!!
…Iată ce
rugăciune puternică şi atotacoperitoare de Duh, de ajutorare a
României de azi... (Românie
care se pregăteşte, TAINIC, pentru Drumul spre ROMÂNIA
SACRĂ, de Ieri şi de Mâine, DE PURURI!) ne-a
lăsat Părintele Arhimandrit, ILARION ARGATU, de la Mânăstirea Cernica (1913 – 1999) :
RUGĂCIUNE
"Iartă-mă, Doamne:
-pentru
tot ce puteam să văd şi nu am văzut!
-pentru tot ce puteam să aud şi nu am auzit!
-pentru tot ce puteam să simt şi nu am simţit!
-pentru tot ce aş fi putut să înţeleg şi nu am
înţeles!
-pentru tot ce puteam să conştientizez şi nu am
conştientizat!
-pentru iertarea pe care aş fi putut s-o dau şi nu am dat-o!
-pentru bucuria pe care aş fi putut s-o trăiesc şi nu am
trăit-o!
-pentru Lumina pe care aş fi putut s-o primesc şi nu am
primit-o!
-pentru viaţa pe care aş fi putut s-o ocrotesc şi nu am
ocrotit-o!
-pentru visele pe care mi le-aş fi putut împlini şi nu le-am
împlinit!
-pentru necunoscutul în care aş fi putut să păşesc şi
din teamă, nu amîndrăznit să păşesc!
-pentru
iubirea pe care aş fi putut s-o exprim şi nu am exprimat-o!
-pentru tot ce puteam să creez bun şi frumos şi nu am creat,
pentru gloria Ta, Doamne, şi a Impărăţiei
Tale Divine!
Pentru tot ce ştiu şi nu ştiu că am greşit, pe Tine,
Doamne, care eşti Mila şi Iubirea infinită,Te rog,
iartă-mă şi mă îmbracă cu nesfârşita Ta Iubire şi
Lumină!
Iţi
mulţumesc, Doamne: pentru toată frumuseţea pe care am
văzut-o izvorând din Tine !
-pentru
muzica tăcută a Inimii Tale, pe care mi-ai dezvăluit-o
auzului!
-pentru tot ce am simţit bun şi minunat în viaţa mea!
-pentru tot ce prin harul Tău am înţeles!
-pentru lumina pe care am sorbit-o în adâncul meu!
-pentru iertarea pe care dăruind-o, am dobândit pace!
-pentru bucuria fiecărei clipe trăite în Tine, Doamne!
-pentru toate cadourile spirituale care mi-au îmbogăţit
fiinţa!
-pentru viaţa mea, care e a Ta, o mică parte a simfoniei
existenţei!
-pentru visele care au prins formă, prin armonia iubirii Tale pentru
mine!
-pentru
necunoscutul în care am păşit plin de curaj, regăsindu-Te!
-pentru iubirea copleşitoare cu care mă dezmierzi, clipă de
clipă!
-pentru tot ce am creat prin Tine bun şi frumos, aducând cu
umilinţă laudă Impărăţiei Tale divine!“
***
NOTE
1-Tratatul preliminar de la San Stefano a fost semnat
de către Imperiul Rus şi cel Otoman la 3 martie 1878, după Războiul Ruso-Turc din 1877-1878.
Din partea Rusiei au fost delegaţi contele Nicolai
Pavlovici Ignatiev şi Alexandr Nelidov,
iar din partea Imperiului Otoman au participat ministrul de externe Safvet Paşa şi ambasadorul în Germania, Sadullah Bey. Tratatul a
fost semnat la San Stefano (astăzi
Yeşilköy), un sat în apropierea Istanbulului.
Tratatul a confirmat o serie de schimbări
politice în Balcani,
prin recunoaşterea independenţei mai multor state, inclusiv a României.
Tratatul prevedea formarea unui principat bulgar
autonom, care sa plăteasca tribut Porţii, dar care avea dreptul la un
guvern creştin şi la o armată proprie. Teritoriul său includea câmpia dintre Dunăre şi Munţii
Balcani (Stara Planina), regiunile Sofia, Pirot şi Vranje, Tracia de Nord,
părţi ale Traciei de Est şi
aproape întreaga Macedonie (articolul 6).
Conducătorul principatului urma să fie ales
de poporul bulgar, aprobat de Imperiul Otoman şi recunoscut de marile
puteri. De asemenea, un consiliu al nobilimii urma să creeze o constituţie proprie
(articolul 7). Trupele otomane aveau sa
părăsească Bulgaria, fiind înlocuite de trupele ruseşti, a
căror ocupaţie urma să dureze doi ani (articolul
8).
Serbia, Muntenegru şi România
Sub premizele tratatului, independenţa Muntenegrului a fost recunoscută de către Imperiul Otoman (articolul 2), iar
teritoriul său s-a dublat ca mărime, prin anexarea unor foste regiuni
otomane precum Nikšić, Podgorica şi Antivari (articolul 1).
Serbia a obţinut de asemenea independenţa, şi a anexat oraşele Niš
şi Leskovac (articolul 3).
Independenţa României a fost recunoscută de
Imperiul Otoman (articolul 5), însă România a fost obligată să cedeze
Rusiei Basarabia de
Sud, dar a primit drept compensaţie Dobrogea (articolul 19).
2-Telegrama Marelui Duce Nicolae, către
Domnitorul Carol: “Turcii, adunând cele
mai mari la Plevna, ne zdrobesc. Rog a se face fuziune demonstraţiei
şi, dacă este posibil, trecerea Dunării, pe care tu doreşti
s-o faci, între Jiu şi Corabia. Această demonstraţie este indispensabilă,
pentru a facilita mişcările mele” (cf. Florin
Constantiniu, O istorie sinceră a
poporului român, Univers enciclopedic, Buc, 1977). Dar
Coşbuc traduce fără de cruţare: “Însuşi Marele Duce a scris cu dichis şi
aşa cum se cuvine Domnitorului nostru. Scrisoarea a fost aşa:
<<La Plevna, Turcii şi-au înglotit oştiri năprasnice
şi ne potopesc. Te-aş ruga să te arăţi, din
răsputeri, vrăjmaş al Turcilor, şi, dacă-ţi
stă în putinţă, treci Dunărea, după cum tot voiai s-o
treci, pe la Corabia. Am mare nevoie să te arăţi
vrăjmaş lor, ca să-mi înlesneşti drumurile mele>>”
– cf. George Coşbuc, Războiul
nostru pentru Neatârnare, Editura Cartea Românească, Buc.,
1899.
3-
Dücső Csaba (unul dintre pseudonimele scriitorului ardelean Loránd Daday,
1893-1954). În
noaptea de 13 spre 14 septembrie 1940, trupe ale regimentul 201 motorizat
Budapesta, împreună cu unii localnici maghiari şi cu membri ai
organizaţiei Nemzetőrség (“Straja naţiunii”) AU DECLANŞAT UN HOLOCAUST ÎN COMUNA IP, din judeţul Sălaj, precedat de torturi şi violuri.
Populaţia română a fost supusă unor torturi, printre care
smulgerea unghiilor, ruperea oaselor cu bâte şi paturi de armă, mai
mulţi copii au fost sfârtecaţi cu baionetele, aşa cum, potrivit
unor surse, ar fi sugerat în 1935 Dücső Csaba, prin intermediul unui
personaj din cartea Nincs kegyelem (Fără milă). Masacrul a durat până la 15
septembrie 1940, când guvernul Marii Britanii a somat autorităţile
Ungariei să înceteze pogromul – cf. Pridvorul lui Laurenţiu Dumitru,
19 septembrie 2008.
***
5-CÂND VA
ÎNVĂŢA ROMÂNIA SĂ SPUNĂ ŞI „NU!”...?!
...Trăim, azi, o istorie bleagă a României.
Dacă „a fi corupt” înseamnă nu doar a ceda la presiuni ilegale
şi la sclipiciul arginţilor, ci şi a nu fi în stare să
opreşti demonii să-ţi tot intre, cu nemiluita, în tine... – noi, românii, cu adevărat, suntem
extrem de corupţi...
...Vine multinaţionala/transnaţionala
şi-ţi zice: „Dă foc la
Agricultura ţării!” Şi tu, bleg şi corupt, dai foc la
ogoarele strămoşilor Traci...şi obţii
nişte...minunate pârloage!
...Vine multinaţionala/transnaţionala
şi-ţi zice: „Dă foc la
Industrie!” Şi tu, bleg şi corupt, transformi fabrici, uzine,
rafinării...în schelete!
... Vine multinaţionala/transnaţionala
şi-ţi zice: „Dă foc la
munţi şi la păduri!” Şi tu, cuminte şi teribil de
bleg, îi chemi pe Necolaiciuc ori pe Verestóy Attila, şi obţii
chelirea munţilor...sufocarea şi jalea de moarte a fraţilor
tăi!
... Vine multinaţionala/transnaţionala
şi-ţi zice: „Transformă-i
în sclavi şi terorizează-i pe angajaţi, până-i pui cu botul
pe labe, ca pe câini şi ca pe sclavii din Georgia şi Louisiana! Nu-i
plăti decât cu zgârciuri, cu mizerii, care abia să-i ţină
în viaţă - nu cu salarii, care să le permită
să-şi ridice fruntea, a oameni! Dacă vor crăpa, atâta pagubă,
rezervă biologică există...! Şi aşa sunt prea
mulţi locuitori tereştri...bunul sclavagism al veacurilor XVIII
şi XIX ne-a învăţat
că cei mai rezistenţi sclavi sunt cei de rasă neagră
şi de rasă galbenă! Alungă-i, în moarte sau spre ultima
disperare, pe cei din rasa albă!” – şi tu, trădătorule
de neam şi de rasă, faci „Drepţi!”
şi te conformezi, ca-n transă: îţi înjugi fraţii la
moarte...şi aduci, după ce fraţii îţi cad în brazdă,
morţi de foame, de efortul inuman al trudei şi însângeraţi... –
îi aduci la muncă, în locul asasinaţilor sclavi români, pe sclavii
(cum ţi-au comandat mutinaţionalele: „Ei sunt cei mai rezistenţi la mizerie!”) din Nigeria, Somalia,
Mozambic, Thailanda, Cambodgia sau Pakistan...!!! Dar, în acest experiment, cu
totul special, extrem de vast şi important, pentru Satanele Lumii (pentru
că, de aici, de pe pământul numit România, ca şi în „cazul/experimentul Piteşti”, se
vor da semnale de asasinare şi satanizare a întregii Planete Terra!),
numit „Experimentul Mondial România”,
pot apărea şi surprize: de exemplu, să se constate că tocmai românii sunt cei mai rezistenţi
la mizerie, batjocură şi chin...”antrenaţi” fiind (din cu
totul alte „raţiuni de stat”, e drept!) încă din anii 1981-1989...!!!
...Vine Uniunea Europeană, vin BĂNCILE ZARAFILOR LUMII, şi-ţi zic: „Tu să te împrumuţi de la noi,
să te tot împrumuţi, până leşini şi crăpi de
atâta împrumutat!” – şi tu te
împrumuţi şi...te execuţi: cazi în bot, de sărăcie
şi neputinţă...!
... Vine multinaţionala/transnaţionala
şi-ţi zice: „Fă
autostrăzi invizibile, ca să avem noi purcoi şi sodom de bani,
iar voi să NU aveţi autostrăzi - ...CANCI, BRE!” – şi
tu te apuci să dai miliarde şi sute de miliarde de euro/dolari
„bechtelitei bush-mane”, iar autostrăzile, măre! – chiar că nu
se văd...precum „hainele cele noi ale împăratului”...!!!
Ce minuni se mai întâmplă în lumea Ta, Doamne...fereşte!
...Vine Guvernul Mondial şi-ţi zice: „Tu, Ţara Aurului şi Duhului
Lumii, de azi, nu mai ai nici un miligram de aur, şi, tot de azi,
eşti Culmea Prostiei şi Bolii, Model Mondial pentru Prostie şi
Boală!” - ...şi tu, cum ziceam, îţi betonezi intrările
la mina Barza şi la altele o sută ca ea, ori întorci spatele la
Roşia Montană ...şi declari (cum numai Sadoveanu zicea, în
pildă, despre „turc”, că i-ar fi zis Dumnezeu: „Tu să fii prost...”, dar adăuga: „...dar să
ai putere asupra altora, cu sabia”…la
noi, însă, niciun adaos!): „Da, să trăiţi, eu sunt prost! N-am avut niciodată aur!” – deşi, numai de la mina Barza
ai fi scos vreo 54 de miliarde de dolari („minimum minimorum”!)...adică,
atâta cât să-ţi plăteşti datoriile la Zarafii Lumii, de
vreo trei-patru ori...BNR prin
Preşedintele MUGUR ISĂRESCU (Preşedintele Filialei din România a
Clubului de la Roma!) refuză să cumpere aur din pământul
României! ...aur de 24 de carate, deci, CEL MAI CURAT AUR DIN LUME!!! (...1% din Aurul Lumii era din mina de la
Barza/judeţul Hunedoara...!). Minele de aur ale României au devenit...SECRET DE STAT!!! România a pierdut dreptul de ştanţare a
aurului!!! Minele de aur care au fost închise...”NU MAI POT FI RE-DESCHISE!” - ...sună ordinul dat de U.E.!!!
...Şi, în plus, îţi închizi spitalele şi şcolile, şi devii (cu
spăşire!) Model Mondial, de
Îmbolnăvire cu Prostie!!!
...Românie, n-ai de gând să te opreşti din
această postură de oaie capie, sinucigaşă?!
Ai sau n-ai de gând să înveţi, odată
şi odată, a rosti şi vorba „NU!”,
când e vorba de încălcarea Misiunii tale dumnezeieşti...şi,
dacă ai, când te vei opri să tot zici „DA, SĂ TRĂIŢI!”, la toate îndemnurile spre
sinucidere, care-ţi vin dinspre duşmanii tăi şi ai Lumii?!
Ce fel de ţară CREŞTIN-ORTODOXĂ eşti tu, dacă
asculţi mai curând de Iuda (cum îţi sugera degeneratul acela de
Patapievici, prin expoziţia de la Bochum...”Omagiu lui Iuda”!!! - ...ştia nemernicul ce ştia, despre
postura de „zombi”, în care te-au adus „psihanaliştii”
Securităţii Burtoşilor Mondiali!), şi nicidecum nu
asculţi de Poruncile Duhului Sfânt,
prin care ţi-a fost dăruit Statutul Divin, încă dinainte de
Întruparea Lui Dumnezeu-Fiul – încă de pe vremea Sfinţilor TRACI: AKES SAMENOS/trac. Grădinile Magice/GRĂDINA MAICII DOMNULUI???!!!
...Am primit, zilele acestea, o scrisoare, printr-un amic
din zona „de conflict” româno-român – HarCov-Mureş (aşa-zisul „Szeklerland/Széklerföld” – „Ţinutul
Secuiesc”!):
„SUNTEM O MÂNĂ DE ROMÂNI CARE NE
"LUPTĂM" CU SEPARATISMUL MAGHIAR / SECUIESC ! ALĂTURĂ-TE
NOUĂ, AVEM NEVOIE DE SPRIJINUL TĂU!
Congresul
UDMR s-a încheiat
Oradea,
Sâmbătă 26.02.2011, Ora 13:40
Marko Bela:
„Autonomia poate fi marea prioritate a următorilor ani, dacă
există premisele acestei autonomii. Or, în opinia mea, aceste premise
le-am şi creat (n.r. învăţamânt separat pentru maghiari,
finanţat de majoritatea românească, administraţie eminamente
maghiară, în Harghita şi Covasna, care îşi face lege proprie
şi o ignoră pe cea oficială, binenţeles tot pe banii
bugetului de stat, epurarea celor două judeţe de români, prin
alocarea banilor publici numai pentru comunele locuite, majoritar, de maghiari,
hegemonia simbolurilor maghiare-drapele, panouri ilegale, imnuri de „stat“
şi eradicarea oricărei referinţe simbolistice la
apartenenţa de România, obligativitatea cunoaşterii limbii maghiare
chiar şi pentru un post de gunoier). Menţionăm, însă,
că asemenea obiective pot fi obţinute numai prin unitate
politică (n.r. reorganizarea administrativă a României şi
oficializarea născocirii de „ţinut secuiesc”, legea autonomiei
culturale, adică cedarea de către statul român a puterii legislative,
către maghiari şi exclusiv pentru maghiari, pe banii majoritarilor,
schimbarea Constituţiei şi recunoaşterea maghiarilor ca naţiune
co-fondatoare a statului român- ce tâmpenie!!! – adică, instituirea
statului multinaţional în România).
Glossar (pentru cei care încă “dorm în papuci”): autonomie
teritorială înseamnă:
1. separarea
de jure a unei părţi din statul român, prin instituirea unor organe
legislative şi executive separate, la nivel local (Parlament, Guvern,
Poliţie etc)/ Q: oare ce legislaţie se va adopta acolo? A:
legislaţia Ungariei.
2. încetarea
autorităţii statului român asupra colectării de taxe şi
impozite / Q: care este zona din România cu cel mai mare potenţial
turistic? A: Harghita şi Covasna”.
…Şi la
Congresul UDMR (din 26-27 februarie 2011, de la ORADEA…ăsta, parcă,
este, sau ERA… oraş în România, nu?) s-a cântat Imnul Maghiarilor, iar nu
Imnul României…apoi, au cântat Imnul Secuimii…cu “garnitură” de
fluturări de flamuri maghiare!!! - …”nicio silabă, în limba
română, nu s-a văzut pe bannere ori auzit în sală”, la Congresul
UDMR de la…Oradea (…da-da, ăsta este oraş, încă, în România –
cel puţin aşa se vede pe hartă…, iar maghiaro-secuii
udemerişti se declară, cică, “fideli statului ROMÂN” (că UDMR se traduce aşa: Uniunea
Maghiarilor din ROMÂNIA…uniune-uniune, dar unde scrie, în vreun document,
românesc ori european, că se poate crea un “partid pe criterii etnice” –
şi să mai şi poruncească şi să facă legi,
într-o ţară străină de etnia lor?!)… - …dar România, prin
liderii ei politici şi prin dregători, n-a îndrăznit să
sancţioneze încălcarea Constituţiei României…- sau, dacă
Franţa îşi permite cu ţiganii, de ce nu şi-ar permite
şi România, cu aceşti “alţi ţigani”, UNGURO-SECUII, cei
peste măsură de obraznici, să-i trimită…”la urmă”, la
“origini”, ptiu! – adică, asta ar fi prin Asia, nu? - …în schimb, pentru
românii get-beget, pe care i-ar răscula foamea, în 2011, “liderii” români
cu pricina (mânca-i-ar ciuma!), “liderii” ăştia turbaţi
de…”democraţi-liberali” ce sunt ei, au nimerit să cumpere, cu 49 de
milioane de euro - “echipament pentru
reprimarea mişcărilor de masă” (…ar fi putut cumpăra pâine,
sau, MULT MAI BINE! - ar fi fost
subvenţionată Agricultura Românească, din toţi banii
ăştia, pentru viitorii înfometaţi…şi, astfel, n-ar mai fi
existat nici înfometaţi, şi, deci, nici
răscoale/răsculaţi care “să fie reprimaţi/reprimate”,
din pricini de înfometare… - dar, probabil…”ăsta-i scenariul” Guvernului
Mondial Masonic, pentru ca România să devină (şi să
apară drept) Cobaiul Mondial: “cum poţi face din CEA MAI BOGATĂ
ŢARĂ DIN LUME…CIUMA MIZERIEI TERESTRE!!!”)…: “Jandarmeria a ieşit la cumpărături de echipament pentru
reprimarea mişcărilor de masă - şi nu se încurcă cu
mărunţiş, ci cu 49 de milioane de euro, şi asta în doar
câteva luni” – cf. Observator.a1.ro,
din 1 februarie 2011.
...Ia să vedem noi cine-s, de fapt şi de
drept, aceşti “maghiaro-secui”, de au obrăznicia să ne zică
nouă “să ieşim din casa noastră”, să fim
noi...cum? – a, da, “stat multinaţional” (că
aşa vrea, ÎN ARDEALUL TRACILOR SFINŢI!!! - ... “mongolìa lor” de
maghiaro-secui, rude de mutră cu “mongolìa sa”, Traian
Băsescu-Hlizilă!, tocmai cu noi fac asta, cu cel mai Vechi şi
mai Sfânt Neam European, adică!...îşi “joacă ei caii!) - că
ei...”au creat premisele”!...mai auzit-aţi, oare, o prostie
şi mârlănie mai mare, decât să-ţi dai afară din
casă gazda, nu că nu-i casa ei, ci că tu...”ai creat premise”...uite acum cinci minute!!!...:
“Potrivit izvoarelor germane (Annales Regni Francorum,
Poeta Saxo, Analele Fuldense etc.), secuii sunt urmaşii avarilor de neam
türcic sau öguz care au întemeiat două puternice kaganate în Pannonia, în
anii 567-587, sub Baian (558-605), şi 675-680, motiv pentru care, în
amintirea unui trecut glorios, aveau să se prezinte românilor ca fiind
"de neam ales" (szkil - sikil - szelkeliek - secui), impotriva
strămoşilor lor, Imperiul Carolingian a întemeiat marca de
graniţă "Austria" (Östmark) în anul 782, declanţând,
prin Carol cel Mare (768-814), în anul 788, un război de lungă
durată, încheiat în anul 805, când "avarii, care îşi zic (acum,
adică în veacul X) “unguri" (Analele Fuldense), "trans Tiszam
fluvium fugatis" (Poeta Saxo). Alungaţi peste Tisa "unz in
Walahen" (Jacob Enikel). La venirea maghiarilor finici, în fruntea unui
conglomerat de triburi turcice, slavi, dar şi români de la Nipru şi
Bug (vezi căpetenia "URS"), ei se aflau deja "dincolo de
munţii de zăpadă" (Carpaţii Păduroşi)
printre "sălbaticii vlahi" (Rudolf din Ems), convieţuind
paşnic "cu românii, vecinii lor din munţi" (Chronicon
Pictum Vindobonense), drept care "amestecându-se cu românii, se spune
că se folosesc de literele acestora" (Simon de Keza). Când maghiarii
au cucerit teritoriile româneşti dintre Muncaci şi Ung (de unde
numele de “ungur”, luat de noul popor modern, euro-asiatic, format din
maghiarii finici, kazari, pecenegi, bascurzi, bulgari, cumani, slavi, romanici
din Pannonia, români şi germani), perpetuând prin secole cele două
toponime româneşti Muncaci (de la "muncă", în sensul de
"trudă") şi Ung (de la "unghiul" pe care îl face
pusta, între înălţimile din N-E), secuii se aflau în ducatul lui
Menumorut, amintirea lor fiind perpetuată şi astăzi de toponime
ca "Săcuieni", "Tileagd", "Sititelec" etc.
Abia "în anul 903 (nu în 896, cum se minte de obicei - n.n.) de la
întruparea Domnului, ducele Arpad, trimiţându-şi oştirile “ în
ducatul românului "Salanus" ("Sărarul") dintre Tisa
şi Dunărea de Mijloc, "a ocupat tot pământul dintre Tisa
şi Budrug, până la Ugosa (Ugocea, voievodatul, viitor comitat al
românului Iuga sau "Uga", personaj istoric din casa de Dolha-n.n.),
împreună cu toţi locuitorii săi, a asediat fortăreaţa
Borsoa (Borsova - n.n.) şi, după lupte, a cuprins-o a treia zi, i-a
sfărâmat zidurile şi soldatii ducelui Solanus pe care i-a găsit
aici, a pus să fie duşi, legaţi în lanţuri, în
fortăreaţa Hung" (Ung sau Unguar, cetate de pe râul Ung,
luată, în 896, de Arpad de la "DUCA", român local, cu a
cărui fiică se va căsători, avându-l pe "bălaiul"
Zulta). (Anonymus). Căci maghiarii alungaseră "pe valahi şi
luară în stăpânire această ţară şi se
aşezară cu slavii împreună pe care şi-i supuseseră
şi, de atunci, ţara se cheamă Ungaria" (Cronica lui
Nestor). In realitate, Ţara Ungului, cucerită de maghiari de la
români, se numeşte astăzi nu "Ungaria", ci "Ucraina
subcarpatică", numele de "Ungaria" împământenindu-se
asupra teritoriilor pe care avea să le cucerească Arpad, cu începere
din 903, la Vest de Tisa şi în care se va forma, ca rezultat al unui
îndelungat proces etnogenetic, poporul modern ungar. Paralel cu raziile
declanşate, apoi, la sud de baza dintre "Tisa şi Bodrog,
până la Ugocea", dar şi în Pannonia de la Vest de Dunărea
Mijlocie, Arpad a iniţiat expediţii şi în Răsărit,
împotriva ducilor români din stânga Tisei, "Menumorut"şi
"Glad" (Vlad, tatăl cărturarului duce "Manoel")” – cf. Mircea Dogaru, Ferenczy György
"Maghiarimea din Transilvania şi revizionismul" - Argument (I), în Curentul (I), - Diverse - nr. 263 / 1 Februarie, 2007.
...Aha, deci nici măcar istoria aceea cu
“Cetatea hună [n.n.: şi…”atiliană”, cică! –
neţinând cont că, din 453 p. Ch., HUNII NU MAI EXISTĂ, CA POPOR!!!] a Hungului” [1] nu e decât un
basm agresiv şi teribil de urât-mincinos: “Ung” vine de la românul “IUGA”, “în realitate, Ţara Ungului,
cucerită de maghiari de la români, se numeşte, astăzi, nu
<<Ungaria>>, ci <<Ucraina subcarpatică>>… - şi tot revizionismul
şi iredenta maghiaro-secuieşti nu se întemeiază decât pe o
poveste de jaf şi crimă şi minciună sfruntată!... nu e
decât o “abureală”, pentru România cea care nu ştie a zice şi
vocabula ”NU!”, pe lângă
hipnoticul şi sinucigaşul cuvânt (fatal nouă, mereu, în ultima
vreme, din punct de vedere politic!) - “DA!”...Păi,
atunci, bine! Pupaţi-i în fund, în continuare, cu mult spor, pe
aceşti bandiţi asiatici obraznici, care s-au înhăitat cu
bandiţii noştri, şi, vorba bătrânului Neculce, “ne
belesc de şapte piei”! Ce deosebire “patriotică” să mai
aflăm, în această caragialescă „unitate”, întru
distrugerea şi batjocorirea
noastră! - ...“pupat toţi piaţa endependenţi”?!
…Dar povestea
asta de coşmar, pentru cei cărora le mai spun ceva cuvintele “Patrie Română”, nu se încheie
aici… - “maghiaro-secuii” (că nu se mai deosebesc, acum, maghiarii, de
secui… - aşa cum se deosebeau pe vremea lui Gheorghe Doja
ori a lui Mihai Viteazul, care Viteaz Mihai a fost ajutat de unii nobili secui,
contra pretenţiilor aberante şi obraznice la culme, ale maghiarilor
din Ardeal!) - …“maghiaro-secuii”, azi, “pretend”, nici mai mult, nici mai
puţin – ei, care nici n-au ce căuta printre statele Europei! - decât… “Ungaria Mare” – vorba dlui Ion Coja:
“Ungaria
aşa-zis Mare a fost un artificiu administrativ, o găselniţă
birocratică, a unui funcţionar oarecare, numit Buest, decizie luată
în 1867, de azi pe mâine, într-un birou, în urma unor intrigi şi
aranjamente de culise. Ungaria aşa-zis Mare nu a fost o realitate
istorică, împlinită printr-un eveniment de anvergură.
Nici vorbă să se
compare cu procesul prin care s-a ajuns la constituirea României Mari, proces
care are la temelia sa jertfa a zeci, sute de mii de români! Prin jertfă
se consolidează tot ce este trainic în istorie. Unde este jertfa
ungurească la 1867?! Unde a fost jertfa ungurească, atunci când, după
un veac şi jumătate de ocupaţie turcească totală,
Budapesta este eliberată de armatele imperiale austriece?”
Mai mult: “Asta până la Mohaci, în 1527, când
statul ungar dispare. Dispare Ungaria, dar nu şi Transilvania, care
continuă să existe! De ce nu dispare şi principatul
Transilvania, odată cu Ungaria, la 1527? Simplu de ce: pentru toată
lumea, pentru toate cancelariile din acea vreme, Ungaria şi Transilvania
erau lucruri diferite, entităţi complet separate, care un puteau fi
gândite împreună! Dimpotrivă, în linii mari, Transilvania se afla în
aceeaşi situaţie cu Moldova şi Ţara Românescă, fiind
toate trei părtaşe, în mod firesc, la aceeaşi istorie, la
acelaşi model de organizare politică”.
