C O R N E L I U   Z E L E A   C O D R E A N U

                    MOTTO: RADU GYR, POEZIA ORALĂ, vol. III, CÂNTĂREŢUL RĂZVRĂTIT, p. 32:

                                                           “L-au prins pe răzvrătitul cântăreţ

                                                            şi l-au zvârlit în ocnă şi-n ocară...

                                                            Dar cântecul lui, gol şi pădureţ,

                                                             Precum un sfânt, umbla desculţ prin ţară...”

 

 

a-    CZC  -  CONDUCĂTORUL SPIRITUAL MIHAELIC

 

    Epoca mihaelică  , după cum am arătat şi în capitolul anterior, este epoca marilor distrugeri, este TOAMNA OMENIRII, când roadele ciclului vechi cad toate, până la una, şi putrezesc  -  pt. a se putea vedea, fără zăbrelele materiei  -  LUMEA SPIRITUALĂ. Re-cităm: ”În epoca lui Mihael, esenţialul  nu-l constituie învelişul în care trăim, ci omul lăuntric(s.a.), care trebuie să ajungă la sine însuşi, uneori luptând chiar contra eredităţii(s.a.) , sfărâmându-i cătuşele. Acesta este curajul care, în epoca lui Mihael, trebuie să se manifeste în atitudinea spirituală a omului. Ereditatea era deviza lui Gabriel, libertatea, iniţiativa sufletească reală(s.a.) , lăuntrică, practicată  -  iată deviza lui Mihael.

   CZC este vizionarul suprem al NR, asupra epocii mihaelice. CZC nu este un tradiţionalist, în sensul dogmatic al cuvântului. CZC, dimpotrivă, cere spargerea unor tipare, unor obişnuinţe tembelizante. Dar, să nu se uite că epocile mihaelice(ca şi cele gabrielice) comunică între ele. CZC nu cere întoarcerea la o tradiţie formală  -  ci întoarcerea la SPIRITUL EVOLUTIV. Ca şi Eminescu: Eminescu nu consideră EPOCA MATEI BASARAB din punct de vedere istoric, la fel, nici pe cea a lui ŞTEFAN CEL MARE  -  ci din punct de vedere ARHEIC: atunci, în acele vremuri, s-a făcut văzut ,mai clar,  ARHEUL NEAMULUI  -   care ARHEU  nu ţine de o epocă sau alta, ci de ETERNITATEA SPIRITULUI.

   CZC se luptă crâncen cu ereditatea: dovadă stau toate spusele şi scrisorile sale  -  mai cu seamă manualul de înfrângere a eredităţii şi scoatere la lumină a forţelor spirituale, combative (ferm şi prompt) contra RĂULUI: CĂRTICICA ŞEFULUI DE CUIB.

   CZC vrea, cu ARHANGHELUL MIHAIL  deopotrivă, recucerirea Paradisului de către om: crearea OMULUI NOU, omul complet spiritualizat, cu spirit de iniţiativă constructivă, omul desprins de MATERIE, de toate interesele legate, meschin şi egoist, de MATERIE  -  sau desprins în cea mai mare măsură. OMUL MORAL, OMUL CORECT, OMUL GENEROS, până la transpersonalizare prin autosacrificiu.

   Epoca Mihaelică este epoca magică, epoca cu 2 tăişuri: persistă resturi din cercetarea luciferico-tehnică, ale epocii gabrielice  -  şi, în plus, “omul trebuie să adauge cunoaşterii naturale pe cea a Spiritului.

   Viaţa religioasă trebuie să devină, şi ea, magică. Viaţa creştină, religioasă, trebuie să fie scoasă din sărăcia epocii intelectualiste şi ridicată la nivelul unei substanţe spirituale, care să-l susţină pe om. Rolul religiei: invocarea şi atragerea în existenţa pământească a unor entităţi spirituale reale(s.a.) , a unor puteri spirituale ajutătoare, în stabilirea unor legături directe cu forţele zeilor, îndeosebi cu acea entitate pe care o indică  -  cu numele HRISTOS(...). Nu este îngăduit ca numai tehnica să ridice capul din infernul sublumesc, cu ajutorul unei veritabile vieţi religioase, trebuie deschise simultan porţile lumilor superioare. Puterile spirituale ocrotitoare şi ajutătoare  -  fără de care nu e posibilă o edificare reală  -  trebuie să pătrundă până la noi(...). Maşinilor trebuie să li se adauge altarele(s.a.).Atunci ni se va dezvălui că nu numai puterea abisului, ci şi HRISTOS a ajuns în faţa porţilor pământeşti. E nevoie doar de oameni care să aibă curajul de a străpunge peretele subţire, despărţitor(...). În epoca mihaelică, însuşirea de căpetenie nu este isteţimea, ci curajul inimii(s.a.).Fiindcă ceea ce îl determină pe om să se îndoiască de lumea suprasensibilă  este laşitatea inconştientă, este”frica de apă”, “frica de înec”. Omul trebuie să se dezbare de această frică şi să dezvolte în sine un curaj care să fie altfel şi totodată mai mare decât acela al paraşutiştilor.”