Şi încă mult mai
mult şi teribil de semnificativ:
“Până
la Trianon, vreme de 400 de ani, ungurii au trăit sub guvernarea şi
administrarea altora, ba a turcilor, ba a austriecilor. Abia după Trianon,
ungurii s-au trezit fără stăpân, liberi să se guverneze cum
vor! Şi ştiţi dumneavoastră, fraţi maghiari, care a
fost prima iniţiativă a politicienilor dumneavoastră de atunci,
a liderilor de la Budapesta? Care a fost primul lor gând de auto-guvernare
maghiară, suverană şi independentă, pentru prima oară
dupa 400 de ani? Nu ştiţi, căci este tare jenant ce a decis, de
capul ei, clasa politică din Ungaria! Au decis să trimită
şi au şi trimis la Bucureşti o delegaţie, de trei
conţi maghiari, care i-au propus regelui Ferdinand şi lui Ionel
Brătianu ca Ungaria să se lipească la România, într-un stat
dualist, după modelul dualismului austro-ungar, instituit in 1867!… Nici
mai mult, nici mai puţin! Aşadar, instituirea unui dualism
româno-ungar a fost proiectul politic cel mai dorit, speranţa cea mare a
politicienilor maghiari!…(s.n.) Lipsiţi de exerciţiul
guvernării, al libertăţii, fruntaşilor unguri le-a fost
teamă de riscurile şi provocările la care te supune
suveranitatea. S-au simţit singuri şi neajutoraţi,
neasistaţi! Nu ştiau încotro s-o apuce! Cam la fel cum au
reacţionat ţiganii noştri, când au fost eliberaţi din
aşa-zisa robie: s-au trezit şi ei dintr-odată neasistaţi
şi s-au întors pe capul boierului român, să afle cu ce l-au
supărat şi să ceară să rămână, mai departe,
sub pulpana sa!… Unde era dispreţul politicienilor maghiari faţă
de tot ce este românesc, atunci când au venit la Bucureşti, cu
căciula în mână, cerşindu-ne întovărăşirea?! Unde
era dorul de libertate şi neatârnare care animă, se zice, întreaga
istorie a cavalerilor maghiari?!… Prin ce impuneau românii în faţa
vecinilor maghiari ? Prin faptul, evident, că, în această parte a Europei,
a lumii, statul cel mai vechi şi mai stabil, cu o continuitate
neîntreruptă de peste 600 de ani, era statul român. Nici în toata Europa
nu găseşti multe popoare care s-au învrednicit de o asemena
performanţă politică! (s.n.). Semn de cuminţenie şi
de înţelepciune, atât la nivelul domnilor, cât şi la nivelul omului
de rând, de la talpa Ţării!… Nu întâmplător românii se
numără şi printre cele numai câteva popoare din Europa, care au
fost în stare să elaboreze un cod juridic propriu, vestitul jus valachicum…(...)
Da, oameni buni, aşa
s-au petrecut lucrurile după Trianon! A fost un moment jenant pentru
bieţii unguri, iar guvernanţii şi, mai apoi, istoricii români,
ca nişte veritabili domni, ca nişte adevăraţi boieri, ca
nişte buni vecini, ca nişte oameni adevăraţi, ne-am
abţinut să-l popularizăm, să-l mediatizăm şi
să-l comentăm! Să
facem caz, ori, ferit-a Sfântul, să facem haz! Căci
comentariul, oricare ar fi fost, nu putea fi decât unul complet defavorabil
ne-prietenilor noştri! Şi poate că aşa ar trebui să
procedăm şi în continuare! Să facem uitate asemenea momente de
slăbiciune ale Celuilalt! Din păcate, abnegaţia ungurească
sistematică, instituţionalizată, de a lovi şi calomnia tot
ce este românesc, ne obligă să părăsim îndătinata
noastră atitudine de a-i lăsa pe neprieteni în plata Domnului.
Bunătatea noastră şi bunul nostru simţ sunt considerate
slăbiciune, prostie chiar! (s.n.). E
timpul ca această impertinenţă să capete răspunsul
cuvenit, iar cei fără ruşine să fie puşi cu nasul la
perete, să nu şi-l mai ridice aşa de sus, fără niciun
temei! Dacă nu se găsesc maghiarii de bun simţ care să-i
tragă de mânecă pe conaţionalii lor mai zănateci – sau nu
îndrăznesc!, să ne ocupăm noi, românii, de această
trebuşoară! Şi s-o facem de data asta temeinic, cu sistemă!
…Avem nevoie, aşadar, de o strategie bine pusă la punct, prin care
să contracarăm eforturile sistematice ale celor care, cu fel şi
fel de minciuni, ne calomniază şi ne sabotează, cu orice ocazie!
Noi nu avem nevoie de minciuni, de alte calomnii ca să le răspundem,
ci avem de partea noastră adevărul şi nu mai putem întârzia cu
punerea în funcţiune a acestei arme teribile: ADEVĂRUL!” – cf. Ion Coja, art. Ungaria Mare nu a existat!, în www.banatul.eu sau www.ne-cenzurat.ro etc.
Şi potlogarii
ăştia de “maghiaro-secui” din judeţele HarCov/România vin, acum,
la potlogarii noştri, păduchii din Bucureştii dâmboviţeni,
“fruntea” României, ca să ceară...să ne călărească,
la noi în casă?! Aşa ne
trebuie, dacă suntem CÂRPE!!!
...În definitiv,
obrăznicăturile astea asiatice ştiu ce vor, şi nu “dorm
în papuci” – ca noi! Iată cât de “grupat” şi de febril
lucrează, ştiind că apelurile lor asasine (...aceşti oameni, cu mici
excepţii, poartă, în ei gena
“Horthy”, a Crimei Oficializate de Guvernul Mondial!!! - ...nu uitaţi de umbra maiorului Agache Aurel: “Tot cu gândul la Horthy a fost
măcelărit de ungurii lui Tökes şi maiorul Agache, în 22
decembrie 1989!” [2] – iar
Horthy al lor, care i-a predat lui Hitler pe evrei, dar, întâi, i-a torturat cumplit şi ucis şi
singur, “acasă la el”, în Ungaria - nici azi nu e declarat “criminal
de război”… - în schimb,
Ion Antonescu al nostru, care a scăpat cu viaţă zeci şi
zeci de mii de evrei, este! –
…şi ni-l scot, ALŢII, din
istoria….NOASTRĂ!!!) vor întâlni/stârni interesul cuiva, nu ca “datul
din umeri a pagubă”, al românilor, la tot ce le “oferă”
istoria, ca NETĂ infracţiune
împotriva statutului lor naţional şi ontologic:
“Autonomie
/ Autonomie teritorială pentru Pământul Secuiesc!
Din ce în ce
mai mulţi oameni au pretenţii la înfiinţarea paşnică a
autoguvernării teritoriale a Pământului Secuiesc. In spatele acestor
obiective stă o masă mare de secui. In fundal nu se află
partide, ci doar noi, secuii-maghiari. Scopul este înfiinţarea unei
autonomii teritoriale sănătoase, cinstite şi viabile. Întrebarea
care ne trece tuturor prin minte este ce fel de autonomie teritorială
vrem. O autonomie în care trebuie să corespundem celor de peste hotare,
investitorilor, Băncii Mondiale etc., sau una care să ne
corespundă nouă?
Ştim
că sunt probleme pentru că acestea se pot întâmpla în orice domeniu.
Ştim că atunci când este criză se ia de la pătura cea mai
aservită, din salarii, din pensii şi ştim cât de aserviţi
sunt şi bolnavii. Am putea să continuăm enumerarea semnelor
crizei, însă fenomenele au la bază un lucru comun: în ţară
s-a creat o conştiinţă colectivă a
iresponsabilităţii. Acest lucru este cel mai distructiv factor
social, care le ia oamenilor încrederea în viitor şi speranţa.
Trebuie
să avem o autonomie teritorială în care viitorul să fie
previzibil, în care să putem trăi fără temeri, în
libertate, în care să există moralitate, interesele
comunităţii să primeze în locul celor personale ale unora, iar
viaţa şi familia să fie valorile principale. Trebuie să avem un Pământ
Secuiesc ce să le dea spaţiu maghiarilor secui pentru a-şi duce
traiul, pentru a se dezvolta, unde să nu fim umiliţi din cauză
că suntem secui şi din cauza culturii noastre. Trebuie să avem o
autonomie teritorială în cadrul căreia să putem trăi din
salarii. Trebuie să avem un Pământ Secuiesc sănătos în care
spiritul să se poată dezvolta în libertate, lumea să poată
porni spre reuşită cu şanse egale, iar obiectivul economic
să nu fie acela de a fura unii de la alţii. Acest Pământ
Secuiesc poate fi realizat în viitor prin încrederea în rezultatele
activităţii noastre, speranţa reuşitei acţiunilor
comune şi iubirea exprimată prin colaborare.
Depinde şi de tine dacă vom putea realiza
autonomia teritorială!
Este important ca toată lumea să afle de
autonomia teritorială (s.n. -
n.n.: da, aşa este, azi: dacă-ţi faci reclamă bună,
dacă dai , într-una, din clanţă, n-are nicio
importanţă…dacă mai ai
şi dreptate!). Drumul nu va fi
uşor şi simplu. Vrem, în sfârşit, să rezolvăm
împreună problemele grave prin intermediul unui acord cinstit,
raţional. Nu vrem ca soluţiile să ne fie impuse de o minoritate
politică egoistă, care subordonează transformarea propriilor
interese. Sistemul de valori sociale a noii epoci să se bazeze pe iubire,
colaborare, toleranţă, tinerii să rămână aici pe
Pământul Secuiesc unde să întemeieze familii şi să
crească copii. Vrem ca cei care vor să muncească să
obţină locuri de muncă şi să simtă că este
nevoie de ei. Vrem să nu se poată profita de ajutoare.
Intenţionăm să ne consolidăm economia internă şi
să potolim pofta firmelor multinaţionale şi a băncilor care
înghit totul, să avem preţuri şi salarii convenabile. Vrem
să realizăm un sistem de reprezentanţă mai ieftin şi mai
cinstit, intenţionăm să formulăm şi să
validăm la cel mai înalt nivel interesele naţionale
secuiesco-maghiare, intenţionăm să creăm o economie
viabilă care să funcţioneze în armonie cu mediul şi
comunitatea. Vrem să creăm legături cu organizaţii din cadrul
uniunii care au puncte de vedere asemănătoare ca să putem
acţiona în comun şi la nivel internaţional pentru o Europă
care îşi reprezintă propriile interese. Am vrea să realizăm
multe alte lucruri, obiectivele fiind stabilite, pe parcurs, de membrii
naţiunii secuieşti.
Peste mai
mulţi ani, când toate acestea se vor realiza, iar copii noştri ne vor
întreba ce am făcut noi pentru realizarea lor, vom putea afirma mândri
că am fost acolo atunci când aceste schimbări au pornit, am fost
părtaşi şi am făcut tot ce trebuie pentru obţinerea
succesului. Dacă ne solidarizăm şi trecem peste dezbinările
şi conflictele generate artificial, dacă vom avea curajul să
privim dincolo de grijile noastre, vom putea crea o autonomie teritorială
la care sperăm cu toţii! Acum trebuie să creăm regulile de
funcţionare ale unei lumi mai umane în colaborare cu autonomiile
teritoriale care funcţionează în lume pe principii
asemănătoare. Obiectivul nu îl reprezintă câştigarea unor
alegeri ci crearea unui cadru care să asigure dăinuirea pe termen
lung a Pământului Secuiesc pentru ca în sfârşit să putem fi
mândri de rezultatele noastre din prezent.
La ce ne
aşteptăm de la tine?
Vino cu noi , exprimă-ţi părerea
despre ceea ce vrem să facem, ajută-ne să facem să
apară un Pământ Secuiesc cu autonomie teritorială. Dacă
faci cu noi doar un pas poţi da naştere schimbării. Dacă
eşti de acord cu ceva, sprijină realizarea acestui lucru, independent
că eşti sau nu de acord cu totul. Nu căuta diferenţele, ci concordanţele! (n.n.: concordanţele între…minciuni şi
falsuri, evident!). Rezultatul nu va fi al unor persoane, partide - ci va fi un Pământ Secuiesc comun (n.n.:
rezon…! - da, solidaritatea bandiţilor este mult superioară
solidarităţii “străjilor”…cam inexistente, în acest Sfânt
Pământ Românesc, “sat
fără câini”, cu oameni prea buni ca să mai ştie şi
să păstreze ce le-a dăruit Dumnezeu!!!...şi să nu se
poarte ca într-un “no man's land”…!).
Fii şi
tu părtaş al schimbării, fii cel care face ceva pentru un viitor
mai viabil! Fii şi tu unul dintre cei care vor să dovedească
faptul că Pământul Secuiesc poate fi dirijat eficient cu implicarea
organizaţiilor civile care reprezintă mulţimea şi nu cu
exclusivitatea partidelor!
A venit
timpul nostru, să ne asumăm responsabilitatea care ne-a fost
dată definitiv de viaţă, să creăm viitorul
Pământului Secuiesc, să nu mai suportăm voinţa altora,
distrugerea conştientă!”
Sursa: publicaţia lunară Tortenelmi magazin, nr.2 din februarie
2011, autor Peter Janos
“Pământul Secuiesc a fost şi va fi!
Norocul nostru este că au trăit şi mai
trăiesc încă printre noi oameni obligaţi faţă de
naţiune, care luptă zi de zi pentru revigorarea conştiinţei
noastre de maghiari (n.n.:
da, ăsta-i norocul lor şi ghinionul şi blestemul nostru: la noi,
NIMENI nu se ocupă de apărarea Adevărului Istoric!!! – la ei, TOŢI se ocupă de scornirea Minciunii
Anistorice!!!). Ei ştiu că doar
un popor care îşi cunoaşte istoria luptă pentru dăinuirea
şi viitorul său, astfel că îşi îndeplinesc cu
abnegaţie activitatea de cercetare şi scoatere la iveală a
trecutului. Fără această luptă curajoasă a lor, de
mult am fi dispărut din Transilvania, ba chiar şi din Bazinul
Carpatic.
Printre ei
se numără şi Kadar Gyula - istoric, publicist, redactor, editor
de revistă şi carte -, cu care ziaristul Matekovics Janos a discutat
săptămâna trecută la Clubul Hollo Erno din Sfântu Gheorghe.
Intâlnirea lor a fost prilejuită de împlinirea a 15 de ani de la prima
apariţie a publicaţiei Tortenelmi Magazin, editate de Kadar Gyula, şi
de apariţia volumului La hotarul Pământului Secuiesc, semnat de
acelaşi Kadar Gyula. In activitatea sa, el a stat mereu în slujba
poporului său. Iar obiectivul nu este altul decât crearea patriei
secuieşti şi dăinuirea şi prosperarea secuimii în această
patrie.
Istoria falsă, care a prins rădăcini
în conştiinţa oamenilor, trebuie eliminată şi plantate în
locul ei răsadurile adevărului. Pentru că fără
susţinere, naţiunea se atrofiază. (n.n.: iată câtă grijă au ei să
nu li se …“atrofieze” Minciuna! – după grija de a crea o inversare completă,
între Adevăr şi Minciună, în favoarea Minciunii!!!).
In 1996,
Kadar Gyula a lansat o revistă care să prezinte adevărata
noastră istorie. La început, revista a purtat denumirea de Tortenelmunk,
pentru ca după trei ani, să devină Tortenelmi Magazin. Prin anul
2003, revista număra peste 5.000 de cititori permanenţi, însă
indiferenţa a făcut ca tirajul să fie redus azi drastic. Nu
înţeleg de ce organizaţia noastră de apărare a intereselor
nu a considerat demn să îi ofere un sprijin, pentru că în cei 15 ani,
revista nu a primit nici un leu din fondul destinat acestor scopuri. Din
septembrie 2010, revista apare în pierdere, iar dacă proprietarul şi
editorul ei nu va găsi în timp util susţinători sau nu va primi
comenzi suficiente, va fi nevoit să-i stopeze apariţia. Este bine
să ştim că acest lucru depinde de noi .
In final,
să dăm citire unui citat din volumul care va fi prezentat azi, ora
17:00, la Biblioteca Judeţeană Bod Peter:
Nici secuii,
locuitori indigeni, şi nici românii stabiliţi aici să nu uite că
în 1848-49, dangătele clopotelor secuieşti au fost salve de tun, iar
azi spun acelaşi lucru: Pământul Secuiesc a fost şi va fi!
Trebuie doar să vrem acest lucru!”
Sursa: cotidianul Szekely hirmondo, nr.22 din 02.02.2011, autor Bedo Zoltan
“Articolele istorice ale lui Kadar Gyula / Autonomia
Pământului Secuiesc trebuie să existe
Patria secuiască mi-o imaginez în interiorul
graniţelor României (n.n.: ce bine ar fi să-i ajutăm
să-şi imagineze “patria secuiască” ÎN INTERIORUL
GRANIŢELOR…”PUŞCĂRIEI”!!! – …sau, măcar, în interiorul
graniţelor Ungariei, care, de la Budapesta, tot aprinde pârjolul
pretenţiilor sfruntate!!!). Pământul Secuiesc, format din două
judeţe şi jumătate, ar putea fi înfiinţat prin instrumente
legale, iar acest lucru reprezintă un pericol la adresa celor de
naţionalitate română - a declarat ieri, Kadar Gyula, istoric din
Sfântu Gheorghe, în cadrul prezentării volumului său.
Ieri
după-amiază, la Biblioteca Judeţeană Bod Peter, a fost
prezentat cel mai nou volum al lui Kadar Gyula, intitulat La periferia
Pământului Secuiesc. Demeter Lajos, istoric local, i-a prezentat
activitatea ştiinţifică. Heraldicianul Szekeres Attila Istvan,
ziaristul publicaţiei noastre, a vorbit despre carte, calificând-o drept o
biblie a luptei pentru autonomie. Szekeres a declarat: Kadar Gyula nu scrie
despre istoria Pământului Secuiesc, ci se axează în primul rând pe
ideea că autonomia secuiască a existat şi trebuie să
existe. De asemenea, Kadar consideră că poporul secuiesc îşi
poate păstra identitatea doar dacă obţine autonomia.
Kadar Gyula a declarat că
şi-a axat scrierile pe ideea că oamenii trebuie să lupte şi
nu trebuie să renunţe. El a amintit de asemenea de faptul că pe
o rază de 10 km a localităţii Sfântu Gheorghe trăieşte
o etnie formată din 15.000 de suflete (n.r. -nu a denumit această etnie, însă din cuvintele sale am
putut deduce că este vorba despre romi). Efectivele acestei etnii s-au dublat în decurs de un deceniu. In cazul
în care vor pătrunde aici, împreună cu colonizaţii, ar putea
prelua controlul asupra oraşului Sfântu Gheorghe, a consiliului
judeţean, ceea ce trebuie evitat. El a mai semnalat că
înfiinţarea Pământului Secuiesc nu înseamnă împingerea în plan
secund a unei alte etnii. Autoguvernarea teritorială secuiască ar
urma să fie înfăptuită în cadrul României, lucru care ar
contribui la propăşirea ţării, aspect dovedit şi de
autonomiile europene. Conceptul de patrie secuiască există în
sufletele noastre, înseamnă Pământul Secuiesc, iar noi avem obligaţia
de a-l păstra - a declarat Kadar Gyula” – cf. Centrul European de Studii
Covasna – Harghita, Revista
Presei Maghiare, Nr. 03 / 01.02 –
15.02.2011. Sursa: cotidianul Haromszek,
nr.6203 din 03.02.2011, autor Mozes Laszlo.
…Ei, acum că
ştiţi clar şi pe faţă, ce vă aşteaptă…
- dragi fraţi români, trageţi-vă plapuma peste ochi şi
peste urechi!!! Noapte bună…dacă veţi mai putea dormi!
…Un drac îmi
şopteşte că…nu aveţi prea mari probleme cu insomniile…
***
NOTE
1-Attila (Attila, greacă Ἀττήλας, n. 406 – d. 453) a fost ultimul și
cel mai puternic rege a hunilor,
domnind între anii 433–453. Născut într-o
familie nobilă, el l-a urmat la tron pe unchiul său Roas, împreună cu
fratele său Bleda – cf. Wikipedia.
2-„Maiorul Agache Aurel a fost ucis,
cu bestialitate, în Târgu
Secuiesc, în inima României, de haitele de unguri, inflamaţi de ură
la adresa a tot ce reprezenta statul român. Au ucis oameni în uniformă, au
incendiat drapele româneşti, au jucat pe străzi urlând şi
chiuind, invocând numele lui Horthy. Într-un document oficial (Raportul
parlamentar Harghita Covasna, adoptat de Parlament la data de 14 octombrie
1991, şi care are ca titlu pentru capitolul al doilea „Revoluţia din
decembrie 1989 şi evenimentele legate de revoluţie în judeţele
Harghita şi Covasna“) se arată că: „în oraşe, comune
şi sate din judeţele Harghita şi Covasna s-au strigat lozinci
ca: «Moarte valahilor!», «Horthy, Horthy!», «Trăiască Ungaria!»,
«Ardealul la Ungaria!», «Acum ori niciodată!» (…). După ce criminalii
au fost condamnaţi de justiţia română la pedepse modice cu
închisoarea, UDMR-ul s-a implicat în graţierea criminalului Hejja
Dezideriu (Dezso) de către preşedintele României în anul 2003 şi
în sprijinirea criminalului Reiner Anton, pe perioada detenţiei.
Filip Orban Daniella Kamilla. Tatăl ei fusese acuzat de luare de
mită, iar dosarul a fost instrumentat de Aurel Agache. În ziua de 22
decembrie şi-a scos cizmele de piele, cu toc „cui“ cu flecuri metalice
şi l-a lovit în cap pe ofiţerul care era căzut la pămånt.
Un martor povesteşte că „aceasta a sărit cu picioarele pe
abdomen şi în zona organelor sexuale ale lui Agache Aurel. Aceasta l-a mai
lovit şi din poziţie laterală cu piciorul“. Femeia nu a
executat, însă, nicio zi din pedeapsă, deoarece a fugit în Ungaria,
unde a dobândit cetăţenia. (…)Decizia finală în cazul acestora
s-a luat în anul 2001, dar pedepsele încasate de persoanele condamnate au avut
caracter simbolic, pentru trei dintre condamnaţi autorităţile
române nu au îndeplinit demersurile de extrădare necesare, iar
ceilalţi doi au fost graţiaţi după câteva sute de zile de
închisoare de Ion Iliescu, unul dintre fondatorii, alături de Domokos
Gheza, ai UDMR“ – cf.
George Roncea, In memoriam Agache Aurel, colonel post-mortem măcelărit de
unguri, în
ziarul Necenzurat, de luni, 16
august 2010.
***
6-„DEMOCRAŢIA LIBERALĂ” – CA
INSTAURARE A BANDITISMULUI, TRIVIALITĂŢII ŞI HAOSULUI „MULTILATERAL DEZVOLTAT” ŞI
PROGRAMAT
PRELIMINARII
...Celor care au trăit în cel puţin
două regimuri succesive n-ar trebui să le lipsească aşa de
mult şi de nechibzuit „doica” mentală a propagandei politice a mass
mediei, pentru a reuşi să realizeze comparaţii şi
să-şi formeze un sistem de valori cel puţin bine definit
(dacă nu şi cu repere infailibile). Sau, cel puţin, relativ
stabil şi personalizat.
A trăi, succesiv, în comunism şi în
„Democraţia Liberală”, înseamnă să poţi avansa
(după mai bine de două decenii de experiment „Democratic şi
Liberal”!) câteva teze valabile.
Vom încerca, în cele ce urmează, să
structurăm, nu optim, dar funcţional (cel puţin) cele câteva
observaţii esenţiale, pe care nu ni le bazăm pe niciun fel
de propagandă (partinică sau de
alt soi), ci ca rezultate ale unei observaţii socio-spirituale continue
şi atente.
Vom arăta, mai jos, cum se înşiruie lucrurile Cetăţii Vulnerabile a
zilelor noastre şi care ar trebui să fie domeniile de exercitare a ideilor (consecinţă a
observaţiei în mediul socio-spiritual), ţinând cont că nici
măcar Democraţia, în stadiul
ei primar (ne referim la democraţia aheniană, câtă va fi
fost, până la Pisistrate...), n-a reuşit cu mult mai mult decât „dictatura prostimii/vulgului grosolan
şi imbecil”, decât asasinarea lui Socrate sau/şi decapitarea
zeilor, de către Alcibiade... - iar naşterea lui Sofocle în mahalaua
Colonos, a Athenei, nu e deloc relevantă: teatrul/theatron (care devenise,
deja prin Eschil, cu deuteragonistul său, mult prea mult spectacol şi
prea puţin ritual!) - odată cu Sofocle, se desacralizează total,
prin apariţia tritagonistului! Cultură
fără de cult...lume desacralizată – aceasta a dus de
râpă Cetatea, de avem azi ce vedem, sub ochii noştri...Pentru că
nici Tracii Sfinţi, şi nici Dumnezeu-Hristos (de sorginte umană
tracă!) - n-au devenit, din
păcate, modelul de spiritualitate/acţiune şi trăire
spirituală, al Europei şi nici măcar al României!
...Comunismul nu este un mediu optim pentru
dezvoltarea cultural-spirituală, dar China Comunistă
reuşeşte să ţină în viaţă un miliard şi
jumătate de oameni, de care nu se dezice (...e drept că, după
câte se zice, China ar fi sprijinită, masiv, „ideologic, logistic şi
strategic”, de Masonerie...!) – în timp ce România „Democrată
şi Liberală” nu e în stare să-şi ţină între
limitele decenţei spiritual-ontologice şi între graniţele
statale (nu şi suverane, din păcate, date fiind sistemele
supranaţionale de distrugere a fiinţei umano-divine, sisteme
întemeiate şi practicate de fiinţe terestre cu mare
încărcătură malefică!) nici măcar douăzeci de
milioane de locuitori.
Noi nu vrem a face apologia vreunuia dintre cele
două „sisteme”. În primul rând, noi nu credem că „tertium
non datur”: noi suntem convinşi că, în istoria nu tocmai bine
şi întru Adevăr cunoscută a omenirii – există încă
multe resurse şi pot fi închipuite încă multe forme de soluţionare
a evidenţierii, organizării şi prezervării trudei
spiritului uman.
Spre exemplu, ideologii de paie ai omenirii
ultimelor cinci secole eludează, în mod constant şi pervers, nu doar teocraţia (care a avut o relativ
benefică funcţionare, atât în antichitate, cât şi într-o
bună parte a Evului Mediu european... - oricum, preferabilă,
indiscutabil, amoralismului sinucigaş al „liberalilor”! [1]), ci tocmai soluţia hristico-divină,
aceea a stării de comuniune
umano-divină: comuniunea de Duh
fiind, deci, prioritară
oricărei stări de organizare artificială şi impusă de
vreun sistem, instituţionalizat cu mijloace violent şi
brutal-materialiste.
Din moment ce a existat miracolul, deloc
îndepărtat temporal, al Legiunii Arhanghelului Mihail, prin care Trimisul
Arhanghelic, către Neamul Românesc (dar şi spre alte neamuri, ce se
vor voi a fi treze! – spre exemplu, Mişcarea
Anaue/A Cămăşilor Verzi/ÎNVIERII,
din Brazilia!), Corneliu Zelea Codreanu, a tentat şi reuşit să
formeze Omul Mihaelic [2], care să se
supună, martiric şi complet altruist, trăirii hristice, TRĂIRII ÎNTRU COMUNIUNE CU SEMENII
ŞI, ASTFEL, CU HRISTOS-DUMNEZEU, ba chiar să aibă Revelaţia Stării de Ecumenicitate
Naţională!!! [3] (...că următoarele
forme de trăire socială umană, comunismul şi liberalismul,
mereu tot ţin „sub ţol” această realitate, este vina lor, nu
vina noastră, şi, în niciun caz, vina Căpitanului!) – pentru noi este suprema dovadă că
omenirii i se ascund multe dintre Esenţialele Secrete ale evoluţiei
ei spirituale terestre – atât cele trecute, pentru a i se putea falsifica
Identitatea umano-divină terestră – cât şi cele viitoare, pentru
a i se putea, eventual, falsifica Misiunea şi Destinul, de
Fiinţă Umano-Divină Terestră!!!
Numai că, vorba românului: „Dumnezeu
nu doarme!”
...Aproape că nici n-am mai simţi
neapărată nevoie să cităm pasajele de mai jos (descrieri ale unui stadiu spiritual, prin care
omenirea terestră a mai trecut, şi spre care umanitatea, în viziunea
lui Corneliu Zelea Codreanu, trebuie să mai treacă, o dată, înainte
de recuperarea paradisiacă!) – dar
considerăm că nu trebuie a tăinui ceea ce ştii că
poate face semenilor un cât de mic, dar substanţial – bine!
CZC
şi iniţiaţii-legionari interbelici (prin rudele noastre de
sânge, unchii după mamă, i-am cunoscut şi le-am cunoscut Legea
Trăirii, precum şi metanoia Duhului!) încep să semene,
iarăşi, tot mai mult, cu voievozii
români din Evul Mediu - şi cu ceea ce Rudolf Steiner numea, în
cartea DIN CRONICA AKASHA [4](p.
42) ”mesagerii zeilor” (“aceştia
se aflau pe o treaptă de evoluţie ce depăşea cu mult pe
aceea a celorlalţi oameni (...) Al treilea grup a fost pregătit
şi educat de fiinţele superioare, din primul grup, pentru a putea
prelua în mâinile lor propriul destin”) – din epoca de tranziţie,
dintre atlanteeni şi arieni.
(cf. R.Steiner, DCA, p. 42): ”Din
rândul celor care alcătuiau acest al treilea grup, MARELE CONDUCĂTOR,
pe care literatura ocultă îl numeşte MANU, a ales pe cei mai
apţi şi i-a pregătit să pună bazele unei noi
umanităţi(...) Sarcina pe care Conducătorul şi-o luase era
ca acest grup de aleşi să progreseze până într-atât, încât
aceştia să reuşească să sesizeze în sufletul lor, cu
ajutorul gândirii, principiile după care fuseseră conduşi
până atunci, principii pe care mai înainte abia le presimţeau,
fără a le putea înţelege. De acum înainte, trebuia ca oamenii
să cunoască (s.a.) forţele
divine pe care mai înainte le-au urmat în mod inconştient. Până
atunci, zeii conduseseră omenirea prin “mesagerii” lor. Acum trebuia ca
oamenii să ştie entităţile divine. Trebuia să se
deprindă să se considere ei înşişi ca fiind organele de
execuţie ale Providenţei(...)”
(DCA, p. 47)”Personalităţile cele
mai dotate din grupul marelui MANU au fost alese să fie iniţiate,
încetul cu încetul, direct în înţelepciunea sa divină şi să
devină învăţători ai celorlalţi”.
...Descoperind (şi dezvăluind, pentru cei
interesaţi să se salveze spiritual de la CATASTROFA SATANICĂ A MINCIUNII! – oricum, Mântuirea Lui
Hristos va fi CALITATIVĂ, iar
nu CANTITATIVĂ!), prin cele de
mai sus, că propaganda „de ambele mâini” ne minte şi
distorsionează, într-una, mesajele Lui Dumnezeu şi, consecutiv
acestei prime distorsiuni majore, încearcă să distorsioneze şi destinul nostru umano-divin,
de pe Terra - să urmărim, deci, ideile comparative, care se impun
prin existenţa cât mai depărtată de propaganda de
„gaşcă” – urmând metodica interioară, ca rezultat al unui
empirism ontologic.
***
A-În primul rând, ideea
conform căreia VALORILE CULTURALE
NU SE POT SUSŢINE, ÎN MOD REAL ŞI STABIL, FĂRĂ VALORILE
MORAL-RELIGIOASE (în cazul României – VALORILE
CREŞTIN-ORTODOXIEI).
Degeaba se creează artă şi
cultură, în ţările Terrei ultimului veac, când lipsa unei
coloane vertebrale moral-spirituale a umanităţii terestre
împiedică formarea, armonioasă, a unui sistem axiologic valabil
şi sănătos. Mai rău şi mai grav: forţele
malefice, de care vorbeam mai sus, vor
să inverseze polii axiologici tereştri, vor să impună, cu sila, non-valoarea drept valoare!
Evident că pe noi nu ne mai derutează
afirmaţiile de pitecantropi, ale celor care vor să ne convingă
de nocivitatea absolută a comunismului, demonizându-l, în favoarea
„valorilor Democraţiei Liberale”. Perioada 1964-1989 nu a însemnat deloc
acelaşi lucru cu perioada 1945-1964. Din niciun punct de vedere. Comunismul
naţionalist al Epocii Ceauşescu a fost, dacă nu opus, cel
puţin ferm diferit de stalinismul de ocupaţie, al anilor 1945-1958,
dar şi de comunismul mult prea servil imitat după Moscova, al anilor
1958-1964 (a se vedea că nici măcar în temniţele politice ale
României, prizonierii de conştiinţă n-au avut beneficii reale
şi majore, nici după moartea lui Stalin, din 1953, şi nici
măcar după 1958, anul când Armata Roşie părăseşte
teritoriul României...Gheorghiu-Dej o fi promis Moscovei, drept mulţumire
că „ne-au slăbit” cu Armata Roşie – lucru care NU s-a întâmplat cu celelalte
ţări ale Tratatului de la
Varşovia, până în 1989...atunci şi nici atunci! - ...că „nu se
va schimba nimic, în peisaj”...!).
Şi încă un lucru, care se integrează
sistemului nostru de a vedea lucrurile: comunismul, fie şi în formele lui
agravate, precum a fost cea stalinisto-bolşevică, nu eluda morala! Cu toată
ipocrizia lui, cu tot eşafodajul de politruci parazitari - sistemul comunist propunea principii
morale biblice, eliminând „dreptul de
autor” al... Bibliei!
Şi numai în acest fel (prin păstrarea
valorilor morale-religioase, chiar mascate, chiar relativ distorsionate) se
poate explica de ce comunismul, atunci când şi-a ameliorat şi
„naţionalizat” formele de exprimare, a creat valabilitatea scării de
valori culturale (pictorul Theodor Pallady, spre exemplu, a fost decretat
Maestru Emerit al Artei, chiar în 1956, cu patru luni înainte de a se stinge
din viaţă! – nu mai vorbim de Grigore Vasiliu-Birlic, Radu Beligan,
George Vraca sau Maria Tănase - decretaţi Artişti ai
Poporului!). România lui Ceauşescu a creat, recunoscut, chiar impus valori
culturale autentice şi naţionale reale, cum au fost (şi
rămân!) cele ale unor Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Ştefan
Augustin Doinaş, Emil Botta, Geo Dumitrecu, Ana Blandiana, Marin Preda,
Fănuş Neagu, Ştefan Bănulescu, Alexandru Ivasiuc... - sau
Camil Ressu, Dumitru Ghiaţă, Corneliu Baba, Sabin Bălaşa...
– sau Mihail Jora, Marţian Negrea,
Dumitru Capoianu...sau Toma Caragiu, Dina Cocea, Dem Rădulescu, Ion
Marinescu, Amza Pelea, Emanoil Petruţ, Ion Caramitru etc. (ba chiar i-a
„recuperat” pe Mircea Eliade şi Cioran! - ...ba chiar, trunchiat, pe
legionarul Gyr şi pe ortodoxistul Crainic!)...România lui Ceauşescu a
iniţiat seriile ( de lux!) de traduceri din Shakespeare, Platon, Byron,
Balzac, Flaubert, Cehov...(...iar
„Democraţia Liberală”, de după 1989, nici nu s-a obosit
măcar să le definitiveze...că nu „le renta”: Triumful
Pitecantropului, prin Triumful Mamonei!!!).
Chiar Cântarea României nu poate fi
judecată după „măsurile” şi după afirmaţiile
politrucilor „liberalizaţi”, de azi: numai noi, profesorii de Română,
putem da mărturie cât de mult era protejată limba valahă, prin
exerciţiile de dicţie, efectuate în sutele de ore de repetiţie,
pentru teatru, montaje, recitări...(nimeni n-a fost obligat, „cu
puşca”, să „presteze” versuri despre Ceauşescu, ci...fiecare,
după obrazul şi interesul său...!) – cât de multe aflau
învăţăceii despre bunul-gust poetic şi despre
sensibilitatea şi trăirea poetică, autentice! (...fireşte,
orice lecţie de estetică era însoţită, de către bunii
dascăli, de zeci de pamflete LIBERE, cu subiect moral-atitudinal şi
chiar politic!...) - ...numai profesorii de Muzică pot da mărturie
cât de mult a însemnat acea vreme, pentru educaţia bunului-gust muzical,
opus imbecilizării şi anestezierii bunului-simţ elementar, prin
debandada anarhică, asurzitoare şi demenţială, a tot felul
de „zgomotoşenii”, „zgâlţâioşenii” şi epilepsii
africano-şamanice, tehnici de depersonalizare „în grup/în masă”, de
azi! Nu s-au strecurat nicio „Eba” sau Roberta şi niciun Vanghelie,
Gigică Becali sau Bercea Mondialu,
în limba valahilor de atunci...cum şi demnitatea politică a României
a fost, atunci, în exterior (cel puţin), una de excepţie...
Ca elev, student şi, apoi, profesor, ştiu
că vacanţele de Crăciun şi de Paşte se dădeau...EXACT ÎN PERIOADA SFÂNTĂ: 22 decembrie-10 ianuarie!!! - cât despre Înviere, niciodată n-am
lipsit „de la apel”!
Când veniră „liber-cugetătorii”
ăştia de democrato-socialisto-liberali, L-au „executat”,
fără milă, pe Hristos: vacanţa de iarnă ţine
până pe 5 ianuarie, lipsindu-l pe bunul creştin de Sărbătoarea Botezului Domnului
Hristos!!!
...Ca profesor, înainte de 1989, aveam bucuria, la
început de an şcolar, să văd şi aud cum toţi elevii
(săteni şi orăşeni, deopotrivă!) ştiau nu doar
hristica rugăciune către Tatăl
nostru , ci şi expresia ortodoxă a mărturisirii Crezului... Acum, la 21 de ani
după 1989, în ...”libertatea cugetului”, năucii de copii nu mai sunt
învăţaţi de către năucii lor de părinţi nici
măcar...Tatăl nostru!
Iar năuciţii lor de „profesori de
Religie” degeaba îşi mai bat capul să-i înveţe şi educe, în
Duhul Civilizaţiei Europene (...zis creştine!): „Banul, doamnă, se face
şi fără rugăciuni...tre' să fii şmecher,
domnu'...că se rezolvă marfă, dai cu pumnu' şi-i tragi în
piept pe fraieri, băi tăticu'!”
...Cui şi cum se roagă copiii
ăştia, la nevoie şi la necaz...cum îşi vor trăi
viaţa, când va da, peste ei, greul?! Cred că nu vor şti a zice
nici măcar cât un moş senil, de pe la mine, din Bucovina: „Una
mie, Doamne, una ţie, Doamne...”!!!
...Libertatea
de a fi...Neanderthalian!!! „Democraţia Liberală” de azi,
dacă a văzut şi
văzut că Dumnezeu n-a ascultat de Nietzsche, care tot proclama
că „Dumnezeu a murit!” – „şi-a luat soarta în mâini”, şi
l-a asasinat ...însăşi ”Libertatea Sa”... de Satană!
...Da, au existat lingăi „farisei”,
lingăi intelectuali (...”cărturari”...dar chiar şi unii dintre
preoţi!), dar nu-i obliga nimeni la „lins” şi la „turnat”, decât
lipsa lor de coloană vertebrală! Ce să mai zicem de
slugărnicia şi trădarea şi atitudinile violent
anti-româneşti şi anti-naţionale ale „intelectualilor” de azi...?! Măcar
scriitorii Epocii Ceauşescu nu inundau şi nu derutau, tot şi
toate, cu impostura lor axiologică...pe când azi, tocmai cei ce-ar trebui
să fie „bunii păstori”, devin „măcelarii turmei”:
N. Manolescu (preşedintele USR!), Alex Ştefănescu & Comp. vor să-l asasineze moral-spiritual (pentru a
câta oară, oare, se încearcă asta, din 1883 şi până azi?!) şi
să „purgheze” literatura română de genialitatea protectoare
eminesciană, pentru a-şi impune icioglanii scatologici, de soiul
şi teapa unor Mihail Gălăţanu, Vakulovski, Ioana Bradea ori
Cărtărescu...tot aşa cum patapievici, liiceni, avrameşti,
ungureni şi cotoi vor să impună gânduri şi simţiri
şi atitudini „filosofice”...anti-româneşti/anti-naţionale!
...Şi, în fine: noi considerăm că
Epoca Ceauşescu nu a însemnat neglijare şi distrugere a patrimoniului
culturii şi civilizaţiei româneşti...ci tocmai Epoca
„Democraţiei Liberale” înseamnă înstrăinarea şi distrugerea
patrimoniului culturii şi civilizaţiei româneşti: nu
Ceauşescu a lăsat mânăstirile Bucovinei să se ruineze, ci,
TOT ŞI MEREU, „Democraţia
Liberală”!...nu Ceauşescu a înstrăinat tezaure şi a
lăsat în părăsire locuri sfinte, precum casele memoriale ale
titanilor Duhului Românesc, ci tot „Democraţia Liberală”!...nu
Ceauşescu a înstrăinat, pe comisioane uriaşe, comisioane
ucigaşe de Românie, zestrea uluitoare, istorică, metaliferă
şi de sănătate moral-spirituală şi fizică de la Roşia Montană – ci, mereu,
aceeaşi „Democraţie Liberală”!...şi nici n-a distrus
Ceauşescu agricultura românească, pulverizând sistemul de
irigaţii şi lăsând în pârloagă sute de milioane de hectare,
terfelind semnificaţia sacră a TRUDEI PENTRU PÂINE şi
înălţând osanale EGOISMULUI TEMBEL, TRĂDĂRII DE GLIE
ŞI FURTULUI...!!! (...iar de au apărut, pe vremea lui Ceauşescu,
cartelele, nu a fost decât tot din pricina împrumuturilor forţate la
Satana F.M.I.-ului...dar măcar Ceauşescu, chiar cu preţul
vieţii sale, a ştiut să ne scape de înrobirea la zarafii
planetei, şi să lase, pentru „Democraţia Liberală”
paricidă, 5 miliarde de dolari, în vistieria României...! – ...bani buni
pentru campania iliesciană, adică a unuia dintre paricizi!).
Chiar dacă, pe timpul comunismului (paradoxal)
naţionalist ceauşist nu exista ora de Religie – societatea nu
contrazicea TOTAL preceptele
hristice! Azi, nu doar că, pervers, au fost înlocuiţi
preoţii-profesori cu funcţionarii numiţi „profesori de Religie”,
ci, cu mult mai grav, întreaga societate „Democrat-Liberală” contrazice,
violent, orice afirmaţie a Hristosului! – contrazice elementarul
bun-simţ, contrazice toate preceptele Duhului şi instituie Dictatura
Materiei Grosiere/BANULUI, Dictatura
Trivialităţii celei mai înjositoare, Dictatura Haosului Moral...deci,
afirmă, cu surle şi trâmbiţe, Imperativul Trufiei Prostiei
şi al Neruşinării Satanice, Imperativul Pierzaniei de Duh!
...”Dar poţi acum să spui ce vrei,
să scrii ce scrii...acum!” – se revolta, mai ieri, cu falsă
exasperare, un „amic” diasporean – când eu încercam să-i demonstrez
că, în România de azi, „Democrato-Liberală”, se dezvoltă,
iarăşi, ba chiar mai pervers şi mai „în forţă”, decât
înainte de 1989 - Germenii Tiraniei...!
Da, sigur că avem „libertatea de exprimare”,
care înseamnă Libertatea Haosului!
...Astăzi se joacă piesa: „CIRCUL VĂMILOR/VAMEŞILOR (...nu
şi aia mircesco-traiano-băsească, din Constanţa!) ŞI
ŞUŢILOR-BULIBAŞI PREZIDENŢIALI, CONTRA... <<LIBERTĂŢII PRESEI>>...!” Libertatea de a Urla în Pustiu! Pentru că, bien sûr, au avut
grijă „Democraţii Liberali” să impună amoralismul, prin tot
felul de anestezice televizate, de la spectacolele imbecile şi până
la impunerea unor „autorităţi false”, în domeniul...”amoralismului
public”... (şi, deci, oricare se întreabă NU ce este folositor lumii
şi omenirii să scrie, ci se întreabă DACĂ va fi şi DE
CINE va fi citit... – da, şi noi ne întrebăm asta, dar, şi
dacă n-am fi citiţi de nimeni, ne-am teme, de Mânia şi Judecata Lui Dumnezeu, să scriem îndemnuri spre rău
şi neruşinare, către omenire – numai şi numai ca să
avem...”succes de casă”!) - ...plus o autocenzură
exasperantă, similară celei comuniste...şi nici celei comuniste,
nici celei „Democrate şi Liberale” nu îndrăznesc să i se
opună „cărturarii”, pentru că...viaţa-i scurtă, nu-i
aşa? – şi, deci, trebuie trăită (fie cum o fi, dar să
simţim că...”existăm”, chiar şi la modul parazitar şi
criminal!) - fie şi cu preţul
de a muri cu nasul în propriile excremente...!!! Dar, cât ai trăit, ai...trăit:
cum şi dacă ai avut vreun rost pe care merită osteneala
să-l reţină cineva, în posteritate...ASTA CONTEAZĂ CEVA MAI
PUŢIN, ”... – N '
EST CE PAS?! - BA,
SPA!”
...Pentru că, cine n-a avut parte de o
educaţie religioasă autentică şi credibilă şi trainică,
din adâncul Duhului, cade uşor în mrejele disperării şi ale
trufiei, ale orgoliului şi dragostei de măriri, vedetism şi
celebritate...şi apasă, astfel, pe accelerator, cât ce poate...chit
că se duce, cu maşinărie cu tot, drept în miez de prăpastie...
- dar
măcar, până acolo, „la fund”, a fost „senzaţional”, nu?!
...Şi iată cum s-a impus, în
„Democraţia Liberală” de azi, victoria EGOISMULUI PLUTOCRATIC ŞI MERCANTIL, a EPICUREANISMULUI şi a PLEZIRISMULUI...păgân
şi trivial materialiste, tustrei! – mai ceva chiar decât materialismul
dialectic al celor doi evrei-apostoli ai comunismului, Marx şi Engels!!! –
...ÎN DAUNA CREŞTINISMULUI (...cel puţin, în părţile evidente ale societăţii
umane, nu şi în mânăstiri, acolo unde smeriţii
„nevăzuţi” produc exerciţiile de vizualizare a Nevăzutului,
a Duhului Umano-Divin şi a Sinei Duhului Dumnezeiesc!)!!!
***
B- NICIO ORÂNDUIRE N-A RESPECTAT OMUL...DECI NICI PE DUMNEZEU! - ...DAR
NICIUNA NU L-A ÎNJOSIT ATÂTA PE OM, CÂT ORÂNDUIREA „HAOSULUI PROGRAMAT” ŞI
A „HAOSULUI MULTILATERAL DEZVOLTAT”, CEA A ZARAFILOR, „DEMOCRAŢIA
LIBERALĂ”, DEH! - CARE VREA SĂ NE CONVINGĂ DE ABSENŢA LUI
DUMNEZEU ÎN CERURI ŞI DE PREZENŢA LUI ÎN...BĂNCI ŞI ÎN
BANCOMATE.
Vom ilustra, înainte de toate, această
a doua aserţiune a noastră, prin secvenţe extinse, citate
dintr-un document de Duh - …extrem de
important document, cu ideile căruia suntem în acord, din adâncul sufletului nostru rănit (tare am mai
fi dorit, dar, deocamdată, mai ales acum, după plecarea la cele
veşnice a IPSS BARTOLOMEU ANANIA,
zadarnic ne este dorul…, să avem şi noi Păstori Buni, precum au alte naţii şi popoare, la
acest ceas de cumpănă a Duhului nostru, cel zdrobit şi umilit de
bătăliile crâncene ale diavolului, în lume…): Enciclica Sfântului Sinod al Bisericii Greciei, „CĂTRE
POPOR” - Sinod întrunit în şedinţă ordinară, pe 5-8 octombrie 2010:
“Criza duhovnicească, socială
şi economică este o consecinţă firească a
răsturnării întregii firi. Se încearcă dezrădăcinarea
şi distrugerea temeiurilor multor tradiţii care până acum erau
considerate ca făcând parte integrantă în chip firesc din viaţa
spaţiului nostru (elen). Din punct de vedere social, se
urmăreşte o uzurpare a predaniilor şi a drepturilor noastre,
desigur, cu un argument evident: măsurile acestea le cer creditorii
noştri. Declarăm de aceea că suntem o ţară sub
ocupaţie şi că executăm poruncile
conducătorilor/debitorilor noştri. Intrebarea care se naşte este
dacă solicitările lor privesc doar chestiunile care ţin de
economie şi de asigurări sau vizează şi profilul
duhovnicesc şi cultural al patriei noastre.(…). Criza noastră economică se datorează
diferenţei dintre producţie şi consum, mai exact dintre ritmul
lent al producţiei pe care îl atingem şi nivelul ridicat de confort
cu care ne-am învăţat să trăim. Când ceea ce se
consumă este cu mult mai mult decât ceea ce se produce, atunci
balanţa economică înclină spre partea cheltuielilor. Ţara
noastră, pentru a face faţă acestei situaţii, este
nevoită să se împrumute, sperând că balanţa
dezechilibrată se va restabili. Insă, atunci când acest lucru nu se
mai întâmplă, iar debitorii cer returnarea împrumuturilor, plus dobânda,
se ajunge la criză şi la faliment. Criza care domină ţara
noastră şi provoacă atâta suferinţă nu este însă
decât vârful aisbergului. Este urmarea, este rodul unei alte crize –
duhovniceşti. Disproporţia dintre producţie şi consum nu
are doar o dimensiune economică, ci, în primul rând, este un fapt
duhovnicesc. Este indiciul crizei duhovniceşti, care priveşte nu doar
conducerea ţării, ci şi poporul. O conducere care nu a fost
capabilă să aibă o atitudine responsabilă faţă de
popor, care nu a putut – sau nu a vrut – să vorbească pe limba
adevărului, care a promovat modele eronate, care a cultivat relaţiile
clientelare, numai şi numai pentru că scopul sau a fost
deţinerea puterii. O conducere care, în fapt, se vădeşte a fi
subminat interesele reale ale ţării şi ale poporului. Şi, pe de altă parte, un popor,
adică noi, care ne-am purtat iresponsabil. Ne-am lăsat pradă
bunăstării, îmbogăţirii facile şi traiului bun, ne-am
dedat câştigului uşor şi înşelăciunii, fără
a ne mai pune problema adevărului lucrurilor. Revendicarea arbitrară
a drepturilor de către bresle şi grupuri sociale şi desăvârşită
nepăsare faţă de coeziunea socială au contribuit în mare
măsură la situaţia actuală.
Esenţa crizei duhovniceşti este lipsa de
sens a vieţii şi închiderea omului într-un prezent rectiliniu,
adică în instinctul lui egoist. Un prezent fără viitor,
fără perspectivă. Un prezent condamnat la plictis şi
monotonie. Viaţa a ajuns doar un interval de timp nedeterminat între
două date, a naşterii şi a îngropării.
Intr-o asemenea perspectivă,
deşertăciunea se ia la întrecere cu absurdul, iar lupta o
câştigă totdeauna tragicul. Când te adresezi tinerilor şi îi
întrebi: <<De ce iei droguri, fiule?>> şi îţi
răspund: <<Spuneţi-mi dumneavoastră de ce să nu iau?
Nu mai sper nimic, nu mai aştept nimic, singura mea bucurie o am atunci
când înfig injecţia şi călătoresc (în alte lumi)>>.
Sau atunci când atragi atenţia unui tânăr că luând droguri va
muri, iar el îţi răspunde cu un zâmbet tragic: <<Nu
înţelegeţi că eu iau droguri tocmai ca să
trăiesc?>>, atunci înţelegi cât de incredibil de adevărate
şi de adecvate în tragismul lor sunt cuvintele de mai sus. Pentru că,
în loc să căutam sensul vieţii, noi am urmărit
bunăstarea, traiul bun, puterea economică. Când însă nu
există altă perspectivă în afara consumului, când puterea
economică şi afişarea ei ostentativă devine unicul mod al
recunoaşterii sociale, atunci imoralitatea ajunge singura cale de
viaţă, pentru că, altfel, dacă eşti moral, eşti
prost. Aşa au gândit şi au făptuit mulţi şi astfel am
ajuns la decăderea morală atât a puterii, cât şi a poporului
nostru în bună parte. Intrebarea-dilemă a lui Dostoievski –
<<libertate sau fericire?>> – o trăim acum în tot tragicul ei.
Am ales bunăstarea contrafăcută şi am pierdut Libertatea
persoanei noastre, am pierdut Libertatea ţării noastre. Astăzi,
omul, în mod justificat, tremură mai degrabă pentru micşorarea
veniturilor, dar nu se nelinişteşte pentru deficienţele
educaţiei care îi privesc pe copiii săi şi nu se
îngrijorează de înjosirea persoanei umane. Aceasta, deci, este esenţa
adevăratei crize şi sursa crizei economice pe care atât de nemilos o
exploatează actualii „negustori de popoare”.
Noi, părinţii voştri
duhovniceşti, ne-am făcut autocritica, am dorit să cercetăm
care este partea noastră de vină în prezenta criză,
confruntându-ne în Sinodul Ierarhiei cu responsabilităţile noastre.
Ştim că, uneori, v-am mâhnit, v-am smintit chiar. Nu am reacţionat
direct şi la momentul potrivit la atitudini care v-au rănit.
Distrugerea relaţiei dintre popor şi Biserica cea care îl păstoreşte a ajuns obiect
de neguţătorie exploatat în mod pragmatic, prin scandalurile
fabricate, ţintindu-se destrămarea încrederii voastre în
Biserică.
Vă spunem că Biserica are antidotul modului
de viaţă consumerist - şi acesta este asceza. Şi dacă
consumul este o fundătură, pentru că este o viaţă
fără sens, atunci asceza este calea, pentru că duce la o
viaţă cu sens. Asceza nu este privarea de plăcere, ci
îmbogăţirea vieţii cu sens. Este antrenamentul atletului care îl
pregăteşte pentru competiţie şi îl conduce la medalie,
medalia fiind viaţa care biruieşte moartea, viaţa care se
îmbogăţeşte cu dragoste. Asceza este calea libertăţii,
ieşirea din sclavia inutilului care astăzi ne înjoseşte.
Ne îngrijorează situaţia din cadrul
sistemului nostru educaţional actual, care nu se raportează la elev
ca la o persoană, ci ca la un computer. Singurul lucru pe care îl face
este să îl „încarce” cu materie, fără a-i păsa de întreaga
sa personalitate şi de aceea, pe drept cuvânt, copiii noştri i se
împotrivesc. Fapt care ne provoacă nelinişte în privinţa Noului
Liceu care se pregăteşte. Manualele şcolare se scriu, într-adevăr, pe răspunderea guvernului, dar
conţinutul lor îl priveşte chiar şi pe ultimul
cetăţean grec, care aşteaptă de la Biserică să
spună cu putere şi opinia sa smerită.
Inţelegem că toate parohiile trebuie
să devină spaţii primitoare pentru tinerii noştri, aşa
cum sunt deja multe dintre ele, unde mulţi dintre tineri îşi
găsesc refugiu în căutările lor după sens şi
nădejde.
Ştim că cereţi de la noi,
păstorii voştri, o Biserică eroică, cu vigoare, care
să aibă cuvânt profetic, cuvânt pentru tânărul contemporan. Nu o
Biserică secularizată, ci una sfinţită şi
sfinţitoare, o Biserică liberă, păstorind cu putere poporul
său, fără a se teme să ia poziţie faţă de
sistemul viclean al acestei lumi, chiar dacă împotrivirea conduce la
prigoană şi martiriu.
Biserica este singurul organism care poate să
stea nemijlocit alături de om, sprijinindu-l. Biserica, însă, suntem
cu toţii şi aceasta este şi puterea noastră, şi
puterea ei. La unitatea dintre păstori şi popor ţintesc
negustorii de popoare şi pe aceasta încearcă să o submineze. Ei
ştiu că dacă vor „pierde” păstorul, cu
uşurinţă vor risipi oile şi le vor supune. Istoria ne
învaţă că acolo unde s-a luptat împotriva lui Dumnezeu, de fapt
înjosirea omului era scopul final. Intruparea lui Dumnezeu este cea mai mare
recunoaştere a valorii persoanei umane. Pentru aceasta, Biserica nu se
opune guvernării, ci acelora care, exploatând guvernarea şi
ascunzându-se în spatele puterii, lucrează să vă fure
nădejdea. Aduceţi-vă aminte că, pentru mulţi specialişti
în economie, prezenta criză este fabricată, urmarindu-se, de
către anumite puteri, doar controlul mondial, nu şi iubirea de
oameni.
Biserica lui Hristos are cuvânt pentru actuala
situaţie, pentru că nu a încetat să fie parte a lumii şi
parte a istoriei. Nu poate îngădui nici un fel de nedreptate, fiind în
acelaşi timp datoare să fie gata pentru mărturisire şi
martiriu. Ştim că sunt oameni lângă noi care suferă de
foame, se află în sărăcie, se sufocă economic,
deznădejdea de multe ori stăpânind inima lor. Noi cunoaştem
acest lucru, pentru că primul lor drum în căutarea speranţei
este Biserica de lângă casă, parohia. Scopul şi lupta
noastră este ca fiecare parohie
să devină centrul de unde activitatea pastorală să
îmbrăţişeze întreaga societate locală respectivă.
Intenţia noastră este de a crea un observator
al problemelor sociale, care să urmărească îndeaproape şi
să preîntâmpine metodic problemele pe care le produce criza actuală.
Scopul nostru este să dezvoltăm lucrarea de asistenţă
socială a fiecărei parohii, în aşa fel încât să nu mai
existe nici un om care să nu aibă o farfurie de mâncare.
Cunoaşteţi şi voi că, în această privinţă,
Biserica realizează o lucrare uriaşă. Cunoaşteţi acest
lucru, pentru că mulţi dintre voi sprijiniţi voluntar acest
efort al parohiei voastre şi îl susţineţi economic. Vă
chemăm să staţi aproape fiecare de biserica voastră, ca
să depăşim împreună aceste momente grele.
Poporul nostru a trecut şi în alte
dăţi prin sărăcie şi foamete, dar a îndurat şi a
biruit, pentru că, atunci, avea alte perspective. Mulţi dintre noi
putem să ajutăm pe unul şi unul pe mulţi. Dumnezeu nu ne-a
dat duh de frică, ci de putere şi de dragoste. Cu acest duh,
adunaţi în jurul Bisericii, care este marea noastră familie, vom
scoate la iveală greşelile noastre, vom căuta sensul vieţii
în dragoste şi, astfel, vom ieşi din acest ceas greu” (cf. Enciclica Sfântului Sinod al Bisericii
Greciei, „CĂTRE POPOR” -
Sinodul Bisericii Greciei, intrunit in şedinţă ordinară, pe
5-8 octombrie 2010).