   CZC a ascultat de toate poruncile mihaelice, FIIND UN  INIŢIAT COMPLET. Lupta sa a fost( şi se dovedeşte a continua, şi după moartea CONDUCĂTORULUI-CĂPITAN   -   lucrarea sa spirituală) pt. HRISTOS, pt. altare, pt. deschiderea porţilor superioare  -  cu scopul ca OMUL NOU să întrevadă PARADISUL  -  şi să facă efortul năzuitor de a se reintegra stării de PARADIS(ROMÂNIA ÎNFLORITOARE, ROMÂNIA-SOARE  -  sunt doar 2 matafore mihaelice, 2 parole ale epocii noi, solare, de sub protecţia Arh. Mihail). CZC s-a luptat, şi i-a învăţat şi pe alţii să se lupte, contra PUTERILOR ABISULUI, PUTERILOR RĂULUI. CZC s-a luptat pt. CURAJUL INIMII  -  opus versatilei, speculativei, lucifericei ISTEŢIMI. NĂZDRĂVĂNIA pe  care o cere CZC şefului legionar înseamnă capacitate spirituală majoră, miraculoasă.

   CZC  invocă şi atrage în existenţa pământească entităţi spirituale reale (după cum spune Emil Bock, în studiul său despre Arh.Mihail) : (CSC,p. 55)”Răsboaiele se câştigă de aceia cari au ştiut să atragă din văzduh, din ceruri, forţele misterioase ale lumii nevăzute, şi să-şi asigure concursul acestor forţe. Forţele acestea misterioase sunt sufletele morţilor , sufletele strămoşilor noştri, cari au fost şi ei odată legaţi de glia, de brazdele noastre...” Şi care au murit pt. HRISTOS, pt. ţara şi pt. Neamul lor.

                                                                   *

                                                 *                                          *

 

 

             b-     CURAJUL INIMII  -  DRAGOSTEA SPIRITUALĂ

 

      La p. 320, din PL, CZC afirmă afirmă că nu acceptă nici principiul autorităţii, nici principiul libertăţii:

   “Autoritatea a căutat să se extindă în dauna libertăţii. Iar aceasta, la rândul său, a căutat să limiteze cât mai mult puterea autorităţii. Acestea două, faţă în faţă, nu pot însemna decât conflict(s.a.)(...) A orienta o mişcare după unul sau altul din aceste 2 principii , înseamnă a continua linia istorică de turburări şi războire socială. Înseamnă a continua, pe de o parte, linia de tiranie, împilări şi nedreptate, iar pe de alta, linia de răzvrătire sângeroasă şi de permanent conflict(...). Am observat în multe cazuri că, imediat ce un legionar a căpătat un grad, se pironeşte cu toată fiinţa lui în autoritate, rupându-se de tot ce îl lega de camarazi până atunci şi simţindu-se obligat să se impună, făcând uz de autoritate.

   Mişcarea legionară nu se întemeiază exclusiv nici pe principiul autorităţii, şi nici pe acela al libertăţii. Ea îşi are temeliile înfipte în PRINCIPIUL DRAGOSTEI ( n.m.: conform cu cerinţa epocii mihaelice, de a se sprijini pe entitatea divină HRISTOS). În el îşi au rădăcinuile atât autoritatea, cât şi libertatea.

   Dragostea e împăcarea dintre cele 2 principii: autoritate şi libertate. Dragostea se află la mijloc, între ele şi deasupra lor, cuprinzându-le pe amândouă în tot ce au ele mai bun şi înlăturând conflictele dintre ele. Dragostea nu poate duce nici la tiranie, nici la împilare, nu aduce nici nedreptate, nici răzvrătire sângeroasă, nici răsboire socială(...). DRAGOSTEA APLICATĂ(s.CZC) însemnează pace în suflete, în societate şi în lume(n.m.: prefigurarea , ba chiar refacerea stării de Paradis, pe care orice liturghie ortodoxă o are în vedere)(...) Pacea nu ne va da-o Justiţia, ci numai bunătatea şi dragostea, pt. că justiţia e foarte greu să se realizeze integral, şi chiar dacă s-ar găsi un aparat de realizare perfectă a acesteia, ESTE IMPERFECT OMUL(s.a.), care, neputând-o sesiza şi aprecia, va fi un veşnic nemulţumit.

   Dragostea este cheia păcii, pe care MÂNTUITORUL a aruncat-o tuturor neamurilor din lume(s.a.). Până la sfârşit, ele se vor convinge, după ce vor fi rătăcit, cercetat şi încercat totul, că, înafară de dragostea pe care Dumnezeu a sădit-o în sufletele oamenilor, ca o sinteză a tuturor însuşirilor omeneşti şi trimiţându-ni-o prin însuşi MÂNTUITORUL IISUS HRISTOS, care a pus-o deasupra tuturor virtuţilor, nu este nimic care să ne dea linişte şi pace.

   Toate celelalte  îşi au rădăcina în dragoste: şi credinţa şi munca şi ordinea şi disciplina(s.a.).

   (...)(p.323)”Acolo unde nu este dragoste, nu este viaţă legionară.”