…Comunismul a
distrus Sfânta Familie…dar, ÎN NICIUN
CAZ, în măsură mai mare decât o face “Democraţia
Liberală” – şi asta, în toate felucrile şi mai în toate
ţările aşa-zis “civilizate”, ţări ale
“Democraţiei şi Liberalismului”…: pruncuciderea/avortul legalizat (ŞI STIMULAT/Ă, PRIN POLITICI
DE STAT!!!), “drogurile la liber”, legalizarea homosexualităţii, drepturile sodomiţilor la
…propagandă! (în alte ţări, încă mai “Democrate şi
Liberale” decât România: prozelitismul sodomitic şi expansiunea
accelerată a sodomiei, prin “căsătorie interhomosexuală”…ptiu!)
– blestem, pucioasă şi foc apocaliptic să cadă peste casele
celor care au acceptat, ca “dregători şi lideri ai popoarelor”,
împuţirea Pământului, Cerului şi Duhului acestui Sfânt
Tărâm al Tracilor, al Muşatinilor şi Basarabilor celor Martiri
şi Sfinţi!
Pentru sufletul
lui Ceauşescu, ar trebui să se
roage toţi preoţii şi ierarhii din România (care au devenit,
prea mare parte, din păcate pentru acest popor şi pentru Împlinirea
Sorţii şi Misiunii Neamului Românilor - nişte lingăi,
jalnici şi penibili, ai cezarismului
puterii, de orice fel şi culoare ar fi ea…!), PENTRU CĂ A INTERZIS PRUNCUCIDEREA!!! – NU CONTEAZĂ
METODELE, ci, vorba lui Grigore Alexandrescu-Masonul, “pricina, nu rezultatul” trebuie (“pricina”, Principiul, Cauza cea
Bună!) luată în seamă! : principiul VIEŢII APĂRATE, iar nu modul de a apăra acest
Principiu Sacru – …şi DA, a
fost Sacru acest Principiu, fie şi pentru un semi-păgîn! Mai bine
păgân cu gura şi creştin în faptă, decât creştin doar
cu buza şi păgân şi barbar şi fără niciun
Dumnezeu, în orice făptuire…cum este “Democraţia Liberală”, cu
toţi robii şi slujitorii ei satanici!!!
…În toată
lumea, Războaiele Mondiale ale
Marii Finanţe…! În toată lumea, strategia de reducere
drastică a (prin orice mijloace criminalo-naziste, de la legalizarea
avortului, la promovarea homosexualităţii..., de la legalizarea
consumului de droguri, până la “monopolul” auditiv al tuturor formelor
muzicii rock/satanice…, de la “războaiele energiei/petrolului”,
până la alimentele otrăvite şi vaccinurile ucigaşe…) a
populaţiei Terrei, până la un număr “rezonabil” de
“anesteziaţi”, mai uşor manipulabil, în demersul de SCLAVIZARE GLOBALĂ… - pentru profitul de 1000 % al NEGUSTORILOR
şi ZARAFILOR…!!!
…Când îl vezi
“tronând” (…printre aburi de pucioasă…), de 21 de ani, la BNR, pe dl MUGUR ISĂRESCU, cel atât de
respectat, până la veneraţie, de Clubul de la Roma şi de Grupul
Bilderberg… - …MUGUR ISĂRESCU,
cel mereu propus şi cultivat, ocult şi malefic, în minţile naive
ale românilor (la cea mai mică boare de “criză”…mereu definită
ca una exclusiv “economico-financiară”, iar NU una moral-spirituală!!!) drept “Il Salvatore della Patria”…”etern-potenţialul (de fapt, REALUL şi SINGURUL!) Preşedinte”… -
înţelegi, de fapt, cine conduce, CU
ADEVĂRAT, lumea şi România, şi prin cine…: Zarafii-BANCHERII, prin strategia
criminală a BĂNCILOR MONDIALE…!!!
***
C- A ACCEPTA CA SĂ EXISTE PRĂPĂSTII SOCIALE, VIDURI DE
COMUNICARE ŞI PIRAMIDE DE TRUFIE ÎNTRE OAMENI – ÎNSEAMNĂ A ACCEPTA
DOMNIA RĂULUI ÎN LUME, RĂZBOIUL SINUCIGAŞ ŞI VEŞNICA
ORBIRE/ANIHILARE A DEMNITĂŢII UMANE.
…”Migraţiile Globalismului” sunt cel
mai jalnic şi apocaliptic eveniment, din ultima mie de ani. Şi nu e
vorba de un fenomen natural, cvasi-aleatoriu – ci de o plănuire,
sumbră şi demoniacă, din partea Burtoşilor Lumii,
“piramide” autentice, de trufie imbecilă şi de egoism mercantil!
… De sute de ani - mii
şi sute de mii, milioane de englezi, francezi, germani, spanioli,
portughezi etc. din Anglia, Franţa, Germania, Spania, Portugalia etc. - au migrat pe tot „multul rotund” - şi-i întâlneşti, dezrădăcinaţi, semănaţi care pe unde, cât să
înconjuri cu ei tot Pământul...Ei se află, ţi se va zice... -
cică, „ÎN IMPERIILE LOR”... - de fapt, păcăliţi şi
alungaţi/manipulaţi, drept „colonişti” (...criminali, unii
chiar genocidici, evident! - ...dar, mereu, apăraţi de, cică, „interesul
progresului continuu şi al dezvoltării nestăvilite a
civilizaţiei rasei albe”!!! ), inconştienţi că sunt
marionete ale Burtoşilor „Stăpâni”!... - ...şi
pribegi din limba lor, din ţara lor, din Neamul şi Pământul
şi sângele lor...!
...Sau milioane de pakistanezi şi indieni şi
fel de fel de negri, cu feţe ori brutale/abrutizate la culme, ori cumplit
de nedumerite...din Pakistan şi din India şi din savanele şi
pustiurile africane... – sunt
alungaţi, peste tot, de foamete şi de secete, ciudat de mult
prelungite... - după ce, câteva veacuri, au fost duşi, peste tot, ca
sclavi în lanţuri... – tot de aceiaşi Păpuşari, de
aceiaşi Burtoşi, care se închipuie „dumnezei”!!! Pentru că, pe
locurile lor de băştinaşi amărâţi, din India, Pakistan
ori din Africa Neagră, Burtoşii Lumii au descoperit petrol, ori
uraniu, wolfram (a se vedea şi cazul „Roşia
Montană”!), ori pietre preţioase, ori…orice nu mai satură
lăcomia lor de satane, care cred, cu toată burta lor, că „vor
moşteni pământul”…!!!
… Dar să ne
întoarcem la românii noştri: sunt siliţi, prin „înalte politici de stat, adânc
reformatoare”! - să-şi
părăsească glia/patria, de aici, din RĂSĂRIT - şi
să robească şi servitorească, în condiţii de
maximă umilinţă, de renunţare totală la demnitate
(...o vecină ne spunea că, atunci când a fost servitoare la o familie
bogată din Tel Aviv, nu avea dreptul să privească în sus, atunci
când se adresa „stăpânei”...pentru că, deh, era doar o „goimă” şi
le spurca, vezi Doamne, ficatul şi văzduhul, cu privirea ei! -
...alta, tot aşa a păţit-o, în Italia...alta, în Anglia...) - ...tuturor străinilor şi
cioropinelor cu bani, din „Apus”,
uitând că „apus” înseamnă MOARTEA LUMINII!!! - ...pentru că
„Democraţia Liberală”, nemaiavând nimic sfânt, vrea să desfiinţeze
(şi, pentru mulţi, a şi reuşit...) sacralitatea
Pământului, Cerului, Duhului... – înlocuindu-le cu un surogat extrem de
relativ, am zice chiar fictiv: „BUNĂSTAREA”...
– „...ce-a fi fiind aceea, ducă-se pe pustii...”! – ...unii
dintre ei - ...monahii, spre pildă... - , uită să şi
mănânce, atunci când au o treabă importantă, o viziune
persistentă, utilă, duhovniceşte, altora... – ...altora, de peste, de dincolo de noi (sau chiar dinăuntrul nostru, uitat şi
trădat!)...sau când au ceva greu sau, dimpotrivă, uluitor de diafan
şi uşor, pe/peste suflet...sau se simt ca în cel mai bogat palat,
contemplând Icoanele Lumii Lui Dumnezeu ori...Lumea Ideilor,
Revelaţiilor Dumnezeieşti...!
Numai noi, atât de lesne
uitătorii de Dumnezeu şi de noi înşine - noi ne privim, unii pe alţii, nu
ca-ntre fraţi, cum a lăsat Dumnezeu-Hristos - ci cu
indiferenţă de sinucigaşi, ori cu ură, de veritabili
„killeri”...!!!
…Comunismul a produs mahalagii (triviali, înjosiţi
şi înjositori, prin vorbă şi faptă şi, mai cu
seamă, prin lipsa totală de orizont al năzuinţelor...) -
dar nu mai mulţi, ÎN NICIUN CAZ, decât produce „Democraţia
Liberală”, în zilele noastre!...ba chiar „Democraţia Liberală”
impune milioanelor de români (în România – ...cât de uşuratici şi
iresponsabili au devenit, aceşti degeneraţi urmaşi ai mândrilor
Traci şi ai Neînduplecaţilor, întru Hristos, Voievozi şi
Martiri!)...să se marginalizeze/mahalagizeze, progresiv-accelerat (prin
lipsirea/anularea, artificială-programată, de orizonturi
spiritual-ontologice), atât în ţara strămoşilor lor, cât şi
înafara ei...! Pentru că doar cu
Taraţii „limitei spre necunoscut
şi neputinţă”, TARAŢII MAHALALEI - poţi să faci sclavaj...”de
calitate” şi TOTAL/DEPLIN!
...În plus, „Democraţia Liberală” a extirpat
mare parte din bunul-simţ, din spiritul Mândriei Trudei Cinstite...şi
le-a înlocuit cu hoţia şi cu hoţii, cu apucăturile
banditesco-criminale şi cu bandiţii şi criminalii...cu
cerşetoria neruşinată şi cu cerşetorii (...şi
toate acestea, din stradă,
până în...Parlament şi până la Preşedinţie!), cu
totul lipsiţi de simţ moral şi de ruşine şi de
simţ al dreptei şi bunei măsuri, al demnităţii ca
virtute cardinală...hoţi bandiţi şi cerşetori,
trimişi nu doar în ţară, ci şi în Europa şi-n lume (în Parlamentul European, spre
pildă!)...să nu cumva să li se piardă sămânţa!
...Securitate-SRI. CIA, FBI, KGB, Intelligence Service,
MI-6, Mossad...Fostele Servicii Secrete-Actualele Servicii Secrete. Nicio
diferenţă esenţială, în orice stat de „Democraţie
Liberală” - deci, nici în România.
Lumea este condusă de Bandiţii Guvernului Mondial, dar, prin
intermediul Serviciilor Secrete, o TERORIZEAZĂ – pentru a o... „fezanda”, spre un mai plăcut... „consum”!!!
NU EXISTĂ ALŢI
TERORIŞTI, NICĂIERI, DECÂT ACEŞTI BURTOŞI/GREU/EXCLUSIV
MATERIALIŞTI/SADUCHEI AI LUMII!!! Ei sunt, mereu, cei care
facilitează tiraniile, „Democratic şi Liberal”, şi fac ca statul să-l sugrume pe cetăţean, tot...
„Democratic şi Liberal”. Teroarea se exercită zi cu zi,
„Democratic şi Liberal”, şiiiiii...fără nicio pauză: pentru că toţi
trebuie „avuţi la mână”, „Democratic şi Liberal”,
toţi trebuie, dacă nu azi sau mâine, POIMÂINE PRECIS...ŞANTAJAŢI (...dacă nu
asasinaţi...DE CE NU?!)! De la sine înţeles, „Democratic şi
Liberal”. Sau defăimaţi...compromişi, în ochii lui gură-cască,
amator de cancan, de hulă şi bârfă - iar nu de Adevăr.
Totul, fireşte, NUMAI
ŞI NUMAI...”Democratic şi Libral”! „Pe onoarea...vulpii - şi cu învoire de la...urs şi (cum
altfel!) de la găini!!!”
...Trebuie să
ne decidem, o dată pentru totdeauna: ori distrugem, din temelii (?!), cu
târnăcopul, Statul
„Democratico-Liberal”, şi ne trezim în plină Anarhie şi...într-o
nouă Tiranie (mai mult ca sigur!)... - ...ori strângem din dinţi, ne solidarizăm, în jurul parohiilor
şi Bunilor Păstori - cu Duhul
fiind, cu toţii, pregătiţi de MARTIRIU - şi intrăm în
lupta contra Satanei şi pentru apărarea Poruncilor Duhului Sfânt
- fără nicio amânare, nici
ezitare! De data asta, chiar...”tertio
non datur”...!
...Tocmai noi, cel mai eroic şi nobil Neam al
Terrei...! Eh, va veni ea şi vremea aceea, când poporul ăsta se va
trezi...şi, atunci, domnilor păcălici şi batjocoritori de
Neam ori de neamuri... - ”Hristoşi
să fiţi, nu veţi scăpa/Nici în mormânt!”
***
D-TEHNICĂ MATERIALĂ, FĂRĂ BOGĂŢIE DE DUH
MEDITATIV, ÎNSEAMNĂ RĂTĂCIRE SPIRITUALĂ ŞI BUNĂ
CALE SPRE DEZNĂDEJDE, SENTIMENTUL LIPSEI DE ROST ŞI SINUCIDERE.
Amicul nostru din diaspora ne reproşa, mai
ieri, că nu ne mulţumim cu...televizorul
în culori, pe care ni l-ar fi adus...”Revoluţia Democratică şi Liberală”... – şi pe care
nu ni-l permiteam în regimul comunist. Dacă o revoluţie aduce doar „ochelari
verzi pentru păscutul caprelor”, atunci impostura ei, ca
„revoluţie”, este totală! Toate „revoluţiile” omeneşti sunt
susceptibile de impostură, de interese materialiste şi total meschine
(...se dovedeşte, până la urmă, că toţi morţii
„revoluţionari”, idealişti... - au murit...”de fraieri”..., pentru interesele Burtoşilor Lumii: ”Păcat,
păcat, de sângele vărsat”!) - pentru că omul e slab
şi cedează demonilor superbiei...!
Noi nu
credem că a existat vreo altă Revoluţie (REALĂ!) decât cea
Spirituală, de pe Golgota: atunci, ca semn al autenticităţii
schimbării, însuşi Timpul Terestru s-a frânt în două: ÎNAINTE
şi DUPĂ Hristos!
Ce folos că Televiziunile „Democratice şi
Liberale” (de fapt, exprimând rapacitatea şi amoralismul criminal al
negustorilor planetei Terra!) ne îndoapă, 24 din 24 de ceasuri, cu imagini
„rulate”?! Aceste imagini nu sunt rulate (într-un spectacol jenant de imbecil,
care, vorba lui Raymond Chandler, „e în stare să facă să vomite
şi caprele”!) pentru binele şi înviorarea şi
prosperitatea morală ale umanităţii, ci pentru anestezierea
şi tâmpirea tereştrilor, întru sclavizarea, manipularea,
mancurtizarea lor grosolană, dar foarte „rentabilă”... - şi, deci, toate acestea întru beneficiul
trivial şi criminal al unor burtoşi, care vor să-şi mai
sporească, până la explozie, burta!
...Ce folos de informaţia de pe Internet,
dacă şcoala pregăteşte, peste tot în lume - ANALFABEŢI (aculturali, amorali...!), ÎI PREGĂTEŞTE
PE VIITORII SCLAVI ai Burtoşilor şi Păcălicilor
Lumii...pregăteşte BESTIILE,
care îi vor distra (după ce le vor fi stors de orice vlagă...!) pe
„stăpânii” noştri drăceşti, „stăpâni” care, nefiind
nici ei decât nişte bieţi diavoli nevolnici, tot BESTII sunt (...dar cu funcţie de Fiare Apocaliptice!) -
...şi se vor trage (adânc şi fără niciun folos ) în
vizuinile iadului, din faţa Venirii de-a Doua a Lui Hristos-Dumnezeu...?!
...Tot arşi, precum neghina cea rea şi
neagră, vor fi şi Surzii/Asurziţii la Bine ai Lumii,
dimpreună cu asurzitorii şi orbitorii şi înşelătorii
lumii...!!!
***
E-A ACCEPTA BÂLBÂIREA,
TRIVIALIZAREA, UITAREA ŞI SECĂTUIREA LIMBII - ÎNSEAMNĂ A ACCEPTA ÎNTUNECAREA
ROSTURILOR LUMII ŞI FIINŢEI, DEPĂRTAREA (PÂNĂ LA PIERDERE)
DE IDENTITATEA DIVINĂ A OMULUI.
Ascultaţi ce limbă se vorbeşte în
România (politicieni gomoşi, ziarişti şmecheri, chiar
profesoraşi trufaşi...nu mai zicem de „elevi şi
studenţi”!): acuzativul, „pentru dânşii, el nu există”..., sintaxă ZERO!!!..., agramatisme
oribile, lipsa cvasitotală a acordurilor (ARMONIEI!) gramaticale, „prefer mai bine”, „eu goagăl,
tu goagăli, el gogăleşte”, „interval oraL”, fel de
fel de americanisme imbecilo-monosilabice, de maimuţe antropoide (spre
...cercopiteci!), ca şi „invenţii” lingvistice burleşti, ca „debusoladă”
şi „brutabilitate”... – sau lătùrile de pe forum-urile
gazetelor on-line, scrise în păsăreasca grotescă şi
cretinoidă a „internetiştilor de meserie”, sau dihorii, hienele şi
şacalii de redactori de jurnale de scandal, care se trezesc „vorbind” nu
doar complet ilogic şi agramat, dar şi folosind un jargon...„ca la
uşa cortului” (...ar cam trebui, din punctul ăsta de vedere,
o Poliţie a Moralei Internetului,
care să păzească, întru curăţie, şi sufletele
copiilor, ferindu-le de necuviinţele
lingvistice... – ceea ce-ar însemna,
practic, închiderea tuturor aparatelor de comunicare electronică! –
dar, cel puţin la fel de important,
să-i ferească de portalurile internetistice cu imagini porno, cu
imagini aiuritoare şi la culme revoltătoare, de pedofilie şi de
perversiuni homosexuale apocaliptico-sodomitice... - CÂT ŞI DE IMAGINILE ŞI „SONORITĂŢILE”
POLITICIENILOR, CARE, PRIN COMPORTAMENTUL LOR, ATÂT ABERANT-LINGVISTIC,
CÂT ŞI SATANIST-AMORAL,
ATENTEAZĂ, CEL MAI GRAV, LA FONDUL DE DUH AL TINERETULUI ROMÂNIEI ŞI
LUMII...!!!) etc. etc. etc. - n-au românii vreme să-şi mai
vorbească limpede limba lor „ca un fagure de miere”, că
pierd timpul la/de... furat şi de/la depravări de tot soiul!!!
Un popor
care-şi pierde ARMONIA INTERIOARĂ, a Duhului Limbii-ca-LOGOS
DIVIN - îşi pierde nu doar identitatea istorică, umano-divină, ci
şi orice orizont soteriologic, orice şansă de a se recupera
spiritual, întru Duh, pentru împăcarea (în sfârşit!) cu
Dumnezeu-Creatorul...
Da, un popor care n-are vreme să-şi
vorbească, ci abia-şi mai mârâie limba, a fost corupt şi
transformat, la rândul lui, în factor de gravă corupţie
spirituală: numai popoarele de înţelepţi, deci, de oameni
necorupţi spiritual, îşi găsesc vremea şi puterea de
a-şi cânta şi descânta cuvintele de vrajă ale LIMBII-LOGOS-ului lor de Neam, până scot
din ea însăşi Puterea Dumnezeirii, prin Revelaţia Sensului
Ultim, Mistic...!!!
...Dar nu se lasă ea, Sfânta Limba
Românească, vândută pe comisioane grele, precum petrolul
subpământului... – pentru că ea este Duhul Solar, nuntit cu Duhul
Lunar, al Mioriţei Celei Veşnic puse în Altarul României de El, de
Aminul nostru, care deasupra Duhurilor noastre zburătăcite
pluteşte...Aminul-EMINESCU!
Doar că...ni-e atâta de ruşine de nechibzuinţa noastră, fie
ea şi repede trecătoare...(„Stelele-n
cer/Deasupra mărilor/Ard depărtărilor/Până ce
pier(…)//Până nu mor,/Pleacă-te, îngere,/La trista-mi
plângere/Plină de-amor.//Nu e păcat/Ca să se lepede/Clipa cea
repede/Ce ni s-a dat?”…- …oare
chiar merităm, noi, părăsitorii de Dumnezeu-Hristos şi de
Tine, atâta înţelegere, din Duhul Tău, asemeni Celui al Lui Hristos,
cel ce grăia, drept lecţie omului, răstignit fiind pe Sfânta
Cruce (lecţie pentru gradul, incredibil de mare, al Înţelegerii
şi Îndurării Dumnezeieşti!) : “Eli, Eli, lama sabachtani?”…???!!! - ... căci Tu eşti
Icoana Veşniciei noastre, Aminule...veşnicie pe care am pierdut-o
(aşa simţim...), la zarurile prostiei noastre, absolut iresponsabile!
***
F- A ACCEPTA, IRESPONSABIL, CU „RIDICATUL DIN UMERI”, MURDĂRIREA,
VÂNZAREA ŞI TRĂDAREA ZESTREI NATURALE A LUI DUMNEZEU – ÎNSEAMNĂ
SINUCIDERE FIZICĂ ŞI PIERDERE A DUHULUI, A SINELUI UMANO-DUMNEZEIESC
– DECI, ŞI A ORICĂREI ŞANSE DE MÂNTUIRE!!!
...Aceasta este, azi, şi problema ROŞIEI MONTANE!!! Dar nu numai acest caz ilustrează
prostraţia valahilor, ci, în general, orice trădare şi crimă şi ticăloşie,
îndreptată împotriva fiinţei lor de Duh şi de Neam - este întâmpinată
cu...”ridicatul din umeri”, de către români...Iată ce text
circulă pe Internet, în sensul alegaţiei noastre de mai sus:
„Vă
amintiţi episodul din anii ‘90, când unii
dintre ai noştri strigau <<nu ne vindem ţara!>>?
Au apărut apoi şi susţinători ai teoriilor
conspiraţioniste care susţineau că împotriva României
există un plan diabolic. Mulţi am râs, alţii am spus
răspicat: <<'ai dom’le, că n-are cum să se întâmple
aşa ceva!” (românul, în blândeţea lui, nu concepe că
omul este predispus răului).
Iată că, după douăzeci de ani, invadatorii nu
se mai ascund, unii dintre ei îşi recunosc isprava pe faţă:
<<Pe 10
octombrie 2007, la trei luni dupa ce a devenit preşedinte al statului
Israel, Shimon Peres producea o afirmaţie năucitoare, la Hotelul
Hilton din Tel-Aviv, în faţa a sute de reprezentanţi ai cercurilor
diplomatice evreieşti: <<Israel cumpără România!>>
Vom spune: “Ei, şi ce dacă ne-au cumpărat?>> Numai
că nu ne-au cumpărat spre binele nostru, ci spre al lor. Avuţia
noastră au cumpărat-o pe nimic (câteva zeci de miliarde de dolari a
obţinut România pe o economie, fără a fi luate în calcul resursele
solului şi subsolului, echivalată în 1990 la 800 de miliarde de
dolari!!!). Dar faptul
că ne-am vândut totul pe nimic nu este singura tristeţe, pentru
că cei care ne-au cumpărat ne-au şi îndatorat - adică,
suntem şi cu gospodăria vândută şi cu bani
îndatoraţi!!! Ce pot să spun despre aceşti
băieţi pricepuţi care ne-au cumpărat? “Bravo lor -
ruşine nouă!>>!!!
Ruşine
pentru că nu am reacţionat de fel şi nu am apărat dreptul
pe care l-am primit prin faptul că ne-am născut pe aceste meleaguri:
acela de a fi stăpâni pe bogăţia pământului natal şi
pe frumuseţea acestuia. Potenţialii
bogaţi sunt acum percepuţi ca cerşetori ai Europei (jignirea
a fost difuzată recent pe toate canalele TV, când un distins francez a
prezentat salutul românesc: o mână întinsă în semn de
cerşeală - asta în timp ce românul întradevăr se zbate în
sărăcie, sărăcie cauzată de faptul că şi
francezii sunt unii dintre cei care storc România de bogăţie. Asta
da, batjocură: după ce ne sărăcesc, mai şi râd de noi).
Datori
nu suntem numai noi, ci şi generaţiile care ne vor urma: adică, copiilor
noştri le-am pregătit un viitor de sclavi! Întradevăr, noi
generaţia post-revoluţie am distrus acest viitor, noi şi
stimabilii guvernanţi de către noi aleşi: aceşti
şacali aleşi drept păstori ai turmei, primind frâiele deciziei economice si
politice, începând cu Ion Iliescu, Petre Roman, Emil Constantinescu, Zoe Petre,
Adrian Nastase, Mircea Geoana, Mugur Isarescu, Adrian Severin, Viorel
Hrebenciuc, Călin Popescu Tăriceanu, Traian Băsescu, Emil Boc
ş.a., au mizat pe lobby-ul evreiesc, pentru a accede şi a se
menţine la Putere. Puterea a însemnat, în schimb, vânzarea bogatei
grădini româneşti, cea care ne hrănea. Principalii
cumpărători ai României sunt cu adevărat afacerişti
israelieni şi tot ei sunt în spatele instituţiilor financiare care
ne-au împovărat cu datorii. Prim-ministrul Israelului a raportat în Kneset (Parlamentul Israelian) că misiunea de a cumpăra România a fost
îndeplinită. După ce
politicienii israelieni recunosc faptul că oamenii de afaceri israelieni
au cumpărat România, aflăm şi scopul final al acestei
acţiuni: actuala locaţie a statului israelian este una
nesigură pentru poporul evreu, peste tot sunt înconjuraţi de state
neprietenoase şi greu de stăpânit economic, sunt o enclavă într-o
lume islamică. Prin cumpărarea României, israelienii pregătesc
un teritoriu de rezervă pentru ei.
Vă
miră acest aspect? Gândiţi-vă la faptul că dintotdeauna
aceste meleaguri au fost râvnite de toţi. Să nu vă închipuiţi că
băieţii ăştia sunt nişte neştiutori şi vor
da buluc pe meleagurile româneşti, nu, se vor feri să întâmpine
opoziţie din partea populaţiei. Ei vin încet, unii ca oameni de
afaceri, apoi alţii ca angajaţi, adică încet şi cu
răbdare.
Pentru
a pregăti terenul propice mutării populaţiei israeliene pe
teritoriul României, se acţionează astfel:
a- în ultimul timp, românii sunt goniţi din
propria lor ţară, prin politici care descurajează
instituţia familială, concomitent cu scăderea ratei
natalităţii şi implicit scăderea ratei demografice;
b- crearea la nivel naţional a unei stări de sănătate
precare a populaţiei, prin otrăvirea hranei din comerţ cu
substanţe nocive corpului uman şi slăbirea până la declin a
sistemului de sănătate publică, creşterea ratei
mortalităţii;
c- îndobitocirea populaţiei, prin slăbirea sistemului
naţional de educaţie, trecerea în umbră a valorilor umane
şi mediatizarea unor nonvalori umane ca modele de viaţă pentru
toate segmentele de vârstă;
d- distrugerea coeziunii între cetăţeni, prin cultivarea
dispreţului faţă de ceea ce înseamnă românesc;
e- disoluţia instituţională a
statului, prin aşa-zise <<reforme>>, care au
bulversat şi distrug în continuare, esenţa a ceea ce înseamnă
protecţia unei naţiuni: sistem judiciar, medicină,
educaţie, administrare teritorială, artă etc.; ultimele
bastioane a ceea ce însemna siguranţă naţională şi
patriotism (internele şi apărarea) au fost distruse prin
aceleaşi politici de proastă finanţare a instituţiilor
şi subsalarizarea personalului acestor institutii, fapt ce a cauzat
plecarea personalului competent şi angajarea unor persoane
nepregătite în domeniu, incompetente şi predispuse la corupţie -
rezultatul s-a văzut!
Toate aceste acţiuni se
desfăşoară sub directa îndrumare a cumpărătorilor
acestei ţări şi sunt săvârşite de ai noştri aleşi,
o şleahtă de pungaşi puşi pe jaf şi distrugere(...).
În lipsa
unităţii sociale, nu rămâne decât să lansăm o
rugăciune către ei, cumpărătorii meleagurilor şi
bogăţiilor noastre, cei către care stăm cu mâna
întinsă cerând bani pentru a supravieţui:
<<Te rugăm pe Tine, Prea Desteptule
Israel, Te rugăm pe Tine, Prea Descurcăreaţă
Franţă (etc., că sunteţi mulţi şi uniţi!) -
fie-vă milă, o, Vouă, Preamăriţilor acestei lumi, de o
populaţie neştiutoare, dar şi nepăsătoare cu soarta
ei, şi daţi-ne înapoi Preafrumoasa Grădină a Maicii
Domnului şi bogăţiile ei, căci- pe principiul cade omul din pom şi păcat să nu
tragă un pui de somn - noi v-am dat vouă această
Grădină pe degeaba iar acum suntem goi în toate! Iar de-o fi să
nu ştim iarăşi să o gospodărim, s-o
gospodăriţi voi pentru noi şi să ne culegeţi şi
nouă roadele! >>
Acest e-mail nu este îndreptat împotriva vreunui popor pomenit în aceste
rânduri, ci, dimpotivă, e o expresie a admiraţiei, pentru capacitatea altor popoare de a
străluci, prin bogăţiile
furate altora!” (cf. Cum
distrugi şi vinzi o ţară, din 1 februarie 2011, pe forum.realitatea.net, pe www.portalulrevoluţiei.ro, pe www.evz .ro etc. –
FĂRĂ AUTOR CONSEMNAT!).
***
G- A
RENUNŢA LA „SLUJIREA LUI DUMNEZEU” ÎNSEAMNĂ A ACCEPTA ROBIA SATANEI
„DEMOCRATICE ŞI LIBERALE”.
În vremurile noastre, tocmai pentru că
se repetă, până la ridicol, sintagma ”drepturile omului”
(...dar „dreptul Lui Dumnezeu”, de a
ne iubi şi a fi iubit şi cinstit de creaturile lui, Dreptul Lui
Dumnezeu de a ne MÂNTUI şi de ne lua în Înalta Lui Seamă?!...acestea
„se dau la spate”, ca în satanicul „renascentism” al lui Niccolò Macchiavelli?!
- ... dar „drepturile Neamului”, cel
care va fi chemat, de Dumnezeu, la Scaunul Judecăţii din Urmă?!
- acestea unde sunt?!) - ...efectul repetării ei este nu de confirmare a
unor astfel de „drepturi” – ci de sfidare neruşinată a
însăşi esenţei umano-dumnezeieşti. Ce drepturi are omul obişnuit, omul “de treabă”
al zilelor noastre? Dreptul la
autoamăgire, prin omisiunea (imbecilă, dar cu esenţe satanice) a Adevărului. Căci gorila din tine (şi
nu omul) are dreptul să urle. Şi, după urletele
dezlănţuite, chiar ea, gorila din tine, gorila stupidă a instinctelor josnice din tine – va
cădea într-o tăcere posacă, buimacă, neputincioasă, deznădăjduită.
Câtă vreme tu-instinctivul îţi evitai sinele uman, acest sine uman se deprecia, se lehămetea de legătura cu
corpul tău fizic. Şi te părăsea. Şi, dacă, la
început, o făceai pe gorila - la sfârşit erai DOAR gorilă. Un biet şi neajutorat animal,
pradă oricărui viclean vânător sau neguţător de
sclavi, sau neguţător de animale pentru circ (tot sclave). Căci
o gândire înăbuşită de instinctualitate duce la sclavia
fiinţei care a acceptat această înăbuşire (devenind
complice la această înăbuşire). Şi iată cum “drepturile
omului” devin, în realitate, dreptul de a te autoimbeciliza, prin
instinctualizare, prin despiritualizare (începută printr-o
despiritualizare provocată), prin lipsa de coordonare morală a
voinţei (căreia, în mod normal, ar trebui să i se subordoneze
instinctele, pentru ca fiinţa umană să rămână între
hotarele ei şi să i se creeze premizele educaţiei morale
viitoare).
...Ce
înseamnă ocolirea, ca sub stare de transă hipnotică, a
Adevărului (acela DUMNEZEIESC şi, deci, UNIC!, pe care îl caută
educaţia din cuibul legionar, propu, întru Pregătirea de Zbor al
Duhului, de către Corneliu Zelea Codreanu), ca şi a oricărui
Adevăr Solidarizator pentru oameni (cele două adevăruri coincid, întru Hristos-Adevărul)?
Refuzul vindecării de egoismul josnic, menţinerea, cu
obstinaţie, a necurăţeniei din “grajdurile lui Augias”, în
sufletul uman. E mult mai comod (ne-a învăţat propaganda
iudeo-masonică) să fii “liber”, adică să nu-ţi asumi
obligaţia de a răspunde de tine însuţi, de îndeplinirea, de
către tine însuţi, a obligaţiilor faţă de Dumnezeu, Neam (ca entitate atemporală, anistorică, DIVINĂ), Patrie-comunitate istorică
(comunitate-comuniune între Pământ - şi oamenii care-şi îndreaptă în acelaşi fel
Rugăciunea şi Privirea, Sufletul şi Glasul, spre Cer) - şi, în concluzia acestor misiuni
îndeplinite: FAŢĂ DE TINE
ÎNSUŢI. E mult mai comod să fii ticălos - şi să te ticăloşeşti în mod progresiv-accelerat
- decât să fii OM-EROU, prin lupta, în primul rând, cu tine însuţi – pentru Morală Hristică, împotriva Răului metafizic (mondial şi
cosmic; în planul terestru actual, acest rău are şi faţa
iudeo-masonică...).
Căci masoneria, prin fantasticul
bombardament informaţional-dezinformaţional, din mass-media, al Internetului
(oferit unor analfabeţi, care,
pentru că sunt analfabeţi şi, deci, n-au cum să ştie
ce să caute... - ÎŞI CAUTĂ INSTINCTELE DE BESTII ANTROPOMORFE!)
etc. – vrea să distrugă ideea că omul (prin creaţia lui
Dumnezeu) NU are un statut involutiv, de fiară
vicleană – ci unul evolutiv, eroic şi sacral, de Om-HRISTOS: omul nu există prin sine
şi pentru sine, ci omul se confirmă pe sine prin intermediul
divinităţii şi al lumii create de Dumnezeu (creată
înăuntrul şi înafara fiinţei corporal-fizice). Omul terestru are
statut tranzitiv, intermediat: el este un “vicar” (reprezentant şi
înlocuitor al altcuiva, superior, în lume). Abia când conştientizează
acest statut, omul are dreptul (dar abia atunci!) să vadă treapta
următoare – şi s-o urce: treapta intranzitivităţii. De ce ?
Pentru că atunci când va conştientiza împlinirea sa prin Dumnezeu –
omul va accede la FIINŢA SA
MORALĂ: omul, fiinţă de apă şi foc, de suflet
şi duh - omul se va dizolva, ca
entitate aflată în permanentă contradicţie (cu sine şi cu
mediul) şi se va revărsa spre/în Totul Originar, spre/în Sinea
Spirituală Supremă. Un ocean solar de MORALITATE RELIGIOS-HRISTICĂ (Adevăr, Frumos şi
Bine, ca-n KALOKAGATHYA grecească!) va fi imaginea globală a Noii Planete Spirituale (care se va numi, se zice: STADIUL SPIRITUAL VULCAN), pentru
Noul Om: OMUL ÎNVIAT.
“Globalizarea-mondializarea”, “era
informaţională – puterea prin informatică” („al
treilea val”) – cf. doctrinarii Amurgului Satanei, Alvin şi Heidi
Toffler, în PUTEREA ÎN MIŞCARE, ŞOCUL VIITORULUI, AL
TREILEA VAL etc.- “noua ordine economică mondială”
- de fapt, mereu, începând şi exprimând (mai cu seamă şi
violent, fără Dumnezeu şi în mod criminal - din veacul al
XVII-lea al Revoluţiei burgheze din Anglia -1648-1688) - cheful
negustorilor şi zarafilor de a înşela şi câştiga, împotriva
ORICĂROR graniţe şi vămi...chiar şi împotriva
graniţelor şi vămilor Lui Dumnezeu! - ...dar şi “euroregiunile economice“, ”euromoneda”
etc. – nu sunt decât simulacre hidoase, pervertitoare ale imaginii terestre a planului
divin – simulacre satanizate , inventate şi pe cale de a fi construite de
iudeo-masonerie. Scopul: a abate gândul
şi voinţa omului de la căutarea Sinei Spirituale-Hristos - şi a-l deturna, pe om, printr-o acţiune tenace şi
tembelizantă, spre corpul fizic, înfundându-l, tot mai mult, în sclavia lenei de gândire, în sclavia materiei. ROBIA SATANEI!!!
“Societatea de consum” este exact
opusul ÎNVIERII SPIRITUALE A NEAMURILOR.
Nu e normal un “sat mondial”( globalizarea...), câtă vreme Spiritul fiecărui
Neam are Arhanghelul său. Nu e normal să-ţi lepezi
personalitatea spirituală (ca tendinţă spre găsirea Sinei
Spirituale-HRISTOS), să-ţi lepezi demnitatea Muncii şi a
Răsplăţii Curate – NU
ÎNŞELĂTOR-PĂCĂLITOARE/ZARAFICE!!! - şi să te abandonezi, în mod
alienant, cătuşelor groaznice ale
maşinilor/maşinăriilor cibernetice, calculatoarelor (care
elimină, treptat, orice capacitate reflexivă umană, aruncând
fiinţa umană într-o teribilă schizofrenie). Este complet imoral
să-ţi predai, de bună-voie, valorile tale spirituale şi
materiale, pentru a-ţi fi absorbite şi pervertite, esenţial, de
zone mult mai intens luciferizate decât zona ta (cazul propuselor, şi, în
general, îndeplinitelor, euroregiuni
economice, euromonedei etc.)
S-au creat, prin acţiunea
sistematică şi foarte conştiincioasă, foarte
perseverentă şi tenace (căci Asmodeu este harnic...) a
iudeo-masoneriei mondiale:
I-pe de o parte, premizele haosului moral şi, deci, a
haosului axiologic şi semantic;
II-pe de
altă parte, condiţiile
naşterii unui limbaj dichotomic, de tip maniheist, în alb şi
negru - Satan şi Dumnezeu. Doar atât că
semantica se vrea inversată. SE VREA.
Se va
şi reuşi, oare, întrutotul?
Poate
că, fără să-şi dea seama, demonul (care e inteligent, DAR NU ÎNŢELEPT!) se va învinge
singur: sunt mult mai uşor de urmărit şi de evitat (când ai fost
avertizat asupra prezenţei rafinamentului satanic în lume) cele mai
subtile capcane ale acestei spiritualităţi bolnave şi invertite,
vicioase şi viciate de elemente luciferice.
Căci, la un moment dat, pe când
demonul, căzut în capcana propriei transe hipnotice, a propriului delir
subminator, tot ţese şi plănuieşte ţesături de
cât mai mârşave şi adânci rele - omul, având în el, pe de o parte, anticorpul neîncrederii în toate, pe
de altă parte, fie şi o umbră din lumina divină, fie
şi un rudiment de sentiment moral - se poate trezi şi se poate întreba: “Ce se întâmplă cu mine, cu
rostul meu în lume? Ce fac eu, de fapt – în ce scop şi pentru cine?“
( de fapt, tot Lucifer l-a învăţat pe om ÎNTREBAREA: iată dubla faţă a forţelor
luciferice – bune în temperanţă, autodistructive în exces). La un
moment dat, EXCESUL DE SUBTILITATE al
spiritelor luciferizate se transformă în IMBECILITATE.
Când
toţi oamenii de bună-credinţă şi neparalizaţi de mirajul
devastator al comodităţii şi iresponsabilităţii,
nemăcinaţi total de cariul inerţiei spirituale (egoist-egotiste
şi autodistructive) – îşi vor fi dat seama de acest lucru - separarea grâului de neghină va fi mult mai simplă – iar
blocarea, de către forţele satanice, a evoluţiei Spiritului
Uman, spre stadiul de SPIRIT MORAL –
va înceta.
NOTE
1- Cf. Nikolai BERDIAEV :
a-SENSUL
ISTORIEI, Polirom, Iaşi, 1996 – precum şi: b-UN
NOU EV MEDIU, Omniscop, Craiova, 1995.
2- Iată ce
afirmă şi mărturiseşte cărturarul german Emil Bock,
despre Epoca Arhanghelului Mihail, spre deosebire de cea precedentă,
numită Epoca Arhanghelului Gabriel: „Arhanghelul
Gabriel este Arhanghelul sever care, odinioară, a trebuit să-i
izgonească pe oameni din Paradis. (...) Arhanghelul Mihail este sever şi el, dar misiunea lui este de a-i
readuce pe oameni în Paradis(s.a.), aşa cum spune îngerul, în vechile
colinde de Crăciun: <<Treptat
vreau să vă chem iarăşi la Mine>>.(...)Nu suntem oare
izgoniţi zi de zi din Paradisurile ce ne-au mai rămas? Izgoniţi
de mai multă vreme din Paradisul naturii, din Paradisul artei adevărate, omenirea nu şi-a
dat pe deplin seama de toate cele petrecute cu ea. Astăzi este izgonită fără
cruţare şi din paradisul confortului şi tihnei burgheze. Lumea
devine tot mai puţin paradisiacă. Izgonirea din Paradis pare a se desăvârşi tocmai în zilele
noastre.
(...) Căci noi oamenii nu suntem
din această lume. Noi trăim în ea, dar adevărata noastră
fiinţă a coborât dintr-o altă patrie, în lumea de aici, care-i
este străină. Şi se va cere o muncă îndelungată
şi grea , pentru ca splendorile spiritului să poată fi aduse în
lumea străină în care trăim aici pe Pământ, aşa încât
şi lumea de aici să devină o patrie, în sensul adevăratei
noastre fiinţe(...). Iar dacă, acum, Mihael declară paradisurile
pământeşti nule şi neavenite, sfărâmându-le şi distrugându-le,
aceasta nu înseamnă o izgonire dintr-un paradis real: Mihael o face în
scopul ca omul să-şi aducă aminte de paradisul pierdut, acel al
lumii spirituale, sau cel puţin să se lase cuprins de dorul, de
nostalgia fierbinte după Paradisul
lumii spirituale, după lumea obârşiei sale(...). Distrugerile din
jurul nostru, atât de caracteristice timpului mihaelic, au misiunea de a ne
reîncetăţeni în lumea spiritului, căreia îi aparţinem cu
fiinţa noastră adevărată şi care, apoi, fireşte,
trebuie sădită şi pe Pământ. Rostul lumii anterioare, cea
gabrielică, pare să dezvolte în omenire ştiinţa
naturală şi tehnică. Acestea sunt darurile făcute de
Gabriel omenirii. Prin ştiinţă şi realizările
tehnicii, oamenii au fost ajutaţi să se familiarizeze cu fenomenele
lumii pământeşti. Dar timpul propriu-zis al ştiinţelor
naturale şi al tehnicii este astăzi depăşit(...). Dacă
nu-şi vor îndrepta, de acum înainte, privirea spre cele spirituale,
oamenii nu vor mai înţelege nici măcar natura(...). Oamenii, de fapt,
s-au săturat să mai gândească. Mulţi din generaţia
tânără s-au desobişnuit a
mai gândi şi se lasă
pradă, din nefericire, acelei apatii în care soldaţii au trebuit
să se refugieze în război, spre binele sau spre răul lor. Iar
aceasta, se spune, este “atitudine”. Dar omul de azi nu e altceva decât o
plicticoasă şi superfluă părticică a creaţiunii,
dacă nu gândeşte, dacă nu aprinde din nou în suflet curajul de a
gândi. Dacă misiunea epocii lui Gabriel era de a face ştiinţă naturală, misiunea epocii lui Mihael e
de a dezvolta ştiinţa
spirituală - de a adăuga, la cunoaşterea naturii,
cunoaşterea spiritului. Fiecare trebuie să se străduiască,
cu entuziasm, să înţeleagă şi înlănţuirile
spirituale ale lumii, ceea ce-l va face să-şi dea seama că
suportul lumii se află tocmai acolo
unde simţurile şi experienţele cercetătorilor naturii nu
mai pătrund(s.a.).
În epoca lui Mihael,
esenţialul nu-l constituie învelişul în care trăim, ci omul lăuntric care trebuie să
ajungă la sine însuşi, uneori luptând chiar împotriva
eredităţii(s.a.), sfărâmându-i cătuşele(...).
Ereditatea era deviza lui Gabriel, libertate, iniţiativă
sufletească reală, lăuntrică, practică - iată
[1]
deviza epocii lui Mihael(...) Comunităţile care sunt din nou create
şi cultivate din spirit, formate şi clădite cu răbdare,
devin celulele embrionare ale unei culturi noi(...). Spiritul
necruţător trece încă o dată şi nu se lasă
până ce nu cade şi ultima frunză din pomii golaşi. Ce vrea
spiritul toamnei? El vrea ca cele vechi să se dea de-o parte şi
să lase locul celor noi(...). Mihael este puterea stimulatoare.”
[1]
Din cele
spuse de Emil Bock, se poate tălmăci şi mesajul esoteric
inscripţionat sub icoana Arhanghelului Mihail: “Spre inimile cele necurate, care
vin întru preacurata casă a lui Dumnezeu, fără milă întind
sabia mea.” Din 1871, misiunea de Călăuză a Neamului Metafizic
Românesc a fost preluată de către Eminescu-Aminul – iar în secolul
XX, ştafeta a fost preluată, în condiţii de mare tragism şi
ambiguitate semantic-ontologică, de către un spirit mare, dar care,
tocmai pentru că-i mare, împarte blestemul măreţiei, întru
demnitate, cu Eminescu Înaintemergătorul: Corneliu Zelea Codreanu (ambii,
asasinaţi la 39 de ani...).
INIMILE
CELE NECURATE sunt inimile prea legate
de materialitatea lumii, prea adânc marcate de contactul cu forţele
luciferice şi cu cele ahrimanice.. NECURAT, pentru epoca şi misiunea
lui Mihael, este cel care refuză
să elibereze traseele pe care omul trebuie să se înscrie, pentru a
revedea Paradisul, cel ce blochează drumul spre Hristos-Lumina
Paradisului, cel ce refuză să lase locul celor noi - de
fapt, al celor ÎNNOIŢI, al celor care acceptă să concureze la
transfigurarea mântuitoare. SABIA ÎNTINSĂ FĂRĂ MILĂ
curăţă de spiritele încrâncenate în mlaştină şi
învechite în rău - calea spre Paradis a omului. Această
sabie arhanghelică nu poate avea milă de cei ce spun, şi vor
să-i convingă şi pe alţii, că nu există decât
starea de materialitate, de confort pământean - iar
nu starea spirituală de Paradis. Sabia arhanghelică, în definitiv,
face loc NOULUI TESTAMENT, înlăturând, fără menajamente,
îmbâcsitul şi prea greul de materialitate VECHI TESTAMENT. Aici
şi stă problema EVREULUI METAFIZIC - a neamului vechi, cu MISIUNE EPUIZATĂ (sau: RATATĂ!) - care refuză să se dea la o parte
din calea NEAMURILOR NOI, a NEAMURILOR CRISTICE. Dar aceasta nu va împiedica
marşul triumfal al lui Hristos! Oamenii, până la urmă, se vor
debarasa de fascinaţia faţă de şuierăturile
şerpilor demonici...
Citez,
pentru încredinţare, iarăşi, din EMIL BOCK: “Oamenii
îşi vor da seama că tot ce era considerat până acum ca valoros,
nu mai e bun de nimic şi nu poate duce în viitor la progrese reale(...).
Până la urmă,
însă, oamenii nu vor mai avea încotro, decât să primească ceea
ce s-a dat ca merinde noi, încă înainte de izbucnirea marilor furtuni
războinice” – cf. Emil Bock, Epoca Arhanghelului Mihail, în
revista “ Das Goetheanum”, nr. 6/ 1997 (trad. dr. Ionel Preutu.).
3- „Este o STARE DE LUMINĂ
INTERIOARĂ(s.a.)(...) unanimă iluminaţie, ÎNTÂLNITĂ NUMAI
ÎN MARILE EXPERIENŢE RELIGIOASE” - cf. CZC, Pentru legionari.
4– Abreviere la titlul
lucrării Din Cronica Akasha: DCA.
***
7-MAGIA NEAGRĂ A UNEI ISTORII A
ROMÂNILOR...FĂCUTĂ DE TRĂDĂTORI ŞI DE „ALOGENI”...!
(marginalii şi dezvăluiri în premieră)
Zi
de zi şi zi după zi, vedem cum se caţără pe noi tot
felul de căpuşe, de păduchi, de mici jivine, şuierând
şi sâsâind, cumplit nerăbdătoare, de lăcomia de-a ne
mistui, de tot, sângele. Toţi mârlanii şi toate „curvele morale”
se înghesuie, din toate părţile, să ne convingă de faptul
că, noi, românii, nu mai suntem buni de altceva decât de hoit.
...Pe
pielea noastră, se fură cum nu s-a mai furat: nici tătarii cu
„capete de câine”n-au făcut-o, cum nici fanarioţii. Pe pielea
noastră, fojgăie tot felul de contracte, prin care, ce era al nostru,
din moşi-strămoşi, ni se dovedeşte, cu terfeloaga „legii”
în faţă, că n-a fost niciodată al nostru, ci trebuie
să fie al oricui, numai al nostru, NU!
...Pe
pielea noastră, trebuie să suportăm tot felul de aranjamente
„magice” (de „magie neagră”, prăpăditoare de Neam!),
după care, când ne uităm în oglindă, nu mai dăm doi „bani
răi”, noi pe noi înşine...! Uitaţi-vă, numai, ce
scrie pe HotNews.ro, miercuri, 19 mai 2010, 13:16 :
“Camera Deputatilor a adoptat miercuri articolul 37
din Legea educatiei in varianta Guvernului, prin care Limba si literatura
romana va fi singura disciplina care nu poate fi studiata si in limba materna
de catre minoritatile nationale, informeaza Mediafax. Liberalii nu au participat la vot.
In
varianta Comisiei de invatamant, articolul prevedea ca si disciplinele Istoria
romanilor si Geografia Romaniei sa fie studiate in limba romana de minoritatile
nationale, prevedere adoptata de comisie la propunerea liberalilor.
<<Va
anuntam ca nu vom participa la acest vot, la acest articol, e un vot
antinational si va asumati responsabilitatea ca cetatenii Romaniei sa nu stie
ce inseamna istoria si geografia acestei tari>>, a explicat Eugen Nicolaescu.
Articolul,
adoptat in forma Executivului, cu 111 voturi pentru, 45 voturi impotriva si 10
abtineri, prevede ca "in cadrul invatamantului preuniversitar cu predare
in limbile minoritatilor nationale, toate disciplinele se studiaza in limba
materna, cu exceptia disciplinei Limba si literatura romana".
Jurnalul Flacăra
Iaşului este mult mai incisiv şi mai “ager la ochi”, în
această problemă gravă a României de azi:
“Majoritatea
deputatilor au votat posibilitatea predarii istoriei si geografiei Romaniei in
limba maghiara. UDMR a tinut mult la acest detaliu, continut altminteri si in
proiectul Legii Educatiei. PNL si PSD au protestat cu vehementa si i-au acuzat
pe pedelisti, udemeristi etc. de tradare a natiunii romane.
Pe de alta parte, sa ne gandim ca in Harghita si Covasna, oricum,
istoria si geografia Romaniei erau deja predate in limba lui Petofi. Normal ar
fi fost ca macar aceste doua discipline sa fie asimilate de catre compatriotii
nostri de origine maghiara IN LIMBA ROMANA, limba oficiala a statului in cadrul
caruia sunt si ei cetateni. Ce sens are aceasta discriminare pozitiva? In SUA,
geografia si istoria sunt predate in limba engleza, in Franta franceza e unica
limba oficiala admisa, in Grecia - limba greaca si exemplele ar putea continua.
Sa
zicem ca noi, romanii, vrem sa demonstram intregii lumi ca putem fi cei mai
democrati de pe planeta. Macar de-ar fi scrise viitoarele manuale de istorie si
geografie intr-o maniera atractiva, inteligenta si echilibrata, chiar de-ar fi
redactate in maghiara. Or, majoritatea celor scrise in limba romana sunt
greoaie, incarcate cu tot felul de detalii inutile, plictisitoare sau, pur
si simplu cu multe omisiuni de continut.
Nu supradragostea de democratie i-a determinat pe reprezentantii PDL sa
sustina aceasta propunere a UDMR, ci pacatosul de calcul politic. In acest
moment, fara sprijinul UDMR, PDL ar conta in Parlament doar pe UNPR, procentaj
insuficient pentru a se mai mentine la guvernare. Astfel, liderii UDMR isi mai
ating un scop, pedelistii se executa fara cracnire, intr-un moment extraordinar
de greu pentru partidul portocaliu, in vreme ce PSD si PNL mai sufla nitel in
trombonul patriotismului discursiv.
Iar pe ei, pe etnicii maghiari din Harghita si Covasna, nu cred ca i-a
intrebat la modul serios nimeni daca acest aspect ii preocupa cel mai mult in
acest moment. Acolo sunt sosele distruse, intreprinderi falimentate, oameni
muncitori, saraci si cu mult bun simt, somaj cat incape si munti cheliti la
greu de catre angajatii grofului postdecembrist, putredul de bogat Verestoy
Attila...”
***
…Vedem
pe forum tot felul de comentarii ale limbricilor “epocii de aur”
băsesciene, “juni” educaţi la şcoala uitării, a trădării
naţionale PRIN UITARE: că “aşa trebuia de mult”, că “aşa este europeneşte”…:
“Daca
istoria si geografia Romaniei este predata asa cum trebuie, ce conteaza limba?
Important e sa nu se faca dezinformari...atat.
Plus
ca un copil ungur invata mai bine in limba lui decat in romana.
Nu vad problema...” - sau: “Dumneavoastra
uitati ca la ora actuala suntem in UNIUNEA EUROPEANA. Un singur spatiu, un
singur teritoriu, o singura piata si mai multe culturi. Dar poate ca
dumneavoastra nu sunteti inca cetatean al UE. (…) Mult noroc si.....toleranta.”
…Astfel
de avortoni şi clone, scoşi/scoase de prin sticluţe
şi eprubete, nici nu merită să trăiască prea mult,
că infectează aerul României şi Terrei! Auzi,
cetăţean UE!!! Dar Dimitrie Cantemir, membru al Academiei din Berlin,
nu este cetăţean UE, măi, hârtie de turnesol?! Dar Boirebista
şi ai lui, care stăpâneau Europa, cu care tot meliţezi din
“bucale”, nu-şi întindea “cetăţenia” de la Marea Nordului la
Mediterana şi până dincolo de… “middle europe”?! Dar toţi
voievozii noştri, Muşatini şi Basarabi, care erau
supranumiţi (dar niciodată ajutaţi!) de papi, “Campionii
Creştinătăţii”, nu numai că au fost “cetăţeni
ai Europei”, ci TOCMAI EI AU FĂCUT POSIBILĂ
SUPRAVIEŢUIREA CIVILIZAŢIEI EUROPENE!!! - întru acea
spiritualitate terestră supremă, pe care Masoneria de la Strasbourg
refuză s-o consemneze în Tratate (inclusiv în cel de la Lisabona, atât de
disperat, în a fi semnat…de toţi trădătorii ţărilor pe
care masonii i-au “ales democratic”, să le guverneze!): spiritualitatea
creştină?!
…Şi
relaţia dintre noi şi unguri/secui este de azi dimineaţă,
de la ora şase jum'ate…sau sunt o mie de ani de despotism şi
crimă maghiară, în Ardealul-Suflet Românesc?! Cum să
acceptăm să-şi facă ei, în Ardealul nostru, Istoria şi Geografia, “pe ungureşte”?! Păi, a face Istoria “pe ungureşte” înseamnă, cum am auzit noi, cu urechile
noastre (de la un propagandist iredentist maghiar, venit tocmai din Australia,
aici, în Ploscuţenii Vrancei, cu populaţie majoritară de
ceangăi, pentru a-i convinge că-s urmaşii, get-beget, ai lui…
Attila!!!), să se ajungă la afirmaţia că Bogdan I, întemeietorul
Moldovei Suverane[1], a
“combătut” oastea regelui Ungariei…cu unguri! Iar dacă le
daţi voie ungurilor să ne facă Georgrafia “pe
ungureşte”, atunci, nu doar că vom re-avea Koloszvar pentru Cluj-Napoca şi Temesvar, pentru Timişoara… - dar
până şi Bucureştii vor deveni, cumva, ceva de genul BukarestLato, Bukarestben sau chiar … Örülnivar!!!
Oare
chiar se uită de către decerebraţii noştri
concetăţeni, cât dispreţ au avut maghiarii şi cât dor (peste
orice măsură de înfocat!) de a ne stinge neamul (întru
fiinţă şi Duh!), în Ardeal, până la primul război
mondial… - şi după Diktatul de la Viena… - …şi dorul
ăsta crâncen nu-i părăseşte, nici acum , o clipă,
măcar?![2]
…Noroc
că mai vedem şi opinii suficient de lucide, ale
“păţiţilor” (chiar dacă oleacă agramaţi,
trăgându-li-se din ciuma “limbajului mesengeristic” al
calculatorului/Internetului…!), altfel am zice că scopul “suprem şi
ultim” al UE a fost atins deja, noi ajungând o ţară de tălâmbi
model şi mancurtizaţi perfect:
“Astia
nu stiu nici sa vorbeasca romaneste, darami-te sa mai studieze in alta limba.
Nu-ti va spune niciodata "te rog", ci cel mult "kerlek".