   A fi legionar înseamnă, deci,  a fi dăruit total supremei virtuţi cristice: DRAGOSTEA, fără de care lumea n-ar fi fost creată. A fi legionar, deci, înseamnă a fi creator de lume, în cel mai adânc şi în cel mai înalt sens spiritual.  Sub o condiţie sine qua non, pe care o vom arăta mai jos. O condiţie fără de care nici un cosmos n-ar putea exista. (Am dat, conform concluziilor trase din textul codrenian, multiple definiţii ale legionarului: să nu se creadă, cimva, că aceasta ar fi o dovadă de şovăire, că acste definiţii s-ar putea substitui, sau restrânge: TOATE SUNT COMPLEMENTARE  -  şi  a fi legionar ÎNSEAMNĂ SĂ TE CONFORMEZI tuturor ACESTOR CEINŢE SPIRITUALE, formulate mai esoteric sau mai exoteric de CZC).

                                                          *               

                                                   *       *      

 

                        c - SOLIDARITATE: DA.  DEMOCRAŢIE : NU

 

   (...)(PL,p. 323):”Dragostea singură nu-i va putea face  biruitori. Este nevoie de disciplină. Pt. a birui, trebuie să-şi însuşească toţi o singură părere, aceea a celui mai experimentat dintre ei, a şefului ( e vorba de experienţa spirituală, în primul rând  -  dar şi de aceea a capcanelor socio-politice, material-terestre).

   Disciplina este chezăşia biruinţii, pt. că ea asigură unitatea efortului(s.a.).

   Sunt greutăţi pe care numai un neam întreg, unit(s.CZC), ascultând de o singură comandă, le poate birui. Cine este imbecilul care, într-un asemenea caz, să refuze de a se grupa cu toţi ai lui la un loc, ascultând de  aceeaşi comandă, pt. motivul că disciplina i-ar ştirbi personalitatea?(s.CZC).

      (...)Disciplina nu înjoseşte, pt. că te face biruitor. Şi pt. că biruinţele nu se pot câştiga decât cu. jertfă, disciplina este cea mai mică(s.a.)  dintre toate jertfele pe care un om poate să le facă pt victoria neamului său(s.a.)(...)Orice jertfă înaltă, nu coboară(s.a.)(...) Nu există biruinţă fără unitate(s.CZC). Şi nu există unitate fără disciplină(s.CZC). De aceea neamul nostru va trebui să condamne(s.CZC) şi să considere ca acţiune vrăjmaşă orice abatere dela şcola disciplinei(s.CZC), ca pe ceva care-i periclitează biruinţele şi viaţa."

   Disciplina este jertfă pt. înălţarea neamului. UNITATEA , întru recuperarea divinităţii Neamului  -  nu poate fi realizată decât prin disciplină spirituală şi de acţiune. Ce înseamnă aceasta? Înseamnă cedarea spiritualităţii individuale şi a orgoliilor de afirmare individuală  -  în favoarea spiritualităţii învingătoare a neamului, în favoarea afirmării spirituale a Neamului. Viaţa ta trebuie să combustioneze VIAŢA NEAMULUI. Spiritul tău trebuie să combustioneze SPIRITUL NEAMULUI.

   Pornind de la această extrem de profundă, logică şi de bun-simţ creştin concepţie asupra DRAGOSTEI ( ca împăcare a principiilor conflictuale  -  sterpe, dacă sunt luate separat  -  ale AUTORITĂŢII şi LIBERTĂŢII) şi DISCIPLINEI  -  CZC nu putea să aibă o altă concepţie, decât o are, asupra DEMOCRAŢIEI şi asupra DREPTURILOR OMULUI.

   DREPTURILE OMULUI(PL, p. 421) sunt o născocire diabolică a iudaismului, pt. a măguli egoismul din fiecare om  -  distrugând, subtil şi discret, unitatea-solidaritatea Neamului, în faţa forţelor ahrimanice agresive. DREPTURILE INDIVIDULUI sunt puse, de către propaganda iudaică ( de observat că, la ei acasă,  cât şi în diaspora, evreii sunt extrem de solidari  şi extrem de legaţi de tradiţie, până la habotnicie  -  iar aceste calităţi le exportă exclusiv pt. cei de neam iudaic), deasupra drepturilor Neamului. Rezultă, în zonele lumii unde propaganda iudaică a prins  -  o anarhie premeditată  -  de care profită foarte strict organizatele forţe ale RĂULUI.* [1]

   (PL,p. 422) “Drepturile omului nu sunt nemărginite, ele sunt mărginite de drepturile colectivităţii naţionale, iar drepturile acesteia sunt mărginite de drepturile naţiunii.” Subliniem, încă o dată că CZC face o distincţie clară între Neamul Spiritual, care ESTE întru eternitate, şi care se va înfăţişa, la sfârşitul veacurilor, dinaintea Tronului Divin  -  şi Neamul istoric, care evoluează în funcţie de eforturile spirituiale ale indivizilor componenţi ai Neamului, mai repede ori mai încet, spre identificarea cu Neamul Spiritual  -  ca treaptă spre CER,  scară intermediară între căderea în lumea terestră şi revenirea recuperatorie de Paradis, întru mântuirea umanităţii-neamuri. Prin aceasta, să nu se înţeleagă că Neamul istoric este o simplă sumă de indivizi-individualităţi  : Neamul istoric poartă în el, ca pe o pecete secretă  -  umbra, prevestirea permanentă, chiar prezenţa continuă(ca o  indicibilă întreţesere), dar mistică, a entităţii, mult lunecate spre planul transcendent(deci, mult ieşită din lumea păcatului, de sub PĂCAT) a Neamului Etern., a Neamului Spiritual, ca ARHEITATE A NEAMULUI RESPECTIV.MODEL DE(ŞI SPRE) NĂZUINŢĂ SPIRITUALĂ A TUTUROR CEOR DE-UN NEAM.