Stiu ce spun ca doar sunt din zona. Cat despre respectarea standardului legal
privind denumirile in romana... praf in ochii lumii. Stiu ce spun ca
nevasta-mea e profa de romana chiar in buricu' ungurimii. Ce credeti ca i-au
zis la ultimele teste nationale, conationalii de etnie maghiara? De ce nu preda
dupa manualul pentru minoritati? Limba si literatura romana predate dupa un
manual editat la Budapesta sau in secuime, ca sa fim precisi. Credeti ca vor
invata despre Eminescu, Blaga, Arghezi, Sadoveanu, Creanga sau Rebreanu? Fiti
siguri ca nu asta veti gasi in manualele lor "acreditate". E mult
prea greu...haideti sa-i ajutam, sa le facem viata mai usoara. Iar cand termina
scoala si facultatea (tot in maghiara, ca romaneste nu mai stiu deloc) si ocupa
posturile cheie din sanatate, invatamant si administratie, daca esti roman,
stai la coada daca mai apuci. Asadar ce credeti ca se va preda la istoria si
geografia Romaniei? Cine credeti ca le vor fi profesori si ce manuale vor
folosi? Manualele minoritatilor in care apar adevaratele dezinformari si
manipulari ale tinerilor etnici, predate tot de catre conationalii lor. Credeti
ca vor spune adevarul despre tragediile de la Ip, Trasnea, Moisei, despre
unirea sub Mihai Viteazul sau Marea Unire? Nici nu vor aminti sau vor rastalmaci
evenimentele. Iar profii romani vor fi pusi pe liber pentru ca nu vor sti sa
predea la nivelul "cerut de lege" in limba maghiara. Sa vezi atunci
cum se vor bulversa catedrele.
Si
apropo, stimabile, cum crezi ca-i vor spune (nu cum va scrie in manual) lui
Stefan cel Mare? Nagy Pista? Ei, află că si ungurii au un Stefan,
chiar mai mare decat al nostru. Si nu e decat un pas pana la a crea o confuzie,
poate chiar dorita” – precum şi
o lămurire necesară, ca să ştim cum stăm, întru
adevăr, cu “drepturile colective”, în Vestul-cel-Decizional-asupra-noastră-şi-a-Istoriei-şi-Fiinţării-noastre:
“Desi
sunt 4 milioane de arabo-berberi musulmani in Franta, istoria si geografia
Frantei se preda in limba franceza, oriunde pe teritoriul francez. Inclusiv in
departamentul Seine-St.Denis (echivalentul unui judet romanesc), unde 91% din
populatie e de origine etnica straina, majoritar araba, berbera si africana (…) Placute bilingve nu exista in Marsilia, desi a fost o zona ocupata sute
de ani de arabi si are 247.000 de locuitori de etnie araba sau kabila!
Istoria
si geografia Germaniei nu se predau in limba turca in scolile publice germane,
desi exista 3 milioane de turci si de kurzi turcofoni in Germania! Dupa
luxemburghezi, portughezii sunt a doua etnie ca numar in Luxemburg, insa
istoria, geografia sau orice alta materie, la scolile publice luxemburgheze nu
se predau in portugheza.”
***
…Există,
însă, pe lângă trădătorii noştri din Parlament, Guvern
şi Preşedinţie (dar şi din Academie, din aşa-zisa “societate
civilă”, ptiu! – şi chiar din…bordeie, prin
inconştienţa “săracului” manelist!!!), şi alţi
binevoitori, râvnitori, de zor, de a ne face şi desface istoria.
Şi geografia, pe cale de consecinţă…[3]
Şi
asta, nu de azi, de ieri…Eminescu, cel care-i numea “alogeni”, pe
“re-făcătorii-mistificatorii” ăştia de meserie (mai ales
“pe unii”…!) – şi-i acuza de distrugerea accelerată a
ţării, a şi fost atacat, ucis civil, iar apoi, asasinat de-a
binelea…iar azi, lucrurile nu s-au schimbat DELOC (numai
geniile/Spiritele Dumnezeieşti - precum Hristos, şi Eminescu!
- pot fi ucise în mod repetat, cu fiecare păcat contra Sfântului Duh
al Neamului!): “Este vorba de un atac politic organizat la adresa celui mai
mare poet al românilor. Iniţiatorul acestui atac este un perfect anonim,
C.P. Bădescu, care recunoaşte fără ocolişuri că
el a propus revizuirea operei lui Eminescu ca temă de dezbatere.
Este
de domeniul incredibilului ca nişte scriitori, care nu au ajuns nici la
călcâiul lui Eminescu, să-l foarfece într-un mod primitiv, cu
agresivitate nedisimulată.
Dintr-un
început am gândit că este o răzbunare de rataţi. Dar sextetul de
articole inserate îmi dovedeşte ceva mult mai grav. Aşadar, ce
deranjează în opera lui Eminescu grupul respectiv, ca să nu zic
comandoul filosemit cu ingrediente ţigăneşti, compus din: C.P.
Bădescu, I.D. Lefter, R. Rădulescu, Foarţă, Radu,
Târtărescu, Bobe, Cornea, Preda? La care nu înţelegem ralierea lui
Nicolae Manolescu.
Membrii
grupului sus numit sunt deranjaţi nu atât de fondul estetic, ci de fondul
social-politic al operei lui Eminescu, de actualitatea lui şi în zilele
noastre.
C.P.
Bădescu, în argumentul său debitează că poezia lui Eminescu
nu-l încântă, că poetul pentru el nu există, că este ceva
inert, ridicol, ca o statuie goală pe dinăuntru şi cu un
dangăt spart. Păi, şi Gioconda îi lasă reci pe unii, dar
aceasta nu înseamnă că nu este operă de artă!
Abia
la Zigu Ornea, cu toată ipocrizia sa, se vede clar. Zigu Ornea
deconspiră totuşi complotul grupului filosemit, grup care a stat
îndelung la taifas, distribuind fiecăruia lucrul pentru acasă. Abia
la Zigu Ornea apare cauza acestei acţiuni concertate de blasfemiere a lui
Eminescu ca poet naţional şi universal.
Eminescu,
ca gazetar, a consemnat o stare de fapt din anii 1880, 1881, şi anume <<...că
pătura superpusă - avocaţi, funcţionari, politicieni,
comercianţi şi alţii - este compusă din alogeni şi
este străină de neam>>”
(cf. Leonida Lari-Iorga, Intervenţia parlamentară din
10 martie 1998).
…Dezvăluim, în premieră, conţinutul (secvenţe publicabile…) unei
scrisori imunde, a evreului Cezar Lazarovici, din 8 martie 1990,
trimisă din Tel Aviv (se poate verifica autenticitatea ei, prin adresele
electronice ro.altermedia.info,
sau: cersipamantromanesc.wordpress.com) – şi
adresată lui Faust Brădescu[4], cel mai
important ideolog (fireşte, după Codreanu!) al Mişcării
Legionare/Legiunea Arhanghelului Mihail (Arhanghelul Spiritului), singura
mişcare spirituală terestră, din epoca modernă, care a
săvârşit metanoia (“schimbarea/întoarcerea pe dos” a
sufletului, spre Lumina Lui Hristos!) a unei întregi generaţii, a
Neamului Românesc, cum zicea Emil Cioran, în 1940: „Într-o naţie de
slugi, el (n.n.: Corneliu Zelea Codreanu) a introdus onoarea
şi într-o turmă fără vertebre, orgoliul.”
Iată
ce zice un reprezentant (turbat!) al „binefăcătorilor” noştri
din ultimele două veacuri – „turbatul” anti-român neomiţând, Doamne
fereşte, să ne blagoslovească, pe noi, românii, din trei în trei
rânduri de scrisoare, cu apelativul „porcilor” (...probabil
că medicul lui curant i-a interzis, precum musulmanilor, consumul de carne
de râmător...care, he-heei, ce bună era, odată, în „Valahia
aia puturoasă”!):
„Măi
Brădescule, tu nu eşti român, eşti ţigan şi, nu orice
ţigan, un ţigan mahalagiu şi împuţit.
Nu
ai nici ruşine şi nici bun simţ. Cum ai îndrăznit tu,
măi dobitocule, să insulţi poporul ales al lui Dumnezeu, nu vezi
că noi “evreii” stăpânim lumea, sau vrei să-ţi punem ca lui
Le Pen, un ochi de sticlă? Ce ai crezut imbecilule, că dacă
dispare Ceauşescu din România, noi nu avem pe altcineva să punem în
locul lui şi vă lăsăm pe voi, haite fasciste să-i
luaţi locul? România este grădina “evreilor” şi noi vom făuri
acolo noul Israel (s.n.), aşa că să-ţi iasă din capul tău sec, că tu
şi organizaţia ta naţionalistă “Garda de Fier” va mai
ajunge vreodată la putere în România. Numai noi “evreii” suntem în
măsură să decidem cine să conducă România,
pentrucă nouă ne-a dat Dumnezeul lui Israel această putere
supremă asupra voastră (s.n.). Voi românii nu sunteţi
capabili de nimic, pentrucă voi aveţi un creier atrofiat şi
îmbibat de prostie, voi niciodată nu v’aţi putut autoconduce singuri (n.n.:
??!). Prof. Silviu Brucan, pe care voi îl urâţi de moarte pentrucă
este “evreu”, a avut perfectă dreptate când a spus că în România
trăiesc trei milioane de oameni deştepţi şi 20 de milioane
de proşti. Cele trei milioane de deştepţi sunt “evreii”,
ungurii, iugoslavii, ruşii şi alte naţii, iar cele 20 de
milioane la care s-a referit Brucan, nu sunt altceva decât nişte
fiinţe bipede, care-şi dau importanţă, spunând că sunt
români(…) Noi (n.n.: evreii şi masonii) v-am adus în ţară
un mare rege, dintr-o venerabilă familie de evrei, dar voi nu aţi
meritat această cinste. Porcilor!
(…)Acum
nu mai e niciun secret pentru nimeni, noi l-am pus pe Ceauşescu la cârma
ţării şi tot noi l-am dat jos(…). I-a îndepăratat (n.n.: Ceauşescu, precum Stalin…) pe evrei de
la putere şi i-a înlocuit cu membrii familiei, nişte olteni
jegoşi şi păduchioşi, a refuzat să mai facă
împrumuturi la băncile noastre şi intenţiona să facă
în România un socialism naţional(…) Am aranjat să aruncăm
cadavrele de la morga din Timişoara într-o groapă comună şi
să spunem că acele cadavre au fost masacrate de securişti(…) Pe
ai noştri îi vom scoate basma curată (…) şi-i vom acuza (n.n.:
indescifrabil) le vor putrezi oasele în puşcărie, aşa cum
le-au putrezit la mulţi idioţi utili de care ne-am folosit în
trecut.. Ştim că aţi încercat, bandiţilor, să
profitaţi de situaţia din ţară şi aţi vrut
să-i atrageţi pe securişti şi Armata Română de
partea voastră, dar am avut noi grijă să aranjăm în
aşa fel lucrurile, încât să fugă lumea de voi (…). Am aranjat
împreună cu comuniştii o nouă dictatură şi tot noi
i-am plătit pe indivizi care au spart geamuri, au devastate sinagoga din
Oradea şi au comis acte de huliganism în numele vostru. În curând vom pune
legi foarte aspre. Şi pentru a fi siguri că din naţia
voastră nu se va mai naşte vreun diavol antisemit, vă vom
şterge pe toţi românii de pe faţa pământului (…) Vom face
din voi un popor de homosexuali şi lesbience (…) Le vom da mână
liberă hoţilor şi miliardarilor şi-i vom ajuta pe
unguri să vă spulbere, până şi copilul din burta mamei(s.n.:) (…). Niciun român nu va scăpa de mânia şi urgia lui Dumnezeu, care va
vărsa sângele vostru, de slugi necredincioase şi păcătoase
(…) Faceţi-vă pregătirile de prohod” – şi
semnează, cu infinită bunăvoinţă şi
dezinvoltură : Cezar Lazarovici…( “Z”-ul semănând a “s”).
…Păi,
dacă ne-am lua după elegantul şi academicul domn Lazarovici,
lucrurile cu istoria românilor se cam leagă:
1-şi
cu ungurii… - vorbele dlui Lazarovici seamănă, precum două
picături de apă, cu cele ale dlui Dücso Csaba, din Nincs
Kegyelem (Budapesta, 1939): “Voi suprima pe fiecare valah ce-mi va
iesi în cale! Pe fiecare îl voi suprima! Nu va fi îndurare.
Voi
aprinde noaptea satele valahe! Voi trece prin sabie toată populatia. Voi
otrăvi toate fântânile si voi ucide până si copiii din leagan!
In
germene voi distruge acest neam de hoti si ticălosi! Nu va fi pentru
nimeni nici o milă! Nici pentru copiii de leagăn, nici pentru mama
care va naste copil…
Voi
suprima fiecare valah si atunci nu va mai fi în Ardeal decât o singură
nationalitate, cea maghiară, natia mea, sângele meu!” - …ceea ce înseamnă că se rezolvă enigma
finalului de război al doilea mondial: ungurii, care chiar i-au ajutat
zdravăn pe nazişti, să-i “holocaustizeze” pe eveii din Ungaria
şi din Nordul Ardealului, “câştigat” de unguri cu hapca, prin Diktatul
de la Viena… - nu sunt acuzaţi de Holocaust, pe când românii, care
i-au scăpat cu viaţă pe evreii din România, nu doar că sunt
acuzaţi, dar şi plătesc, ca “VINOVAŢI DE HOLOCAUST”,
câte un milliard de dolari pe an…precum Germania, Elveţia şi Polonia! - …care va să zică, evreii îi “ţin de sămânţă”
pe unguri, tocmai ca să-i folosească împotriva noastră,
“până va dispărea şi pruncul din pântecul mamei lui de valah” –
de ce ne-ţi fi urând atâta, musiu? – probabil, pentru că vă
facem concurenţă, la capitolul “popor ales”…! -
2-şi
cu “cazul Ceauşescu”, dar, mai ales, cu
3-soarta
noastră de Neam, atent, mult prea atent supravegheată de “alogenii”
ăştia “speciali”, de ne-au “înfipt” în spinare şi o dinastie
“regală” (“venerabilă” – adică, ce mai, “frişca
masonilor”!) evreiască…! – nouă, urmaşi ai voievozilor
eroici şi martiri! - nidecum tranzacţionişti şi
ucigaşi de Neam!
…Cât
de atent este supravegheată soarta românilor, de către “alogenii” cu
pricina (evident, nu ne referim la evrei, în genere, ci la unii dintre
“coreligionarii” lor, ajunşi în Marea Finanţă Mondială), pentru
ca nu cumva Neamul Românesc să scape cu viaţă! - … dau
mărturie nişte rapoarte ale “ale foştilor ofiţeri SRI”,
strânse sub titlul O ţară subjugată economic şi
politic de concernele evreieşti - se pare că nu prea luate în
serios de guvernanţii noştri de azi (prin aceste rapoarte devine mult
mai evident de ce criza este “mai cu foc” în România şi de ce
toţi ne vor prăbuşirea…”alogenii speciali” -…în
special! - cu jurămintele lor… din perciuni, bată-i vina!):
“Mugur
Isărescu a fost recrutat de către Concil Foreign Relations (CFR), în
1990. (…) CFR (organizaţie controlată de familiile bancherilor evrei
Rockefeller şi Rotschild, susţinuţi de Morgan) a recrutat un
număr semnificativ de specialişti, potenţiali înlocuitori ai
celor ce guvernau la vremea respectivă în ţările est-europene.
(…) Pe tot parcursul anilor 1990-1992 s-a purtat un intens război mediatic
de dezinformare, în toate misiunile economice, subliniindu-se greşeala făcută
de România prin plata datoriei externe şi exemplificându-se prin
ţări care aveau mari împrumuturi(…) – principala formă de
control al unei ţări este cea financiară – specialitatea CFR.
Potrivit
surselor, Mugur Isărescu ar fi fost pregătit în vederea accederii la
fotoliul de premier. De aceea, soluţia Mugur Isărescu, în
conformitate cu dispoziţiile CFR, a fost devalorizarea masivă a
monedei naţionale, ca politică monetară, şi o rată
derizorie a tuturor creanţelor României (ex. Egipt, Irak), pas
susţinut şi de prim-ministrul impus de mass-media, de fapt de Oculta
Financiară, Theodor Stolojan (…). În 1991, Theodor Stolojan a
naţionalizat valuta aflată în bănci, ceea ce a dus la un
adevărat recul pentru investiţiile străine scăpate de sub
controlul şi manipularea Ocultei de la New York. Un alt aspect de
menţionat îl constituie jocurile interbancare << premise şi
încurajate>>, prin intermediul cărora importante fonduri valutare au
părăsit România. Deşi BNR are o Direcţie de Supraveghere
şi Control Valutar, nu a luat măsuri pentru repatrierea valutei (…).
Faptul că Isărescu a fost recrutat de CFR poate fi susţinut de
argumentul că niciodată, indiferent de forţa politică
ajunsă la putere, el nu a fost schimbat, cu toate incidentele penale ale
afacerilor familiei sale, cu cetăţeanul Heinrich Schorsch,
bănuit a fi agent dublu (…).
Unul
dintre cei doi evrei americani care monitorizează şi dirijează
România de la cel mai înalt nivel este Mark Meyer, american de origine
română (...) . Firma sa Hertzfeld & Rubin a fost implicată
în derularea a numeroase privatizări din România. Personajul a fost
consilierul lui Ion Iliescu, dar şi al lui Emil Constantinescu. Pe vremea
acestuia din urmă, uşa palatului prezidenţial era permanent
deschisă evreilor Tom Lantos (n.n.:senator
american, maghiaro-evreu! – vajnic luptător pentru „drepturile
maghiarilor din România”...) şi Alfred Moses (n.n.: informaţia
apare şi în Justiţiarul sibian, nr. 4 din 2010).
(...) În 2005, când preşedintele Traian Băsescu a efectuat prima sa
vizită la Washington, Mark A. Meyer a fost invitatul special al
şefului statului la o întâlnire particulară (s.n.). Meyer
are firmă de avocatură în România – este cea care a obţinut
pentru Dominic de Habsburg şi familia acestuia retrocedarea Castelului
Bran. Mark Meyer e şi preşedintele Camerei de Comerţ
Româno-Americane din New York. (...). Organizaţia a fost creată la
Bucureşti în 1993, chiar cu sprijinul lui Ion Iliescu,
alături de Meyer avându-l la conducere pe evreul Elias Wexler,
originar tot din România (n.n.: România şi-a clocit toţi
şerpii la sân, şerpi care acum o devorează, gurmanzi,
pe-ndelete!). (...) Deşi principal iniţiator al acţiunii,
prin firma Herzfeld & Rubin, este Meyer, pentru publicul
românesc iniţiativa aparţine unui grup mai larg(...). A fost ocazia
ca gruparea „Oamenii de Afaceri Americani” să trimită invitaţii
companiilor americane evreieşti, şi nu numai, să profite din
plin de ocazia de a cumpăra ieftin întreprinderile româneşti.
Organizatorii secreţi (Hertzfeld &Rubin, adică Mark
Meyer), pentru a fi mai convingători, s-au gândit să expună, ca
garanţi, responsabilii economici din România, aşa că au fost
plimbaţi de la Bucureşti la Chicago reprezentanţi ai Guvernului
român, preşedinţi şi directori executivi ai celor mai influente
bănci şi fonduri mutuale din România. (...)Mesajul transmis a fost
următorul: Economia României este de vânzare, puteţi să
vă exercitaţi dreptul în consecinţă, putem aranja
privatizările. Cel mai convingător s-a străduit să fie
Mircea Geoană, ambasador al României în SUA la acea dată. Geoană
a făcut parte dintre studenţii privilegiaţi de înalţii
ofiţeri ai fostei Securităţi(...). Generalul Pacepa, pe vremea
când era şef-adjunct al spionajului românesc (DIE), a avizat favorabil
numele lui Geoană Mircea, fiu al generalului Geoană, pentru a pleca
la studii în SUA, în rândurile ambasadorilor prieteniei” (...).
Desfăşurat la Hotel Hilton & Towers din Chicago, în perioada 29
sept.-3 nov. 1997, Forumul (la care participa tânărul Mircea
Geoană) scotea, practic, economia României la mezat, în faţa unor
mari bănci americane evreieşti: Chase Manhattan Bank, Smith Barney
Europe, First Chicago Bank, Mercantile Stock Exchange, Global Securities USA.
(...) În perioada 30 martie – 3 aprile 1998, în SUA, acţiunea Forumul s-a repetat spre a fi oferite afaceri în România la peste 200 de mari companii
americane, în domeniul bancar şi în cel al pieţei de capital,
industrie uşoară, materiale de construcţii, electronică,
telecominicaţii, infrastrctură etc. De data asta, organizatorul
anunţat era chiar de la vârful finanţelor americane evreieşti, AMROINVEST
INC (baronii finanţelor mondiale, familia evreilor Rotschild) (...)
dar regăsim şi firma Herzfeld & Rubin, deci pe Mark Meyer.(...)
Ex-modelul Janine a fost năşită de Mircea Geoană, iar
cumnatul acestuia din urmă, Ionuţ Costea, a funcţionat ca
Secretar de Stat la Ministerul Finanţelor, în intervalul 1997-2000.
Înclinaţia evreilor pentru posturi de televiziune româneşti este
dovedită şi de cazurile posturilor (fost) Tele 7 ABC (al evreului Fredy
Robinsohn), Prima TV , B1 (publicul crede că e al fraţilor
Păunescu: George Păunescu aparţine, însă, la B'nai B'rith,
loja masonică pur evreiască!). (...) Mark Rich – magnat evreu cu cetăţenie
americană, apropiat de Mosad. El s-a aflat în spatele firmei canadiene Gold Corporation, companie cu 80%
acţionariat pestriţ, pe care îl controlează însă Rich (...) Ca urmare,
zăcământul de la Roşia
Montană urmează a fi epuizat de către Gold
Corporation Roşia Montană LTD în numai 15 ani, Statului Romn
revenindu-i numai 2% din acestă exploatare (n.n.: deşi de otrăvit, otrăvesc pentru cel puţin
100 de ani, zone de multe sute de km, de urlă până şi ungurii,
că le „arde” Tisa lor!).
(...) Yoav Stern, israelian, face şi el parte din grupul oamenilor din
România ai magnatului evreu Mark Rich, preocupat de petrolul românesc (...). Un
alt personaj este Motti Zisser, care controlează, alături de
firma Control Centers, consorţiul Europa – Israel Group, companie
importantă, la proprietatea căreia participă, din anul 2002,
şi banda Leumi Le – Tel Aviv(...). Odată cu preluarea
firmei Elbit Medical Imaging acum câţiva ani, Motti Zisser a
preluat şi subsidiara acesteia, firma israeliană Elscint, căreia
i-a oprit activitatea, vânzându-i toate bunurile şi mijloacele de
producţie (...). Totodată, ridică mall-uri, cum e cel din
Timişoara, unde a preluat ieftin terenul necesar de la o firmă
de stat românească, după care a revândut foarte scump o parte din
suprafaţă chiar Primăriei oraşului. (...). În 1998, a dorit
să preia privatizarea Hotelului Bucureşti (din
Bucureşti...). (...) Eli Papouchado construia două mari centre
comerciale, finanţat de Banca Internaţională cu domiciliul la
Tel Aviv, este unic distribuitor în România al produselor Kodak, prin firma sa M.TIL.ROM,
cu sediul la SITRACO CENTER, Piaţa Unirii, administrată de
partenerul ei de afaceri, israelianul Eliashu Rasin, cu care mai
deţine Hotelurile Opera şi Central, din Bucureşti.
(...) Tonya Halpern rezidează în România cu mulţi ani înainte de
1989, locuind la apatamentele Hotelului Bucureşti (pentru privatizarea
căruia s-a şi implicat direct, alături de Alex Bittner),
iar soţul ei, Moshe, specialist în tehnică aviatică
(...), reprezintă în România Eastman Kodak, firma care,
alături de Standard Oil, Xerox, U.S. Steel, IBM şi multe bănci
evreieşti americane, susţine şi activează pentru CFR!
(...). Eliahu Rasin, născut la 24 noiembrie 1947, la Tel Aviv, în
Israel (...) a dezvoltat în România o afacwere piramidală, a cărei
bază o reprezintă o cutie poştală cipriotă, respectiv
off-shore-ul Monilen Enterprises LTD, înfiinţat în august 1997, cu
care controlează mai multe firme din România (...). Deţine
totodată Hotelul Sinaia din Sinaia, pe care l-a încredinţat spre
administrare lui Marian Schwartz, ofiţer în rezervă din
Serviciile Secrete israeliene, născut la 3 iulie 1954, în Bucureşti.
(...)
La
Banca Leumi Le, sucursala din Londra, în contul firmei lui Rasin, MONILEN
ENTREPRISES LTD, a fost vărsată suma de 2, 92 milioane dolari
americani, comision pentru privatizarea Hotelului Bucureşti (...). În zona
din centrul Capitalei, mai ales în zona Unirea, şi pe care le-a
transformat în Business Center), Eliahu Rasin a avut drept clienţi
firme şi instituţii precum ARDAF, IBERNA, Pepsi Cola
International, Gelsor, Elite România, Sharrom-Sharp etc. (...).
(...) Bernard Shraer, evreu de origine maghiară, fondator al băncii
israeliene Leumi Le-Tel Aviv, după 1989, a început să-şi
dezvolte afacerile preponderent în Ungaria, îndeosebi prin compania Danubius
Hotels, unde era implicat şi Dan Fisher (...). În prezent,
posedă peste 50 de hoteluri (...). Pentru a-şi extinde afacerile , în
România – interesat îndeosebi de staţiunile din Transilvania (n.n.: măi, să fie, ce mai face dragostea
de Ardeal, dintr-un evreu ungur!), a apelat şi la
consultanţa lui Rudos Ernö (fost ambasador ungur la
Bucureşti). (...) Aşadar, Shraer, ca şi Rudos
Ernö, nu e străin de încercarea de preluare a Băncii Comerciale
Române de către Banca Ungariei. (...).
(...)Rudos
Ernö, cetăţean român cu dublă cetăţenie,
maghiară şi britanică, fost ambasador al Ungariei (n.n.: cum se găsesc toţi şi se
strâng, în ”cuibul de şerpi”, care a devenit România!) –face afaceri preponderent în România. Surse din
sistemele de informaţii apreciază că originea sa reală este
evreiască. (...) A fost arestat la Constanţa, pentru deţinere
şi consum de droguri, împreună cu câţiva tineri români. Una
dintre afacerile sale mari a fost cea cu Bell Helicopters-SUA, în tandem
cu Elbit System-Israel (...). Mandler este ajutat de Decebal
Traian Remeş, în afacerea Bell Helicopters-SUA, prin semnarea
tuturor actelor. (...) Premierul Israelului, Ariel Sharon (cel anchetat
pentru obţinerea de fonduri electorale, în cuantum de 1,5 milioane
dolari), este amestecat, direct sau prin fiul său. (...) Fiul lui Sharon
nu e străin de cazul Dacia Felix (Eurombank), precum şi Avital
Benesh (preşedintele băncii) , Fredy Robinson (proprietar
principal al băncii) şi Liviu Mandler (fost preşedinte al
băncii) , Sorin Beraru/Samuel Bergovici etc. (...) Sorin Beraru e
unul din cei mai mari infractori evrei care au operat în ţara noastră
(Adrian Năstase nu e străin de acest caz). (...). Moshe Pesach e, de asemenea, partenerul de afaceri al lui Sorin Beraru-Bergovici.
Traficant de arme, ce a acţionat pe teritoriul României, dimpreună cu Shimon Nahor (...). Israelienii din familia Ofer, cunoscuţi
drept fraţii Ofer (David, Sami şi Iuli) – copii
ai lui Josef Herscovici(acelaşi nume de familie ca şi Shimon
Nahor) (...) David a fost şeful unui Serviciu
Secret israelian, Iuli a avut înclinaţie spre funcţiile publice,
deţinând, mult timp, şi funcţia de CONSUL AL ROMÂNIEI LA TEL
AVIV (n.n.: ăsta da,
patriotism!) (...) – iar Sammy s-a concentrat asupra afacerilor.
(...) Afacerile din România au fost demarate în ultimii ani de octogenarul Sammy
Ofer, iar în prezent (n.n.: 2010!) sunt conduse de fiul său, Eyal
Ofer. Familia Ofer este co-proprietară, alături de alte
familii evreieşti, precum Pritzker, din SUA, asupra
multor companii de turism, ce oferă croaziere în toată lumea – peste
50 de itinerarii şi peste 140 de destinaţii (Caraibe, Bahamas,
Bermude, Mexic, Panama, Alaska, Hawai etc. etc. – cu 14 vase moderne, vase de
până la 164.800 tdw. Această companie administrează şi
vasele altor firme evreieşti, precum flota Rosemont, Trans Union Corp.
Sau cele 10 vase ale OP Holding LTD (n.n.: n-or găsi,
rătăcită, printre vase, şi flota „expiată” de
Băsescu?!). (...) Se bănuieşte prezenţa sa (Ofer...)
activă şi masivă, deşi invizibilă, în
proprietăţile din Constanţa, mai ales în port (n.n.: unde
„şef” e Mircea Băsescu!) - unde presa nu poate scrie decât
ceea ce vrea el. La conducerea Magazinului Tomis din Constanţa a
numit-o pe Daiana Voicu, fiica unui magistrat, Marin Voicu. (...) De
multe ori, Eyal Ofer e mandatat de oficialităţile de la
Cotroceni să reprezinte România în faţa forurilor
internaţionale, încât el cunoaşte politica de culise a Guvernului
romn mai bine decât...Guvernul! (...).