   (PL, p. 422)”La rândul ei, colectivitatea naţională are o tendinţ permanentă de a sacrifica viitorul(s.a.)  )-  drepturile naţiunii  -  pt. interesele ei prezente.”

   A se vedea, la românii contemporani, aşa-zisul “sacrificiu naţional”, care nu e decât TRĂDARE NAŢIONALĂ -  săvârşită de către tandemul Emil Constantinescu-Victor Ciorbea ( eminenţa cenuşie fiind Petre Roman-Neulander, secondat de ministrul de externe Adrian Severin), ajutaţi, într-o complicitate revoltătoare şi uluitoare, de “istorici de serviciu”, de tipul lui Dinu C. Giurescu: aceştia au sacrificat şi trecutul istoric, dar mai ales viitorul naţiunii române, semnând cu mâna lor şi nesiliţi de nimeni, cedarea drepturilor teritoriale ale României asupra Basarabiei, Bucovinei de Nord, Herţei, braţului danubian Chilia şi asupra Insulei Şerpilor  -  prin tratatul încheiat , la Neptun, cu Ucraina, moştenitoarea “de pleaşcă” a  “defunctei” U.R.S.S. Blestemul naţiunii, al Spiritului NR, îi va ajunge  -  dar ei au semnat sentinţa criminală, la crucificare, a unui sfert din pământul românesc  -  şi a multor milioane de români(cine ştie dacă acest tratat nu va fi semnul funest pt. alte tratate, sau jafuri fără întrebare, la fel de sinistre...). Şi a nesfârşite şiruri de morminte cu strămoşi. Cu spirite ocrotitoare ale NR. Şi colectivitatea naţională democrată(???) română n-a avut nici un drept de decizie, cu privire la acest gest  -   şi intelectualitatea universitară ori ne-universitară a tăcut, laşă, sau a aplaudat, ridicol şi revoltător. Acest gest de trădare n-a avut decât alternativa deciziei guvernanţilor  -  şi, totuşi, acest gest a devenit, prin însăşi posibilitatea înfăptuirii lui, prin condiţiile înfăptuirii lui  -  un gest infamant pt. întregul popor român , care va apărea cu  pecetea lui Iuda, la Judecata Viitorimii.

   (PL,p. 423)”În realitate, în democraţie, omul nu are nici un drept. El însuşi nu şi le-a pierdut nici în folosul colectivităţii naţionale, nici în acela al naţiunii, ci în folosul unei caste politico-financiare(s.CZC)de bancheri şi agenţi electorali.”

   Nu acesta a fost şi cazul României contemporane, oare  -  silită să nu poată lua decizii decât prin intermediul unor trepăduşi ai iudaismului internaţional bancheresc, care face presiuni politico-economice asupra ţărilor lumii, prin organisme banchereşti-tâlhăreşti, de tipul F.M.I.?

   (PL,p. 423)”Democraţia masonică, printr-o perfidie neasemuită, se transformă în apostol al păcii pe Pământ.Dar, în acelaşi timp, proclamă războiul dintre oameni şi Dumnezeu. “Pace între oameni” şi războire contra lui Dumnezeu. Perfidia stă în aceea că, prefăcându-se a voi să apere viaţa oamenilor, în realitate îi duc la pierderea vieţii. Prefăcându-se că vor să-i apere de moartea prin războiu, nu fac altceva decât ating diavolescul scop, acela de a-i condamna la moarte veşnică(s.a.)”.

  În subcapitolul CÂTEVA OBSERVAŢII ASUPRA DEMOCRAŢIEI, la p. 412(din cap. DEMOCRAŢIA ÎMPOTRIVA NEAMULUI), CZC formulează , clar şi succint, defectele majore , absolut distructive (cu efecte sinucigaşe asupra Spiritului Neamului) ale democraţiei  -  care n-a fost bună nici în ATENA antică, unde funcţiona chiar democraţia directă( aşa cum pretindea Iuliu Maniu, la procesul lui CZC: (IJ,p. 83)”... democraţia în Atena, care a făcut să înflorească ştiinţa şi arta şi care a făcut ca elenii să înflorească şi astăzi, ca un luceafăr pe firmamentul omenirii...”), căci a favorizat asasinarea publică  -  de către plebeii vicleni , cuprinşi de ipocrizie şi de o reală imoralitate -  a lui SOCRATE  -  darămite în perioada masonică a ultimelor secole, când se vrea distrugerea spirituală a Neamurilor, transformarea lor în sclave ale finanţei mondiale.

   (PL)”1- Democraţia sfarmă unitatea neamului românesc (  n.m.: cea mai mare calamitate pt. o naţiune este discordia, lipsa de untate, în acţiunea ei spirituală. Şi cât de uşor se poate, fabrica , pe cale artificială, discordia  -  de către cei interesaţi în distrugerea  unei entităţi spirituale-Neam.Democraţia creează  un haos global, de necontrolat de către membrii naţiunii  -  dar bun şi uşor de exploatat de către inamicii naţiunii  -  din interior şi din exterior).