Dan Fisher, de
cetăţenie română şi israelită, s-a numit şi Frâncu,
nume sub care a fost cunoscut ca sportiv al clubului Ministerului de Interne,
Dinamo (echipa de polo). S-a remarcat prin implicarea sa în recuperarea
creanţelor României de la diverse state. Rolul lui Fisher se rezuma
la a intemedia (cu mari comisioane) vânzarea acestor creanţe. Fisher a
intermediat obţinerea de credite, pentru România, de la altă
bancă evreiască americană, Credit Swiss First Boston,
fiind apropiat în afaceri de fostul secretar de stat de la Finanţe,
Ionuţ Costea (...). Fostul şef al SIE, Cătălin
Harnagea, ar fi cerut de la ofiţerii din subordine dosarele a 19
personalităţi politice, pentru a le discredita sau şantaja. În
acest context, atunci când un om de afaceri nu cotizează la Fischer sau la AVAD, i se face imediat dosar penal. Are un Serviciu de interes
personal, pentru a răsounde anumitor comenzi politice, lucru valabil
şi azi, la Traian Băsescu (...). Hugo Weinstein apare în poziţii cheie, ca reprezentant al României : reprezentant al
Camerei de Comerţ ARGUS, reprezentant al UZINEXPOERT, ce deţinea
monopolul exportului şi importului României, în domeniul
construcţiilor de maşini (...)”
...Păi,
n-avea dreptate ăla care, după 1989, când îl întrebai „Unde mai
sunt evrei în România, că nu-i mai văd?!” – arăta în
sus, sus de to-o-o-oot...?!
...Să
mai zică cineva, despre vreun aşa-zis „om politic” român, că ar
putea fi nevinovat, când toată şerpăraia asta de interese
israelito-româneşti (CU TOTUL TRANSPARTINICE!!!), în România, a
funcţionat, pentru toţi cei „dedulciţi la putere, precum un
veritabil Maëlström: i-a sorbit, pe „coordonata” lăcomiei şi iresonsabilităţii/trădării
naţionale, PE TOŢI! Niciun aşa-zis „om politic” român
NU ESTE NEŞANTAJABIL!!! – DE ACEEA, DE LA MANDAT LA MANDAT
(prezidenţial, senatorial, deputăţial...), SE ACOPERĂ UNII
PE ALŢII, ŞI TOŢI – PE ISPITITORII LOR, AGENŢII DIN
MAREA FINANŢĂ MONDIALĂ!!!
...Numai
că mass media românească (cam toată!), în loc să-i
demaşte pe trădători, ce credeţi că face?! ÎI
ŞANTAJEAZĂ ŞI EA, PE BANI BUNI ŞI MULŢI! –
...şi uite cum lucrurile se scurg, egale cu ele înseşi, pe apa
destinului greşit numit „mioritic” (de fapt, anti-mioritic şi
anti-spiritualist/ANTI-CREŞTIN!) – şi „ne ia gaia”, pe toţi cei
neiniţiaţi în „misterele” diverselor...”kabale”!!! Moartea
noastră, a Neamului Românilor, însă, ce bine va aduce Terrei?!
Probabil (cel puţin aşa se va pretinde!), „renovarea şi
restaurarea poporului ales”...!
...Din
păcate, acest „popor ales” nu mai este, de mult, ales de Dumnezeu,
ci de luciferismul său narcisiac... Se tot amăgeşte, cu auto-alegerea...
– pentru a împlini nişte misiuni anti-spirituale grave, pe care le
menţionează (pentru cine, dacă toţi ne-am „zăluzit”?!) Apocalipsa lui Ioan! Aşa că Terra ar face bine să
nu se uite indiferentă la stingerea, prin sugrumare ritualică,
a României... - dar cine, pe Terra, şi-a mai păstrat minţile
întregi? Nici măcar, sau, în primul rând...românii (poporul românilor
fiind cel mai obosit dintre toate popoarele sărmanei nostre planete... –
istovit total, de atâtea atacuri letale sau/şi paralizante, lansate
de Anti-Hrist!!!) nu mai au pic de luciditate şi coerenţă în
gândiri şi „simţiri”. Aproape că am devenit, din Fiii Divini ai
Lui Zalmoxis/Lupul Fenrir-Învietorul-Purificatorul şi din Fii şi
Fraţi ai Dumnezeului Creştin-Hristos-Lumina Lumii – nişte
handicapaţi mental (numai bancurile mai sunt de noi...!), râzând într-aiurea,
în loc să punem mâna pe celebrul Bici Cristic – şi să-i
alungăm pe „zarafi” din Templul Tatălui Ceresc... - dar, în
primul rând, PE TRĂDĂTORII DE ŢARĂ ROMÂNEASCĂ!!!
***
[1] - Bogdan I, voievodul român din Maramureş, este
considerat întemeitorul Moldovei suverane. .În anul 1359, el decide
să treacă munţii în Moldova, unde tocmai murise Sas , fiul lui
Dragoş . Învinge oastea urmaşilor lui Sas şi alungă pe fiul
acestuia , Băliţă (Balc). Bogdan scoate Moldova de sub tutela
regelui Ungariei şi stabileşte capitala la Baia.
[2] - Maghiarizarea susţinută a sistemului
educaţional din Ungaria a făcut ca numărul şcolilor în
limbile minoritare să se micşoreze constant. Date din statisticile
oficiale prezentate de statul maghiar la Conferinţa de pace de la Paris
din 1919 arată discrepanţa dintre ponderea şcolilor maghiare
şi cea a celorlaltor naţionalităţi:
|
Maghiare
|
Româneşti
|
Slovace
|
Germane
|
Sârbeşti
|
Rutene
|
Pondere in populaţia totală
|
54.5%
|
16.1%
|
10.7%
|
10.4%
|
2.5%
|
2.5%
|
Grădiniţe
|
2.219
(98%)
|
4
|
1
|
18
|
22
|
-
|
Şcoli
elementare
|
14.014
(81%)
|
2.578
|
322
|
417
|
-
|
47
|
Licee
de scurtă durata
|
652
(98%)
|
4
|
-
|
6
|
3
|
-
|
Licee
reale
|
33
(92%)
|
1
|
-
|
2
|
-
|
-
|
Colegii
pedagogice
|
83
(85%)
|
12
|
-
|
2
|
1
|
-
|
Licee
teoretice de băieţi
|
172
(93%)
|
5
|
-
|
7
|
1
|
-
|
Licee
teoretice de fete
|
50
(98%)
|
-
|
-
|
1
|
-
|
-
|
Şcoli
economice
|
105
(100%)
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
Şcoli
comerciale
|
65
(98%)
|
1
|
-
|
-
|
-
|
-
|
[3] -Cf. art. România – a doua
Palestină? - pe adresa electronică: www.dezvaluiri.go.ro
[4] - Faust Brădescu- nãscut în 1912 la Bucureşti,
doctor în Drept, la Bucureşti, şi în filosofie politicã, la Paris. La
terminarea rãzboiului, doreşte sã se întoarcã în ţarã, dar
autoritãţile consulare îl sfãtuiesc sã rãmânã în Franţa. Dupã un an,
este invitat de poliţia francezã sã pãrãseascã ţara, la cererea
autoritãtilor româneşti. 1946, Faust Brãdescu se stabileşte în Brazilia.
Înfiinţeazã Editura Dacia, sub egida cãreia editeazã studii
consacrate problemelor româneşti. Activeazã ca profesor la Universitatea
Pro Deo, din Rio de Janeiro, unde predã dreptul şi filosofia politicã. În
1971, se întoarce în Franţa, unde devine şeful secţiei de programare,
studii şi documentare a Mişcãrii Legionare din exil. Colaborator apropiat al lui Horia
Sima. Cu 48 de titluri publicate, dr. Faust Brãdescu este unul dintre cei mai
prolifici analişti şi specialişti ai fenomenului legionar. S-a stins din
viaţã în anul 2000.
***
8-SE
PREGĂTEŞTE MAREA PUSTIIRE MONDIALĂ!!!
PUŞCĂRIA
DUHULUI TUTUROR POPOARELOR PLANETEI TERRA!!!
(NOI
AFIRMĂM REMEDIILE DE DUH HRISTIC, CONTRA SATANEI.
CUM VA FI
CONDUCĂTORUL ADEVĂRAT, CA ENTITATE CONSTRUCTIV- HRISTICĂ, DE
NEAM...?!)
...Priviţi pe străzi: oameni singuri,
care vorbesc singuri, cu celularele lipite de urechi, având impresia că
chiar comunică. Oameni care se răspândesc/se împrăştie,
care încotro – cu maşini alergând dement... după „afaceri”/”business”!
Oameni care nu mai simt nevoie unii de alţii....nu mai simt nevoia
căldurii unui cămin stabil, al unei spaţialităţi
statornice, liniştite, echilibrate şi sfinte: nu tu dorinţă
de familie, nu tu prietenie şi dragoste/căldură a „aproapelui”,
nu tu bucurie faţă de chipul unui copil...nici vorbă de
conştiinţa necesităţii unei existenţe în comuniune cu
semenii, într-o parohie hristică...deci, nu mai au nevoie nici de
limbă...vorbesc din ce în ce mai puţin şi mai aproximativ...folosind
rudimentele unor limbi, de acum, în curs de dezintegrare rapidă...limbi
uitate...tot mai grav şi profund şi definitiv uitate... Dar nu mai au
nevoie, se pare, nici de suflet...: nişte bieţi „zombies”!!!
...Toţi, au sufletele atât
de pustiite, încât par a fi umbre...sunt atât de dezagregaţi fiinţial
şi spiritual, printr-o mişcare browniană a/către
„joburi/lor” disperate (singura opoziţie a mai rămas aceea între şomaj/dat afară din serviciu
– şi a avea un loc de
muncă/”job”, oricât de aberant şi oricât de prost plătit,
până la sclavaj...!), mişcare haotică, fără nicio
perspectivă ori viziune asupra interrelaţiilor,
cauzalităţilor şi consecinţelor aşa-zisei lor
munci/”făptuiri”, a justificării ei social-spirituale...o
continuă stare de febrilitate profund maladivă, provocată de
impresia că muncesc pentru supravieţuire, pentru competiţie,
pentru o atât de iluzorie „victorie ontologică”, încât li
s-a atrofiat grav simţul religios...nu mai simt nevoia de a reflecta
asupra propriei lor existenţe, asupra motivaţiei fiinţării
lor, încât au uitat de Dumnezeu, nu mai simt nevoia de a se adresa cuiva
superior „aspiraţiilor” lor primitive şi gregare...NICI VORBĂ
SĂ-ŞI MAI PUNĂ PROBLEMA UNEI „CĂI DREPTE” de urmat,
problema moralităţii şi a Ortodoxiei, a Mântuirii printr-o stare
de comuniune, între ei, întâi, apoi, cu Dumnezeul Luminii. Nu mai discern
(şi nu mai simt nevoia de a deosebi!) între Lumină şi Întuneric, între Bine şi Rău, în
acest haos diabolic, creat de instrumentele VIRTUALITĂŢII: lume
virtuală, acţiune virtuală, sexualitate virtuală,
lumină/luminare virtuală...nemaibăgând de seamă un
răsărit sau un apus de soare!!!
...Şi, totuşi, înainte de a adormi
(gata-gata a fi absorbiţi de reverberaţiile şi de hăul unei
existenţe absurde, fără niciun orizont, o existenţă
din ce în ce mai animalizată, abrutizantă...SUB SEMNUL UNEI CONTINUE
ŞI TOT MAI INTENSE ŞI INEXPLICABILE TERORI!!!) – ...încă se mai
deschide (pentru câteva clipe!!!) o
poartă, o fantă, în rudimentul lor de conştiinţă...încă
mai pulsează o slabă lumină, în fundurile (de puţ de
mină) ale minţii: „Dar, oare, ce sunt eu? Ce fac eu,
trăind? De ce mă sfărâm atât, pentru cine, pentru ce? Oare nu e
posibilă o existenţă mai liniştită, mai cu rost? Nu e
posibilă existenţa unei realităţi a Luminii? Era, cândva,
un mit despre cineva care aducea Lumină...cum îl chema...? Parcă
Hristos...Dumnezeu...”
Pentru aceste momente diafane, din cadrul unei
existenţe tulburi, de junglă şi de beznă ontologică
atroce... - DIAVOLII CARE VEGHEAZĂ
CA NOI SĂ NU MAI VEGHEM, AU GĂSIT ANTIDOTUL...: MANIPULAREA
ULTIMĂ, A ULTIMELOR RUDIMENTE DE SIMŢĂMÂNT RELIGIOS...a
ultimelor zvâcniri ale sufletului, a ultimelor doriri de Frumos (ca stare
definitorie, pentru STADIUL UMANO-DIVIN!!),
salturi în gol, exasperate, pentru a salva, chiar pe buza prăpastiei,
ultimul vis al Luminii, GARANŢIA FRUMOSULUI DUMNEZEIRII,
HRISTOS-MÂNTUITORUL!!!
***
...V-am selectat, mai sus, câteva avertismente fundamentale, REALE
(...chiar dacă sunt combinate cu manevre diversioniste...specifice
muncii/lucrării masonilor!) – şi pe care, acum, le coroborăm cu
acelea pe care martirul-ziarist creştin, SERGE MONASTE (1), le-a
adus, din „misiunile sale sinucigaşe”
(care i-au şi curmat viaţa, conform ritualului specific masonic, în
1994!) - despre planurile masonice de falsificare a impulsurilor noastre
mântuitoare, spre divinitate...:
...”Proiectul Blue Beam (Raza Albastră)
intenţionează simularea venirii lui Iisus pentru a manipula oamenii
şi a distruge credinţa şi religiile.
„Vom avea un
guvern mondial, fie că vă place, fie că nu. Singura întrebare
este dacă el va fi creat prin cucerire sau prin consimţământ.”
Paul Warburg - membru al Consiliului pentru Relaţii
Externe (CFR), declaraţie făcută în februarie 1950 în faţa
Senatului american.
„SUNTEM ÎN ZORII UNEI TRANSFORMĂRI
GLOBALE. NU MAI AVEM NEVOIE DECÂT DE O CRIZĂ MAJORĂ ADECVATĂ
ŞI NAŢIUNILE VOR ACCEPTA NOUA ORDINE MONDIALĂ.”
(…)În 1994, jurnalistul canadian Serge Monaste
prezenta un amplu şi bine documentat material despre Proiectul NASA Blue
Beam. Distrugerea credinţei prin false descoperiri arheologice de
genul recentului “sarcofag al lui Iisus”. Organizarea unei gigantice
mistificări în care se va simula prin proiecţii holografice
venirea lui Iisus. Utilizarea undelor de joasă frecvenţă
pentru controlul mental. Sunt doar câteva dintre planurile de instaurare a
noii religii mondiale satanice cuprinse în acest proiect.
(…) “Blue
Beam (raza albastră) este un proiect al NASA care presupune patru
direcţii de parcurs pentru implementarea noii religii mondiale New Age.
Această religie este chiar baza noului guvern mondial, pentru că
fără aducerea omenirii în această sclavie spirituală
dictatura Noii Ordini Mondiale nu ar fi posibilă.“
“Primul pas în
acest proiect vizează discreditarea sau re-evaluarea tuturor
cunoştinţelor religioase de până acum. Prin crearea unor
cutremure artificiale în locaţii precise de pe planetă, în care
s-a presupus mereu că se ascund secrete importante, se va urmări
scoaterea la lumină a unor aşa-zise noi descoperiri arheologice prin intermediul cărora se va “dovedi” că doctrinele marilor
religii sunt false.“
Ne vom opri mai mult asupra modului în care
această etapă este deja pusă în aplicare, pentru că am
asistat de curând la un astfel de „cutremur”… de data aceasta mediatic. În
seara zilei de 26 februarie 2007 pe toate posturile TV româneşti şi
internaţionale James Cameron anunţa lumii că a descoperit «sarcofagul lui Iisus» şi al familiei sale. Iniţial am crezut
că este vorba despre un nou film. La urma urmei cel care ne vorbea era un
regizor, un creator de ficţiuni precum Terminator, Alien sau Titanic. De
data aceasta însă James Cameron vorbea cu convingere despre o mare
descoperire arheologică, despre dovezi ştiinţifice, despre teste
ADN şi statistici care puneau la îndoială chiar bazele religiei
creştine. Arheologii găsiseră 10 cutii cu oase pe care se
aflau inscripţionate nume. Pe şase dintre ele se aflau nume cheie din
Noul Testament: Joshua - Iisus, Maria, Iosif, Meriem - Maria Magdalena,
Matei, Iuda. Despre celelalte patru nume care nu aveau atâta semnificaţie
religioasă, James Cameron nu a amintit însă nimic.
A susţinut doar că are dovada că acestea
sunt oasele lui Iisus, ale mamei sale Maria, ale tatălui său
Iosif, ale Mariei Magdalena (Meriem) - soţia sa conform testelor ADN
realizate asupra oaselor şi fiului lor – Iuda. Testele ADN puteau
într-adevăr dovedi că oasele respective aparţineau unui cuplu
care avea şi un copil, însă nu dovedeau că aparţin lui
Iisus. În plus numele respective erau ceva comun în Ierusalimul acelor
vremuri. Erau întâlnite la fel de des cum am întâlni noi acum numele de Ion,
Maria şi Gheorghe. Pentru a elimina şi acest impediment din calea
mistificării sale Cameron invocă părerea unui expert în
probabilităţi, Andrey Feuerverger. Acesta calculează ce
şansă există ca cele şase nume găsite pe sicriele de
la Ierusalim să fi făcut parte din familia lui Iisus. O falsă
problemă pentru că în realitate nu are cum să existe un
sicriu al lui Iisus şi chiar dacă ar exista, statistica nu este
relevantă pentru a o rezolva. Răspunsul expertului contrazice teoria
regizorului: statistic şansa este 1 la 600. Iar acesta, în loc
să spună că în proporţie de 99% nu are cum să nu fie
vorba de familia lui Iisus, spune că există totuşi o
şansă! (…)
Al doilea pas al proiectului NASA presupune
organizarea unui gigantic spectacol holografic proiectat chiar pe cer,
astfel încât să fie vizibil pe întreaga planetă, care va simula
venirea lui Mesia. Prin emisia unor unde care acţionează direct
asupra creierului, fiecare om va vedea în această hologramă pe
Mântuitorul specific religiei sale şi îl va auzi vorbindu-i în limba
lui.
Cu ajutorul unor computere performante care vor
coordona spectacolul şi al sateliţilor din jurul pământului care
vor emite semnale de joasă frecvenţă (LF), foarte
joasă frecvenţă (VLF) şi extrem de joasă
frecvenţă (ELF) vor fi proiectate holograme folosind pe post de
ecran pelicula de sodiu care înconjoară pământul la o
înălţime de aproximativ 100 de km. Animarea pe computer şi
semnalele auditive vor părea că provin din adâncimile
spaţiului şi îi vor face pe adepţii ardenţi ai
diferitelor religii să creadă că sunt martorii mult promisei
întoarceri a propriului Mesia.
“Apoi
proiecţiile lui Iisus, Mohamed, Buddha, Krishna etc. se vor uni într-o
singură imagine şi « Salvatorul » universal le va face o mare
revelaţie. Le va spune că diversele scripturi sunt false şi
că vechile religii sunt responsabile pentru răul de pe planetă.
De aceea ele trebuie abolite pentru a lăsa locul unei noi religii care va
fi condusă de el, unicul Dumnezeu pe care îl pot vedea cu ochii lor
şi auzi cu urechile lor.”
Diabolicul plan prevede ca în urma acestei
apariţii să se creeze o mare dezordine socială, în care
milioane de susţinători fanatici ai dogmei unei religii se vor ridica
împotriva altor milioane de susţinătorilor fanatici ai dogmei altor
religii. Se vrea astfel generarea unor conflicte cum nu s-a mai văzut
până acum. Pare de domeniul fanteziei, însă mijloacele pentru a
realiza aceasta deja există.
„Diverse
servicii secrete arată că în ultimii 25 de ani (este vorba de anul
1994 - n.n.) fosta URSS a stocat deja într-un computer extrem de avansat
informaţii despre proprietăţile electrice, chimice şi
biologice ale creierului uman rezultate în urma studiilor pe milioane de
oameni. Aceste date permit manipularea senzaţiilor auditive şi
vizuale. Au fost stocate de asemenea şi date despre toate limbile
şi dialectele vorbite în prezent pe glob pentru a fi generate mesaje
artificiale pe înţelesul oricui. Existenţa unor astfel de
computere este menţionată şi într-un articol publicat în martie
1983 în ziarul Sidney Morning Arrow. (…)
„Existenţa
unor astfel de tehnologii ţine de a treia direcţie de dezvoltare a
proiectului Blue Beam care vizează comunicarea telepatică şi
electromagnetică prin unde de joasă, foarte joasă şi extrem
de joasă frecvenţă care îi va face pe oameni să
creadă că îl aud pe propriul lor Dumnezeu vorbindu-le. Astfel de
unde generate de computer vor fi transmise prin intermediul sateliţilor
şi vor interacţiona cu gândirea naturală, făcând să
apară ceea ce se numeşte „vorbire artificială”. Acest gen
de tehnologie există încă din anii ‘70 şi a fost
perfecţionată prin cercetări ulterioare privind relaţia
dintre creierul uman şi computer.
În ianuarie 1991 la Universitatea din Arizona a avut
loc conferinţa intitulată „Cercetarea avansată NATO cu privire
la fenomene emergente ale sistemelor biomoleculare”. (…) Autorul lucrării
în cauză trăgea un semnal de alarmă asupra pericolului ca
astfel de cercetări să fie deturnate de la scopul lor iniţial
şi să fie folosite împotriva oamenilor. El afirma că astfel
de echipamente sunt operaţionale în cadrul CIA şi FBI, nu pentru a
vindeca oameni, ci pentru a tortura şi omorî pe cei care se opun
sistemului sau pentru a crea ceea ce în mod obişnuit se numeşte „candidat
manciurian”.
Avem date care arată că astfel de
experimente au loc şi în Marea Britanie , Australia , Franţa,
Germania şi Finlanda. Agenţiile guvernamentale şi
corporaţiile care lucrează mână în mână cu ele sunt gata
să facă orice pentru a-şi atinge obiectivul: controlul social
total. De ce? Foarte simplu. În primul rând, dacă terorizezi
populaţia şi o faci să se teamă pentru siguranţa
şi viaţa sa, îţi va fi mai uşor să implementezi un
sistem draconic, să o supraveghezi, să o dezarmezi şi
apoi să îi spui că totul este pentru protecţia ei. În al
doilea rând pentru că aşa este mai uşor să promovezi un nou
sistem politic şi social, în locul celui vechi care pare să nu mai
funcţioneze. Evident că alternativa este pregătită de
multă vreme şi se numeşte Noua Ordine Mondială. Frica a
fost mereu utilizată ca un instrument cu care Elita a controlat şi a
subjugat masele. Vechea zicală „Divide
et impera” (Dezbină şi stăpâneşte) a fost
aplicată în toate colţurile planetei pentru a avea siguranţa
că oamenii sunt speriaţi, se tem pentru siguranţa lor şi
îşi pierd încrederea în ceilalţi oameni. Şi aceasta este tot
o formă de control mental.”
Subliniem faptul că Serge Monaste spunea toate acestea în 1994, anticipând astfel
înscenarea de la 11 septembrie 2001, care a permis instaurarea unui sistem de
teroare şi a unor reguli stricte de supraveghere a populaţiei, sub
pretextul asigurării siguranţei acesteia. (…)
„A patra dimensiune a proiectului Blue Beam include controlul
total asupra planetei. Pentru aceasta se va simula o invazie
extraterestră în marile oraşe ale lumii. Se mizează pe
faptul că ţările care deţin armament nuclear îl vor utiliza
pentru a se apăra de acest pericol, devenind apoi total vulnerabile
faţă de adevăratul atac, ce va fi realizat ulterior de
guvernul din umbră.”
Subliniem aici că tema unui atac extraterestru
simultan în marile oraşe ale lumii apare aproape obsesiv în filmele de la
Hollywood . În urma unui astfel de atac toate ţările mari, SUA, China
, Rusia etc., colaborează între ele atacându-i pe extratereştrii cu
armele de care dispun. Fără nici un rezultat. Când situaţia
pare a fi disperată apare El – unicul Salvator. Vedem cum prin astfel
de filme ni se oferă de fapt modele de gândire. Suntem
antrenaţi să ne temem de un atac extraterestru, suntem
antrenaţi să îi ripostăm în forţă şi apoi să
aşteptăm apariţia unui salvator unic. Şi aceasta este
tot o formă de control mental.
Utilizarea HARP este deja folosit la cutremure,
tsunami, control mintal, etc.
„Scopul este să
fie anihilată orice formă de opoziţie faţă de Noua
Ordine Mondială. Utilizând tehnologiile despre care am vorbit mai sus
undele generatoare de gânduri vor putea fi transmise prin
reţelele de fibre optice, cabluri TV, linii telefonice şi vor
pătrunde în orice echipament care conţine microcipuri. La acel
moment procesul de implantare al microcipurilor la nivelul populaţiei va
fi realizat, astfel încât oamenii vor putea fi uşor împinşi la un
val de sinucideri, violenţe şi nebunie.
Am fost
întrebat de multe ori când se vor petrece toate acestea. După ce va fi
creată o criză economică, care îi va forţa pe oameni
să îşi cheltuiască toate rezervele de bani. Apoi va fi
implementat un sistem planetar de plăţi electronice astfel încât
nimeni să nu poată supravieţui în afara lui. După
atâtea dezastre omenirea va fi gata să implore apariţia unui
salvator care să restabilească pacea cu orice preţ, chiar
cu preţul propriei libertăţi. Un principiu similar a fost
aplicat în URSS, pentru instalarea
comunismului.”
(…)În numărul din decembrie 1980, al US Army Journal,
într-un un articol semnat de lt.col. John B. Alexander sub titlul „The new mental battlefield, beam me up
Spock” (Noul câmp de luptă mental, radiază-mă Spock), acesta
scrie: „Voi da mai multe exemple care să ilustreze progresele făcute
în acest domeniu. Avem acum abilitatea de a vindeca sau de a cauza o
boală de la distanţă, inducând boala sau moartea,
fără cauze aparente. A fost raportată şi posibilitatea
de modificare telepatică a comportamentului, care include abilitatea
de a induce stări hipnotice de la o distanţă de peste 1000 de
km. Utilizarea hipnozei telepatice este o zonă care merită a fi
exploatată. Ea va permite ca agenţii noştri să fie
implantaţi subconştient cu programul pe care trebuie să îl
execute, astfel încât nu va mai fi nevoie să utilizăm telefonul.
Dacă vor fi perfecţionate, aceste tehnici vor permite transferul
direct al gândurilor de la o minte sau grup de minţi la o
audienţă ţintă. Receptorul nu va fi conştient
că i-au fost implantate gânduri, va crede că sunt gândurile lui. Este
posibil să introducem gânduri artificiale într-un computer şi apoi
să le transmitem prin intermediul unui satelit, astfel vom putea
controla întreaga planetă. LIMITELE
ACESTUI SISTEM SUNT DOAR CEI CARE ÎŞI VOR PUNE PERMANENT ÎNTREBĂRI CU
PRIVIRE LA MOTIVAŢIA CARE STĂ ÎN SPATELE GÂNDURILOR LOR ŞI NU LE
VOR DA CURS AUTOMAT. Este evident că televiziunea, filmele,
publicitatea şi diferite forme de presiune socială au grijă
să elimine pe cât posibil această categorie de oameni. Informaţiile privind acest gen de tehnologii vor fi considerate ridicole
tocmai pentru că ele nu se vor conforma cu viziunea asupra
realităţii pe care chiar noi o inducem; doar mai există şi
în zilele noastre oameni care cred că pământul este plat” – cf. www.miscareazeitgeist.ro
***
CONCLUZII ŞI SOLUŢII HRISTICE
CONCLUZIA
...este una singură: PRIMEJDIA, în veacul XXI cel globalist, pentru Duhurile Terestre,
este una majoră (şi la nivelul corpului fizic, şi la nivelul corpului spiritual – ...şi la
nivel fiinţial-uman, şi la
nivel supra-fiinţial-Neam!),
apropiată de exasperare/disperare! Dar Dumnezeu, cum zice Mircea Eliade, „n-a putut distruge propria sa
creaţie. Omul a rămas acelaşi, aşa cum erau Adam şi Eva în Paradis, înainte de păcat. Acelaşi,
adică înzestrat cu aceleaşi virtualităţi biologice (n.mea: şi cu aceleaşi forţe de Duh, disimulate…!). În
corpul omenesc (n.mea: şi
în cel spiritual!) totul s-a păstrat, părinte, deci
s-a păstrat în taina vieţii veşnice, cu care fusese dăruit
Adam...(…) Păcatul originar n-a putut
distruge mecanismul regenerării, ci numai l-a modificat în aşa fel
încît să nu mai poată fi recunoscut.
Mai mult, l-a camuflat în nişte procese fiziologice care, aparent, indică exact contrarul regenerării, L-A
CAMUFLAT ÎN ANUMITE MALADII ŞI MAI ALES ÎN
CEA MAI PRIMEJDIOASĂ AFECŢIUNE ORGANICĂ: PROLIFERAREA CELULELOR, NEOPLASMA” – cf. Mircea Eliade, Les Trois Grâces, ediţie îngrijită de Eugen
Simion, Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1992.
…“NEOPLASMA”
- numită, azi, în România: “PEDELISMUL”
– iar în lume: GLOBALISMUL/NOUA ORDINE
MONDIALĂ!!!