2-Democraţia transformă milioanele de jidani în cetăţeni români(n.m.: astăzi, cetăţenii iudeo-români s-au mascat bine sub nume româneşti şi ultra-româneşti, s-au strecurat în cele mai  înalte funcţii diriguitoare ale României  -  şi nici usturoi n-au mâncat, nici gura nu le miroase, atunci când se repune pe tapet problama semită :”Evrei în România? Nu mai există, decât, poate, câteva sute-mii...” În schimb, când se pune problema antisemitismului în România  -  pe loc şi debarcă, pe toate canalele Tv, batalioane de desant evreieşti, răsărite din pământ , din iarbă verde, acuzând, din toţi bojocii, România, de HOLOCAUST, CU MULT MAI VIOLENT DECÂT PE GERMANI!!!  -   a se vedea şi cartea evreului american Robert Kaplan, FANTOMELE BALCANILOR, Antet, 2001, ca şi  alte sute de astfel de mistificări turbate... Perversitatea lor  năucitoare îi descumpăneşte serios pe românii de azi, care, nerecunoscând RĂUL METAFIZIC, nu-nţeleg nimic din doctrina antisemită  -  doar că  trebuie să laude nemăsurat un singur popor din lumea asta, pe evrei, şi să laude orice făcătură evreiască – altfel, o păţesc urât, atât cu “organismele internaţionale”, cât şi cu cele “naţionale”, care-i bagă la răcoare...Şi , mai ales, nu-nţeleg că toţi aceşti Ionescu-Goldman şi Popescu-Finkelstein pregătesc crucificarea definitivă a României, prin aservirea ei completă la finanţa evreiască mondială, cu sedii de decizie la Strasbourg, Bruxelles, Haga  -  şi, în primul rând, în capitala plutocraţiei masonice mondiale, NEW YORK. Iudeo-românii noştri fojgăiesc nestingheriţi prin aceste centre masonice mondiale, tocmai când sunt pregătite condiţiile ideale ale unor crize groaznice pt. România: de ce această suspectă “coincidenţă”? Ei primesc ordine dinafară, din centralele iudeo-masonice, pt. pilotarea, într-un anume sens, a crizei şi a rezultatelor crizei. În folosul cui? Cred că e de prisos să mai răspund la această întrebare.)* [2]

DEMOCRAŢIA ESTE INCAPABILĂ DE CONTINUITATE ÎN EFORT(n.m.: aşa-zisele “alegeri” , prin aşa-zisul “vot universal”, absolut steril, în ce priveşte efectul spiritual asupra naţiunii, căci majoritatea, care hotărăşte, , este, în fapt, plebea oarbă şi surdă, uşor manipulabilă  -  iar elitele spirituale reale, dacă sunt  -  înregistrându-se la minoritate, la vot, sunt anihilate complet, în acţiunea lor efectivă, directă, asupra destinului ţării. Orice iniţiativă, care, din întâmplare sau nu, s-ar dovedi salutară pt. ţară, este anihilată prin “alternativa democratică” la conducere  -  sau este amânată sine die, din raţiuni electorale  -  lucru care, iarăşi, îi micşorează enorm, sau îi anulează total efectul benefic, care, uneori, dacă nu este imediat  -  este inutil, chiar malefic, pt. pacientul-ţară).

 

   Incapacitatea de continuitate în efort este dublată de non-disciplina în efort. Dreptul individual democratic distruge efectul benefic al unei hotărâri comun-naţionale de efort spiritual, proiectat ca benefic, pt. popor-neam. Să zicem că este o situaţie conflictuală, vitală, prin urmări, pt. ţară. Dacă soldatul din post, vicios din fire ( beţiv, să zicem) face uz (şi poate face, într-o democraţie masonică, în care războaiele sunt spirituale, invizibile, majoritatea, iar nu vizibile şi sub incidenţa Curţii Marţiale)  -  de drepturile omului, şi zice: “Acum am eu chef să beau  -  nu-mi pasă de pericolul în care se spune că se află ţara!”  -  ei bine, prin plecarea-dezertarea lui din postul metafizic (şi, foarte probabil, nu doar el este infectat de morbul dreptului individual suveran), va pecetlui soarta ţării : ţara va pierde orice război metafizic. Deci, continuitatea efortului trebuie dublată de disciplină şi solidaritate, de cedarea, parţială sau totală, a drepturilor individuale în funcţie de gravitatea situaţiei neamului), în favoarea dreptului de existenţă al neamului. Dar această cedare de drepturi individuale nu se poate face decât de către oameni care conştientizează necesitatea şi realitatea războiului metafizic  -  pt. a fi în stare să evalueze corect gravitatea situaţiei metafizice, şi să poată estima corect de câtă cedare este nevoie, şi în favoarea a cui şi a ce: altfel, drepturile individuale ar putea fi cedate nu neamului, ci unor oligarhii egoiste, sau unor dictatori egoişti. E necesară, deci, o ŞCOALĂ SPIRITUALĂ  -  care să ne înveţe legile spirituale ale discernământului social.

1-   Democraţia pune în imposibilitate pe omul politic de a-şi face datoria către neam(n.m.: căci el este, volens-nolens, vorba lui CZC:”sclavul partizanilor săi”, este omul  unui partid, adică al unei găşti de interese personale meschine şi a unei clientele furibunde, care, dacă omul politic nu-i satisface interesele personale, sau, adesea, ilegale chiar  -  îl şantajează, neruşinat şi imperativ, cu “debarcarea” imediată, prin fel de fel de sforării şi calomnii imunde).

   (PL,p. 413)”El e pus în situaţia de a alege: ori desfiinţarea muncii sale de o viaţă, ori satisfacerea  partizanilor”(n.m.: nu mai punem la socoteală, deocamdată, presiunile transnaţionale şi supranaţionale  -  căci orice alegere în post superior politic se produce cu “binecuvântarea hahamilor”  -  a masonilor iudei, din marile centrale ale iudeo-masoneriei mondiale. Altfel...nu este valabilă...). Şi atunci, omul politic le satisface poftele. Dar nu din buzunarul său, ci din buzunarul ţării. Creează posturi , funcţii, misiuni, comisiuni, sinecure, tote puse în sarcina bugetului ţării, care apasă tot mai mult pe spinarea, din ce în ce mai istovită, a poporului”(n.m.: cât de greu le cade la stomac iudeo-masonilor şi politicienilor, în genere, SCRISOAREA PIERDUTĂ şi spiritul caragialian...).

2-   Democraţia este incapabilă de autoritate.(“Un  partid nu ia măsuri în contra partizanilor săi, trăind din afaceri scandaloase(s.CZC) de milioane(n.m.:pe atunci...), din hoţie şi pradă, de frică să nu-i piardă. Nici împotriva adversarilor, de frica acestora să nu-i demaşte proprile afaceri şi incorectitudini.” Ce  era aşa de greu de priceput, d-le Maniu? Cititorul cărţii acesteia va înţelege mult mai uşor ca d-ta  -  sub rezerva bunei-credinţe  -  d-le Încăpăţânat Maniu  -  căci prejudecăţile d-tale au fost mult mai periculoase pt. români decât calităţile d-tale).

3-     Democraţia este în slujba marii finanţe.(“Din cauza sistemului costisitor şi a concurenţii dintre diferitele grupări, democraţia cere să fie alimentată cu bani mulţi. Ca o consecinţă firească, ajunge sluga marei finanţe internaţionale jidăneşti, care o subjugă, plătind-o.

În modul acesta, soarta unui neam este dată pe mâna unei caste de bancheri.”   

      Iubite cititorule, oare nu ştii de “binevenitele” împrumuturi ale perversului F.M.I.  -  primite, chiar solicitate, cu maximă slugărnicie, de guvernanţii noştri? Crezi că datoria şi dobânzile le vor plăti marţienii  -  ori politicienii? Oare nu observi că”riscul de ţară” al României creşte artificial  -  tocmai când se privatizează    marile intreprinderi româneşti? De ce ? Ca să le ia pe nimic “domnii investitori străini”, ba să mai facă şi mofturi şi să ne ameninţe”că nu le iau, că-s pline de datorii, că investiţia nu-i sigură...”  -  şi să ne colonizeze ca pe africani, ca pe pieile roşii... Cine sunt investitorii străini? Cine să fie: pionii marii finanţe iudeo-masonice. Uită-te la ţara ta, iubite cititorule: nu e o întindere de nisip, pârjolită pururi  de soarele ucigaş, nu e un deşert de stânci golaşe. E un rai. Cine moare în rai ? NOI!!! E firesc să se moară în rai? Nu  -  vei spune. Uite, deci, performanţa unică a Satanei: a produce moarte prin foame, a produce moarte prin disperare, a produce uitarea de Dumnezeu  -  CHIAR ÎN RAIUL DE PE PĂMÂNT, ÎN GRĂDINA MAICII DOMNULUI. E extraordinar, trebuie s-o recunoşti: masonii cred că l-au şi decorat pe Satan, pt. această performanţă, cu “Ordinul Marelui Ierusalim”. Dar unde e Arhanghelul care să facă să înceteze această bătaie de joc? Este în fiecare dintre noi: rămâne doar să facem efortul să-l căutăm  -  şi”fără milă va întinde sabia sa” , “spre inimile necurate, care vin întru preacurata casă a lui Dumnezeu”  -  România).

   CZC face, totuşi(cu dreptate, pt. vremea aceea  -  dar fără relevanţă pt. vremurile noastre), deosebirea clară între politicienii de profesie şi patrioţi(CM, p. 16):”Oamenii aceştia nu au credinţele noastre, dar mai bine cu ei, decât cu cei care s-ar părea că au credinţele noastre, dar sunt lipsiţi de caracter”)  -  extrem de puţinii politicieni (relativ) patrioţi, oneşti (tot relativ), dar constrânşi de dogmele propriei lor politici şi de propria-le încăpăţânare şi îngustime de judecată, la o acţiune naţională limitată, insuficientă( e vorba de MANIU, GH. BRĂTIANU, AVERESCU )  -  şi politicaştri  -  puşi direct în slujba iudeo-masoneriei, datorită avantajelor materiale care decurgeau din acest mercenariat trădător.