Spuneam cândva, despre “constructul U.E. şi globalism” – azi, repetăm, cu aceleaşi cuvinte, despre “constructul
(monstruos-tentacular) pedelisto-globalist/NOUA ORDINE MONDIALĂ”: “…Ce-aş mai râde de dracul,
dacă Mircea Eliade ar avea dreptate! Dacă cea mai gravă şi
siluitoare de Duh experienţă e umanităţii terestre –
tentativa de UCIDERE A SENTIMENTULUI NAŢIONAL/DE NEAM!!! –
adevărată metastază a Duhului Neamurilor Pământului… - ar
marca tocmai începutul sfârşitului Domniei Satanei pe
Pământ!!!…Şi ceva din afundul sufletului meu îmi spune că, un
geniu naţionalist, precum Mircea Eliade - singurul mare cărturar
interbelic care a preferat ostracizarea “eternă” (…cum cred fariseii
zilelor noastre…) – lepădării de mistica Şcoală
Legionară a Demnităţii şi Eroismului – NU POATE GREŞI!
Pentru că, oricare geniu naţional intră în
consubstanţialitate, prin Neamul Metafizic pe care-l
conştientizează/apără, întru Duhul său, cu Însuşi
Domnul-Dumnezeul Fiinţei Neamurilor Metafizice…
Deci, mă întreb: om fi ajuns, prin <<constructul>>
UE şi <<globalizare>> (n.mea: azi,
<<PEDELIZARE în
ROMÂNIA/NOUA ORDINE MONDIALĂ>>!), la CAPĂTUL CEL
MAI DE JOS AL AXEI LUMII (<<Cei
din urmă vor fi cei dintâi!>> – avertizează, de 2000 de ani,
Hristos-Dumnezeu!!!) – adică, la metastaza aparentă a
corporalităţii noastre terestre?! Dacă DA, atunci ni se apropie
izbăvirea definitivă şi triumfală, OAMENI BUNI/OAMENI AI
BINELUI!!!
AMIN!”- cf. Ruguri – România sub asediu, Carpathia Press, 2008, pp.197-198.
***
...Ce SOLUŢIE
...avem şi propunem noi, românii,
pentru tămăduirea de „neoplasm/pedelismo-globalism”
– ...dar aceasta o facem, de fapt, pentru TOŢI oamenii tereştri, din Turma Lui Dumnezeu-Hristos!
– spre a-i contracara pe „hristoşii
mincinoşi”, despre care avertiza, încă acum 2000 de ani, Ioan
din Patmos, în Cartea Apocalipsei?
CREDINŢA
ÎN HRISTOS, FĂRĂ NICIO CLIPĂ DE ŞOVĂIRE!
RE-EVANGHELIZAREA, prin preoţi
(...şi monahi, fireşte...dar monahii n-au nevoie de prea multe...”stimulente
de memorie”, pentru că ei se află în STARE DE RUGĂCIUNE CONTINUĂ!!!) - care să-şi
reamintească misionarismul lor apostolico-martiric!!!
...Să re-aprindem FOCUL COMUNIUNII ÎNTRU HRISTOS, prin re-învierea vieţii
comunitare, de dăruire generoasă, întru Duh – a PAROHIILOR! Veghe în contra celor mai rafinate infiltraţii ale
neîncrederii în Calea Cea Dreaptă! TOLERANŢĂ
ZERO!!! – faţă de orice deviere perversă şi sinucigaşă,
de la Învăţătura Dumnezeiesc-Hristică!
E timpul să refacem, în noi, Reduta
Creştină (pe care am pierdut-o, din Evul Mediu încoace!), să
creăm, astfel, ceea ce teologul şi filosoful ortodox rus,
Nikolai Berdiaev numeşte, cu drept
Cuvânt, NOUL EV MEDIU (2)!!! – iar
în exterior, SĂ NE FERIM, CU
TĂRIE SPIRITUALĂ MAXIMĂ! - DE INFLUENŢA MALEFICO-SATANICĂ A TUTUROR IERARHILOR
TRĂDĂTORI AI B.O.R. (Cea de Duh, nu Cea de Zid!!!), deci ai
Creştinismului, în general! - trecuţi sub ascultare masonică
(Francmasoneria a fost pusă sub
Anathema, de către B.O.R., încă din 1937!!! – şi nu s-a ridicat,
de atunci, Anathema!!!) – şi să punem preţ, înainte de
toate, precum primii creştini (pentru că S-AU ÎNTORS, ÎNMIIT CA
FORŢĂ DISTRUCTIV-SPIRITUALĂ, vremurile prigoanelor
anticreştine, neroniano-caliguliene!!!) - ...să punem preţ, deci, precum creştinii cei
refugiaţi în catacombe şi pregătiţi, deplin, pentru
martiraj întru Dumnezeu-Hristos... - DEPLIN SOLIDARI ŞI DEVOTAŢI,
ÎNTRU HRISTOS! - să punem DE DUH PREŢ, pe:
1- FAMILA
CREŞTINĂ , pe
2-EXISTENŢA
COMUNITAR-CREŞTINĂ PAROHIALĂ!!! - pe
3-EXISTENŢA OMULUI, ÎNTRU
IUBIRE CREŞTINĂ, DE DUMNEZEU, PATRIE ŞI NEAM!
Re-învierea
Naţionalismului, dar nu la modul
xenofob, ca îngâmfare naţionalistă absurd-luciferică, ci ca STARE EUHARISTICĂ!!! Învierea Neamului, negarea democraţiei masonice sinucigaşe - deci, conform vizionarului român Corneliu
Zelea Codreanu - împlinirea STĂRII
DE ECUMENICITATE NAŢIONALĂ, prevăzută de acesta în
lucrarea Pentru Legionari, scrisă în 1936: „Este o nouă formă de
conducere a statelor.” Va fi culmea atinsă în munca de
spiritualizare a OMULUI EPOCII MIHAELICE.
Vizionarismul lui CZC intuieşte - mai mult, descrie această
fază a evoluţiei spirituale umane: „(..) are la bază acea stare de
spirit, acea stare de înaltă conştiinţă
naţională, care, mai devreme sau mai târziu, se întinde până la
periferiile organismului naţional.
Este o STARE DE LUMINĂ INTERIOARĂ (s.n.)
(...) unanimă iluminaţie, ÎNTÂLNITĂ NUMAI ÎN MARILE EXPERIENŢE
RELIGIOASE (s.n.).”
Ce semn
mai clar că această stare de ecumenicitate
naţională este o stare a viitorului moral-spiritual al omenirii,
e starea conştientizării, de către om, a solarităţii
Epocii Mihaelice, a atingerii unui stadiu de evoluţie spirituală
superior celui actual?! În prezent, noi nu putem decât să intuim, să
bănuim, printr-o extrapercepţie (suprapercepţie), în domeniul
suprasensibilului - această stare,
acest stadiu de evoluţie spirituală.
“Un popor în întregimea lui ajunge la conştiinţa de sine, la
conştiinţa rostului său şi a destinului său în lume.”
“(...) În acest caz, şeful (Conducătorul) nu mai este un “stăpân”, un “dictator”, care face
“ce vrea”, care conduce după”bunul plac”.
El este expresia acestei STĂRI DE SPIRIT
NEVĂZUTE (s.CZC).
(...)El nu mai face <<ce vrea>>. El face <<ce
trebuie>>. Şi este condus: nu de interesele individuale, nici de
cele colective, ci de interesele NAŢIUNII ETERNE (s.CZC), la a cărei
conştiinţă au ajuns popoarele.”
Pe scurt, spre deosebire de
entităţi satanice, care se dau drept „conducători” (tip
BĂSESCU!!!) – CONDUCĂTORUL/CĂLĂUZA
DE TIP HRISTIC trebuie să fie MESAGERUL ARHANGHELULUI MIHAIL
/Arhanghelul Spiritului/Spiritualizării Planetei TERRA - şi exponentul său pe Pământ,
iniţiatorul discipolilor, care vor deveni tot mai mulţi. Căci
fluxul spiritual al ÎNAINTEMERGĂTORULUI va îmbiba, va impregna, treptat,
până la marginile ei, fiinţa NEAMULUI (sau Neamurilor).
Conducătorul spiritual trebuie să fie el însuşi convins de
esenţialitatea divină anistorică, a conţinutului
spiritual-naţiune (NAŢIUNEA ETERNĂ) - şi să-i convingă şi pe discipolii săi de
această esenţialitate anistoric-divină a conţinutului
spiritual-naţiune. Conducătorul/CĂLĂUZĂ
SPRE HRIST (PARADISUL REGĂSIT) şi
DISCIPOLII - să trăiască
STAREA DE NAŢIUNE ETERNĂ, întru ecumenicitate, la modul
hristic-euharistic.
AVANGARDA
SPIRITUALĂ a Epocii Mihaelice (Epoca Arhanghelului
Spiritualităţii/Spiritualizării Planetei TERRA!!!) şi a
Ecumenicităţii Naţionale au fost MIŞCĂRILE
NAŢIONALE din centrul, sudul şi vestul Europei - dar,
deasupra tuturora, a fost legionarismul din România (acesta din urmă, LEGIONARISMUL, fiind infinit superior celorlalte,
prin HRISTOS-CENTRU AL EPOCII MIHAELICE) :
(PL, p. 333) ”Când însă o naţiune, în entuziasm
indescriptibil şi în majoritate de 98 %, naţiune de 60 de milioane
sau de 40 de milioane de suflete, aprobă, aplaudă în delir
măsurile şefului, însemnează că între voinţa
şefului şi voinţa poporului este un desăvârşit acord (n.n.:
aceasta este ECUMENICITATEA, starea
de armonizare a spiritului uman, care intuieşte UNITATEA şi UNICITATEA
DIVINĂ). Mai mult, ele se suprapun aşa de perfect, încât nici nu mai
există două. Există una singură: a naţiunii, a
cărei expresie (s.n.) este şeful (n.n.: şeful
încetează să mai fie o persoană , o entitate fizică - şi începe să fie o entitate metafizică orientatoare,
călăuzitoare a destinului Neamului/Neamurilor).
Între voinţa naţiunii şi
voinţa şefului nu există decât un singur raport: RAPORTUL DE
EXPRIMARE (s. CZC).
Adică - el, CONDUCĂTORUL/CĂLĂUZĂ,
este LOGOS-UL, e Vocea Spirituală şi Organizatoare a Corpului
Spiritual al Neamului. Neamul, prin expresia lui terestră, numită
„popor” - are PRESIMŢIRI,
INTUIŢII - dar are şi inerţie-pasivitate. Neamul,
cu expresia terestră „popor” - proiectează, dar nu are forţă
demiurgică-cinetică prin sine - are doar forţa
potenţialităţii, pe care conducătorul o trezeşte spre
dinamism. Şeful-conducătorul are revelaţii, are energie
cinetică - dar, în primul rând, are forţă
catalizatoare şi revelatoare-stimulatoare: ACŢIUNEA SPIRITUALĂ A CONDUCĂTORULUI SE ALIMENTEAZĂ
DIN PROIECTIVITATEA NEAMULUI - construcţia vizibilă a Conducătorului
modelează şi înalţă pe verticală, de fapt, temeliile
metafizice ale substanţei spirituale a Neamului: oamenii îşi
oferă substanţa şi năzuinţele, ca materie brută,
cu vagi, imprecise şi indecise vibraţii ale Logos-ului: Conducătorul
preia vibraţiile şi le stabilizează în trasee demiurgice-destin
al Logos-ului-Neam.
***
...De aici, va începe Renaşterea
Creştină!
De aici, va începe Căldura
Solidarităţii Creştine, forţa binecuvântată a
alungării Satanei Singurătăţii!
De aici, va începe Mântuirea de „hristoşii
mincinoşi”, de falşii „conducători”, instruiţi
şi „trimişi” de Masoneria Modială Satanică - popoarelor, spre a le distruge, în fibra lor
spirituală, şi a le manipula spre Noua Ordine Mondială, ca Nouă
Sclavie Mondială, întru Robia Satanei...: EGAL, Băsescu sau Clinton, Sarkozy, Bush, Berlusconi, Merkel,
Obama...!!!
...De aici va începe, deci, LUMINA LUI HRISTOS CEL REGĂSIT, DE AICI VA ÎNCEPE
RENAŞTEREA/REGĂSIREA, ÎNTRU HRISTOS, A PROPRIEI NOASTRE FIINŢE
UMANO-DIVINE!!!
NOTE
[1]
- „Sfârşitul lunii iunie 1967: la Montréal
se deschide Expo ’67; la Ottawa au loc ultimele pregătiri ale
„Centenarului Confederaţiei”. În Statele Unite se dec1anşează
contestarea Războiului din Vietnam şi, prin toată ţara, se
desfăşoară mişcarea ,‚Flower Power”. Ne aflăm
în preajma evenimentelor din mai 1968, din Franţa, a exploziei
naţionaliste de la Quebec, a festivalului de la Woodstock în Statele
Unite... Dar, în acelaşi timp, acest sfârşit al lunii iunie 1967,
marchează ultimele preparative pentru punerea la punct a „planului căderii
Naţiunilor”, de către înaltele instanţe ale francmasoneriei
anglo-saxone din Toronto.
Această reuniune secretă, de
o înaltă confidenţialitate, este organizată de către „6.6.6.” , cum se autointitulează următorii:
- cei care dirijează cele mai
mari 6 bănci mondiale,
(1.în legătură cu acest
subiect, vă recomandăm remarcabila lucrare ,,6.6.6. I’Antihrist”, de Marc Dem, Editions du Rocher (Âge du Verseau)
(n. a.)
- cele mai mari 6 consorţii
energetice de pe planetă, dintre care face parte şi
petrolul,
- cele 6 mari consorţii
agro-alimentare, dintre care face parte şi controlul principalelor
rute alimentare ale lumii.
Aceşti „6.6.6.” fiind cei
mai înalţi responsabili ai finanţelor internaţionale vor
defini, în cadrul reuniunii lor, o strategie comună în vederea
supremaţiei absolute:
- asupra comerţului mondial,
- asupra posesiunii armei energetice,
poartă deschisă spre secolul XXI, precum şi - asupra controlului
internaţional al economiei agro-alimentare1, care cuprinde de
asemenea, pentru ei, consorţiile farmaceutice ce acoperă, la rândul
lor, piaţa mondială a vitaminelor şi a vaccinurilor.
„Planul” lor se rezumă la trei
orientări majore pentru anii 1970-1980:
- economia,
- politica,
- socialul.
Dacă reuşeşte, Planul
trebuie să ducă în mod iremediabil la acapararea puterii mondiale,
prin instalarea Noii Ordini Mondiale; aceeaşi pe care
preşedintele George Bush avea s-o promoveze cu atâta tam-tam la începutul
anilor 1990”002E
2 - Nikolai BERDIAEV - UN NOU EV MEDIU (cu un studiu introductiv de Sandu
FRUNZĂ), Editura OMNISCOP, Craiova, 1995.
***
[1]
-"Macedoromânii
sunt români absoluţi!"- Scrisoare
deschisă către preşedintele României, Traian Băsescu (2006) –“La 16 aprilie 2005, un grup de
compatrioti români - cu ascendente balcanice, recte aromani/ macedoromani - a
cugetat ca nu mai doreşte a fi de
nationalitate romana; in numele unui ONG,, a unei asociatii insidios intitulate Comunitatea Aromana din Romania,
respectivii insi au cerut autoritatilor romane recunoasterea aromanilor - in
Romania! - ca minoritate nationala (s.n.).
Este un afront antinational fara
precedent, ce agreseaza istoria, complexa si tumultoasa - demna si eroica, in
egala masura - a ansamblului neamului romanesc, carpato-danubiano-balcanic, si
a Patriei noastre
Împotriva acestor
iresponsabili (sau…mercenari?!) s-au ridicat titani ai luptei AUTENTICE
aromâneşti, precum Hristu Cândroveanu, Matilda Caragiu
Marioţeanu, prof. Hristu
Cândroveanu, respectiv presedinte a.i. prof. univ. dr. Gheorghe Zbuchea…ba
chiar şi trădătorul cauzei, din 2000…Ion Caramitru! Dar n-au
obţinut cine ştie ce ajutor…ori, măcar, înţelegere!
[2]
- În predica din
Catedrala din Alba-Iulia, cu ocazia canonizării lor, din anul 1955, ieromonahul
Nicolae Mladin spunea că „ei nu reprezintă numai câteva vrednicii
personale, crescute cine ştie cum, ca din întâmplare în sânul Bisericii
noastre, ei sunt mărturisitori izolaţi ai unei credinţe pur
personale, ci ei sunt piscuri de sfinţenie sprijinită pe umerii
uriaşi ai credinţei Bisericii întregi, sunt valuri de lumină din
marea tălăzuire a valurilor de credinţă ce au umplut
veacurile zbuciumate ale istoriei credincioşilor români din Ardeal“. Ridicaţi
din popor şi legaţi de popor, legaţi de Biserica
strămoşească, în ei a prins grai vrerea întregii Biserici
şi a luptat vrerea tuturor credincioşilor, vrerea poporului întreg.
Ei sunt sfinţii mărturisitori în care s-a întruchipat
mărturisirea Bisericii însăşi, mărturisirea poporului
drept-credincios. Ei sunt sfinţi reprezentativi ai Ortodoxiei ardelene, ai
sufletului ortodox român din Ardeal.”
[3]
- Grupul de sunete-RĂDĂCINA TR- - păstrează, mereu, amintirea
Originii TRACE!
[4]
- Cf. revista
.69-71. şi .74-75.
69-71
(Fragment din originalul din Madrid).: “Gaius Tiberius iam tertius regnat
Romanis, Gothi tamen suo regno incolumnes perseverant, quibus hoc erat salubre,
aut commodum, aut votivum, ut quicquid Dicineus eorum consiliarius
praecepisset, hoc modis omnibus expectendum, hoc utile iudicantes, effectui
manciparent. Qui cernens eorum animos sibi in omnibus obedire, & naturale
eos habere ingenium, omni pene philosophia eos instruxit: erat enim huius rei
magister. Nam Ethicam eos erudivit, ut barbaricos mores ab eis compesceret:
Phisicam tradens, naturaliter propriis legibus vivere fecit, quas usque nunc
conscriptas, Bellagines nuncapant:
Logicam
instruens, eos rationis supra caeteras gentes fecit expertes: Practicen
ostendens, in bonis actibus conversari suasit: Theoricen demonstrans, signorum
duodecim, & per ea planetaru cursus, omnenmq; astronomiam contemplario
edocuit, & quomodo lunaris orbis augmentum sustinet, aut patitur detrimentu
edixit:
olisq; globus igneus quantum terrenum orbem in
mensura excedat, ostendit: aut quib, nominibus vel quib. signis in coeli polo
vergentes, aut revergentrs (sic!) CCCXLIIII. Stelae ab ortu in occasum
praecipites ruant, exposuit. Qualis erat rogo, voluntas, ut viri fortissimi,
quando ab armis qutriduum usq; vacassent, doctrinis philosophicis imbuebantur?
Videres unum coeli positionem, alium herbarum frugumq: explorare naturas; istum
lunae commoda incommodaq; illum solis laborem attendere, & qomodo rotatu
caeli raptus, retro reduce ad partem occiduam, qui ad orientalem plagam ire
festinarit, ratione accepta quiescere. Haec & alia multa Dicineus Gothis
sua peritia tradens, mirabilis apud eos invenitur, ut non solum mediocribus,
imo & regibus imperaret."
TRADUCERE
(Timotei Ursu):.(Acum) Gaius Tiberius era cel de al treilea domnind peste
Romani , totuşi Goţii continuau sã trãiascã nevãtãmaţi,
altminteri avantajaţi, convenabil şi potrivit dorinţelor lor,
datoritã faptului cã Dicineus, învãţat dãtãtor de sfaturi al lor, le
pretindea atâta ascultare, încât acele decizii sãnãtoase sã le dobândeascã cu
folos. De unde vãzându-i bravi şi gata a se lega pe de-a întregul de sine
şi cã, într-adevãr, au isteţime, pe fiecare bãrbat (mãdular) l-a
învãţat filosofia: era cu adevãrat, în aceasta, un maestru. Cu adevãrat
i-a învãţat Etica, încât sã-i înfrâneze din tradiţiile lor barbare:
predându-le Ştiinţele Naturii, i-a fãcut sã trãiascã firesc, dupã
propriile legi, dupã cum spun pânã astãzi scripturile, denumite Bellagine:
învãţând Logica, prin cunoaştere s-au situat deasupra altor neamuri:
arãtând(u-le) în Practicã (cum anume), i-a sfãtuit sã trãiascã în fapte bune:
demonstrând( u-le) Ipotezele, cele douãsprezece semne şi, prin aceasta
mişcarea planetarã, i-a instruit pe de-a-ntregul în Examinarea Astronomicã,
şi cum suferã o creştere discul lunii sau se înjumãtãţeşte
în descreştere prevãzutã; şi (le-a) înfãţişat de câte ori
discul incandescent al soarelui întrece în mãrime suprafaţa pãmântului
şi (le-a) înfăţişat cât se înclinã polul ceresc al semnelor
sau (se?) înalţã cele 346 stele, grãbind de la rãsãrit la apus. Câtã era
dorinţa de cunoaştere, ca cei mai puternici bãrbaţi cu câte
patru zile sub arme fãrã întrerupere sã mai gãseascã timp pentru a se
iniţia în învãţãmintele filosofice? Vei vedea pe unul explorând
dispunerea boltei cereşti, altul conformaţia plantelor şi a
roadelor pãmântului; acesta creşterea şi descreşterea lunii,
acela urmãrind lucrarea soarelui, şi cum rapida rotire a cerului revine
deandoaselea la apus dupã ce se grãbeşte repezit la rãsãrit, cunoaşterea
înţelegându-i odihna.. Aceasta, şi multe altele din ştiinţa
sa, le-a încredinţat Dicineus Goţilor, în chip minunat, dupã ce au
ajuns împreunã, înstãpînindu-se nu numai asupra celor de rând, dar chiar
şi asupra regilor…”
[5]
- Quetzalcoatl ("șarpele înaripat") este zeul suprem în mitologia aztecă. El este întâlnit
însă și în celelalte
mitologii din Mezoamerica și este înfățișat de cele mai multe ori ca un gigantic șarpe cu pene, după cum ne arată și numele.Semnificația adevărată și atributele lui Quetzalcoatl variază de la o
civilizație la alta. De
obicei el este asociat cu "steaua dimineții", în timp ce fratele său geamăn, Xolotl, este
personificarea "stelei amurgului". În realitate steaua dimineții este aceeași cu cea a înserării, fiind însăși planeta Venus, dar aztecii credeau că sunt
două astre diferite. În calitatea de zeu al luminii matinale, Quetzalcoatl
a primit titlul de "Tlahuizcalpantecuhtli",
ceea ce înseamnă "stăpânul stelei zorilor". Quetzalcoatl
este cunoscut ca inventatorul cărților și a calendarului, ca cel care
a dat oamenilor prețiosul porumb, dar și ca un simbol al morții și al învierii. El era și stăpânul preoților azteci,
iar numele lui era folosit drept titlu pentru marele preot.Majoritatea credințelor religioase ale mezoamericanilor includ mitul succesiunii ciclice a
lumilor. De aceea ei credeau ca actuala lume în care trăim este a cincea
din câte au existat, cea dinaintea ei fiind distrusă de potop și flăcări. Quetzalcoatl este zeul creator al lumii noastre, pe
care a făurit-o din oasele ființelor anterioare,
luate din lumea morților, Mictlan. El a fost ajutat de zeița Cihuacoatl și și-a sacrificat propriul sânge pentru a lipi între ele
oasele.Nașterea lui Quetzalcoatl și a
fratelui său Xolotl a fost una neobișnuită. Cei doi au fost aduși pe lume de zeița virgină Coatlicue.
O altă legendă susține că zeul a avut doi
părinți: mama lui a fost Xochiquetzal, iar
tatăl, Mixcoatl.
O poveste aztecă ne spune că
Quetzalcoatl a fost odată ispitit de zeul tentației, Tezcatlipoca, să întrețină o relație intimă cu o preoteasă virgină. Din
cauza remușcării, el s-a sinucis dându-și foc, iar inima lui a devenit steaua dimineții, Tlahuizcalpantecuhtli – cf. Wikipedia.
[6]
- Victor
Kernbach, în Dictionar de mitologie generalã,
defineşte LYCANTROPIA ca o “tradiţie totemicã la unele populaţii primitive, intratã în
deprinderi şi ritualuri simbolice din antichitate, de autodefinire sau de
raportare obiectivã, în cadrul unor superstiţii, a anumitor fiinţe
umane la posibilitatea metamorfozãrii omului în lup“.
[7] - Cf. V.Lovinescu, Incantaţia sângelui, Institutul European, Iaşi, 1993, pp. 100-126: “(…) Elementul care unifică şirul voievodal prin veacuri (…) se spune că ar fi un sânge BLESTEMAT (…) e mult mai just să definim acest sânge după datele tradiţionale, ca fiind
venin infinit de preţios, VITRIOLUL, ostil vieţii şi morţii, aşa cum se întâmplă totdeauna cu sângele neamurilor alese, adevărate neamuri regale şi sacerdotale, races-faées. (…) Muşatinii sunt Ciubăreşti (…) Găsim în opera lui Eminescu elementul unificator, de care am
vorbit mai sus, definitor al neamului muşatin, specificaţie a OMULUI PRIMORDIAL-ARCHANTHROPOS, în numele unui neam şi al unei dinastii - s.n. (…) . Elementele bazice ale strigătului şi numelui său (COCORULUI - care zboară în unghi ascuţit, ca vârful
lăncii Graalului, conducând la Nedeia Cetate! - şi simbolizează Axa Lumii) se reduc la GR sau KR. Le găsim în numele arhaic al Grecilor, Graii, în cuvânt sau limbă - care se mai zice şi GRAI, iar în aspectul regal - Karl, devenit Kral, apoi Kra(i). Grai e sacerdotal, Krai este şi
regal. (…) KR se află în coroană, Krone, principiul dublei puteri, sacerdotale şi regale Sefira supremă din Arborele Sephiroth, numită Kether, înseamnă Coroană, in divinis. Legătura acestei rădăcini cu Graalul este vizibilă(…). Graalul conţine Sângele Divin, deci numele
Gruiu Sânger devine (…) Sangraal – Sânt Graal, Sangreal, adică Sânge Regal, dar şi Sânge Real, indicând precis Prezenţa Reală a Divinităţii în Sângele Sfânt – s.n.(…). Graalul este adus de un înger, identic cu păsărica, deasupra arbustului (…) e mai firesc să
presupunem că pasărea divină era un Cocor şi că strigătul său onomatopeic, KRA, era un Mantra (formulă rituală; sunet) care devenea Yantra (imagine rituală), spaţializându-se în cupă şi licoare interioară, venin şi balsam(…). Sânger este o contracţie a lui Sân şi Înger –
Sfântul Înger(…) Şi Ciubăr Vodă şi Grui Sânger sunt Regi ai Graalului; dar cum rege al Graalului nu poate fi decât unul singur, înseamnă că e vorba de aceeaşi fiinţă fără nume, deşi mirionimă – s.n.(…). Începutul noii ere a lui Manu este ceea ce, în antichitate, era numit
VÂRSTA DE AUR, simbolizată de Copilul cu Pieptul de Aur al Pescarului. Această bruscă îndreptare o face MATSYA-AVATARA ( Avatarul Peşte - Peştele este simbolul lui Hristos), ultimul din Avatarele ciclului trecut şi primul din cele 10 Avatare Majore ale
ciclului al X-lea. Ciutura şi Ciubărul sunt cvasi-identice – s.n. (…) . În romanul Grand Saint Graal, toţi cavalerii Graalului sunt hrăniţi printr-un peşte pescuit de Alain; de aceea, cavalerul acesta avea numele de le riche pêcheur, titlu care s-a transmis dinastiei Graalului.
Băiatul
devenit le riche pêcheur, prin
darurile Peştelui, este deci Rege al Graalului(…). Ciutura cu Peştele Primordial în ea nu este altceva decât cupa
Graalului – s.n. (…)”.
[8]
-„În Evul Mediu, lycantropia pãrea asociatã
irevocabil practicilor magice - se credea cã vrãjitorii erau singurii capabili
a se transforma în lupi, mai mult decât atât, ei aveau puterea de a-i preface
si pe altii în animale.
În Formicarius, Johann Nider vorbeste despre
vrãjitori care se transformã în lupi, la fel Giordano da Bergamo în Questio de
strigis. În procesele de la Valais, de la începutul anilor 1400, acuzatii au
mãrturisit cã luaserã temporar forma de lupi, atacând vitele. Cronicarul Johann
Fründ are pretentia cã descrie vrãjitoarele din Valais: dupã opinia lui, diavolul
cãuta femei si bãrbati necãjiti, cãrora le promitea putere si bogãtie. Totusi,
acestia erau obligati mai întâi sã i se închine, sã-i aducã jertfe si sã-si
renege credinta. Apoi, el îi învatã sã zboare cãlare pe scaune unse cu
substante magice, sã se preschimbe în lup, sã se facã invizibili prin anumite
ierburi si sã-si vrãjeascã adversarii. Dacã comit fapte bune, se confeseazã
“stãpânului” lor, datori fiind sã facã penitentã. Ucid si mãnâncã prunci,
distrug recolte, vrãjesc vacile pentru a le lua mana. Este imaginea generalã
despre vrãjitorie în Evul Mediu. În majoritatea cazurilor, ele povestesc despre
animale (în general lupi) trimise de diavol, pe care le cãlãreau ca sã ajungã
la Sabat. Este evident vorba despre elemente samanice - spirite ajutãtoare” – cf. Cristina Cioară, Lycantropia.