   Prioritatea priorităţilor este, în concepţia lui CZC, salvarea Spiritului NR  -  caracterul, forţa morală, şi de aceea dă porunci legionarilor din judeţe să sprijine voturile politicienilor patrioţi cu caracter, împotriva politicaştrilor, aparent naţionalişti  -  dar fără caracter.

   Care poate fi, totuşi, alternativa la democraţie(abuzul de libertate, de fapt , falsificarea libertăţii ), din punctul de vedere al lui CZC? În nici un caz dictatura(=abuzul de autoritate  )  -  cum, fără putere de  discernământ şi cu “ochelari de cal”  , cu prejudecăţi, afirma I.Maniu, că CZC ar fi susţinut un fel de dictatură (vezi cap. anterior, declaraţia lui I.Maniu, la procesul lui CZC).

   Dovada indubitabilă că CZC respinge dictatura, ca soluţie socială, politică şi, mai ales, spirituală, pt. români, o avem în PL, p. 333:

   “Dictatura presupune: voinţa unui singur om, impusă cu forţa(s.a.) voinţei celorlalţi oameni dintr-un stat. Deci 2 voinţe: a dictatorului sau a unui grup, de-o parte  -  şi a poporului, de alta.

   Când această voinţă se impune prin silnicie şi cruzime, atunci dictatura este tiranie.”

      Ce altceva decât dictaturi tiranice sunt actualele aşa-zise “democraţii” masonice? Căci, sub masca “votului universal” şi a “drepturilor omului”, impun la conducerea ţărilor oligarhii fianciare mafiote( mai oculte, sau vizibile de-a binelea), care dispreţuiesc, brutal şi total, cea de-a 2-a voinţă: A POPORULUI. Ce altceva decât “silnicie şi cruzime” este maniera de guvernare în care câteva mii de oameni dintr-o ţară îşi fac legi care să-i apere în actul lor banditesc  -  în dispreţul total faţă de suferinţele, foamea, mizeria a milioane şi zeci de milioane de oameni? Nu contează niciodată, în aceste pretinse “democraţii”, geamătul de moarte a zeci de milioane de oameni, aduşi la exasperare  -  în faţa opulenţei sfidătoare şi crescânde a oligarhiei mafiote, care realizează cele mai catastrofale(pt. Neam) aranjamente, cu oligarhiile financiare mondiale, cele mai degradante şi aberante acte şi tratate sunt semnate, în dispreţul total, atât al interesului Neamului istoric, cât şi în al Neamului Etern-Spiritual(“linia Neamului”)  -  având drept consecinţă, aceste acte samavolnice :a- pt. oligarhi, comisioane grase şi un trai mai mult decât îmbelşugat  -  b- iar pt. Neam(cel istoric), descompunerea rapidă a economiei, a normalităţii relaţiilor sociale, a fibrei morale -  şi punerea VIITORULUI EXISTENŢEI DE NEAM sub semnul întrebării, al totalei incertitudini.

   CZC doreşte, în primul rând, şcoală legionară, şi o întemeiază şi o pune, urgent şi extrem de tenace, în acţiune  -  pt. a forma NR în spiritul epocii mihaelice. Energia lui CZC  este ieşită din comun, non-umană(incomparabilă cu energia exprimată a vreunui om al epocii sale)  -  şi cere şi iniţiaţilor-legionari să capete şi să desfăşoare energii similare, sau mult apropiate.

   CZC şi iniţiaţii-legionari încep să semene, iarăşi, tot mai mult, cu voievozii români din Evul Mediu  -  cu ceea ce RUDOLF STEINER numea, în cartea DIN CRONICA AKASHA(p. 42)”mesagerii zeilor” (“aceştia se aflau pe o treaptă de evoluţie ce depăşea cu mult pe aceea a celorlalţi oameni(..) Al 3-lea grup a fost pregătit şi educat de fiinţele superioare, din primul grup, pt. a putea prelua în mâinile lor propriul destin”).

   (DIN CRONICA AKASHA, p. 42)”Din rândul celor care alcătuiau acest al 3-lea grup,MARELE CONDUCĂTOR, pe care literatura ocultă îl numeşte MANU, a ales pe cei mai apţi şi i-a pregătit să pună bazele unei noi umanităţi(...) Sarcina pe care Conducătorul şi-o luase era ca acest grup de aleşi să progreseze până într-atât, încât aceştia să reuşească să sesizeze în sufletul lor, cu ajutorul gândirii, principiile după care fuseseră conduşi până atunci, principii pe care mai înainte abia le presimţeau, fără a le putea înţelege. De acum înainte, trebuia ca oamenii să cunoască forţele divine pe care mai înainte le-au urmat în mod inconştient. Până atunci, zeii conduseseră omenirea prin “mesagerii” lor. Acum trebuia ca oamenii să ştie entităţile divine. Trebuia să se deprindă să se considere ei înşişi ca fiind organele de execuţie ale Providenţei(...)”

   (DCA,p. 47)”Personalităţile cele mai dotate din grupul marelui MANU au fost alese să fie iniţiate, încetul cu încetul, direct în înţelepciunea sa divină şi să devină învăţători ai celorlalţi.”

   Nu vreau să merg prea departe  în compararea epocii noastre cu epoca de tranziţie, dintre atlanteeni şi arieni. Vreau să spun că este rrapantă asemănarea dintre procesul desfăşurat de MANU, atunci  -  şi procesul desfăşurat de CZC în epoca noastră: a- dezvăluirea, insistentă şi energică, a zonei entităţilor divine, dinspre care vin principiile obiective cosmice, care-i conduc pe oameni, b-  iniţierea celor din grupul Conducătorului Spiritual, pt. ca, la rândul lor, iniţiaţii să devină iniţiatori-învăţători “ai celorlalţi”.

   CZC dezvoltă MISTICA CONDUCĂTORULUI, atât în IJ, p. 50, cât şi în PL,pp. 260-263(despre dezvoltarea acestui concept: CONDUCĂTOR-ŞEF LEGIONAR, în CSC, în cap. următor):

a- (IJ, p. 50)”Răspunderea unui conducător este foarte mare.

   El nu trebuie să delecteze ochii armatelor sale cu biruinţe pământeşti, nepregătindu-le, în acelaşi timp, pt. lupta decisivă, din care sufletul fiecăruia se poate încununa cu biruinţa veşniciei sau înfrângerea veşnică.”

b-    (PL, pp. 260-263)”O asemenea mişcare (naţionalistă,  reînvietoare de neam) avea nevoie de un mare conducător(...) el trebuie să domine mişcarea şi s-o stăpânească. Nu oricine poate să îndeplinească această funcţiune.”

   (PL,p. 262)”Cari sunt liniile spirituale ale unui conducător de mişcare politică? După părerea mea, următoarele:

   O PUTERE LĂUNTRICĂ DE ATRACŢIE. În lume nu există oameni liberi(independenţi). După cum în sistemul solar, fiecare stea se află într-o orbită, în cadrul căreia se mişcă în jurul unei puteri de atracţie mai mari, tot aşa şi oamenii, cu deosebire în domeniul acţiunii politice, gravitează în jurul unor puteri de atracţie. La fel şi în lumea cugetării. Răn, bine înţeles, în afară, acei ce nu vor nici să se mişte, nici să cugete.

   Un şef trebuie să aibă o asemenea putere de atracţie. Unii au pt. 10 oameni, numai pt. atâţi putând fi şefi. Alţii pt. un sat întreg, alţii pt. un judeţ, alţii pt. o provincie, alţii pt. o ţară, alţii depăşesc hotarele unei ţări. Şefia unui conducător e limitată de marginile puterii lui lăuntrice de atracţie. E un fel de putere magnetică(s.a.), pe care, dacă cineva nu o are, nu poate fi conducător.

   CAPACITATE DE DRAGOSTE. Un şef trebuie să iubească pe toţi camarazii lui de luptă. Fluidul dragostei lui trebuie să străbată până la marginea comunităţii unei mişcări.

   ŞTIINŢĂ ŞI SIMŢ AL ORGANIZĂRII. Lumea atrasă în orbita unei mişcări trebuie să fie organizată.

CUNOAŞTERE A OAMENILOR. În organizare trebuie să se ţină seamă de principiul diviziunii muncii, întrebuinţând pe fiecare la locul său, după aptitudinile pe care le are(s.CZC) şi neprimind pe cei care nu le au deloc..

PUTERE DE EDUCAŢIE ŞI DE INSUFLARE A EROISMULUI.

STĂPÂNIREA LEGILOR CONDUCERII. Un şef având o trupă organizată şi educată, trebuie să ştie a o conduce pe câmpul de luptă politic, în concurenţă cu celelalte forţe.

  SIMŢUL BĂTĂLIEI.  Un şef trebuie să aibă un simţ special, care-i arată când trebuie să dea bătălia. E ceva lăuntric cari spune:Acum, în minutul acesta, nici mai târziu, nici mai devreme.

CURAJUL. Un şef, când aude această poruncă lăuntrică, trebuie să aibă curajul de a trage sabia.

 

    IX – CONŞTIINŢA OBIECTIVELOR DREPTE ŞI MORALE ŞI A MIJLOACELOR LOIALE. Nu există biruinţă care să dăinuiască în afară de aceste îndreptare.

   În sfârşit, un conducător trebuie să aibă toate virtuţile unui luptător: jertfă, rezistenţă, devotament etc.”

   CONDUCĂTORUL, deci, în viziunea lui CZC, nu aparţine, în nici un caz cu prioritate, sferei social-politice, deşi poate determina esenţiale mutaţii în plan social-politic: CONDUCĂTORUL aparţine sferei spirituale. CONDUCĂTORUL nu aparţine , prin structura lui spirituală şi prin acţiunea lui  -  nici unei zone de organizare formală : nici de democraţie, nici de dictatură. CONDUCĂTORUL este un centru energetic spiritual, cu aptitudini coagulante centripete, negentropice. CZC pune în discuţie puterea de atracţie spirituală, ca”un fel de putere magnetică”  -  drept condiţie fundamentală pt. STAREA DE CONDUCĂTOR: pt. că persoana CONDUCĂTORULUI începe să-şi piardă contururile fizice, în favoarea evidenţierii câmpului de atracţie coagulantă, centripetă  -  pe care-l pune în mişcare, din interiorul fiinţei sale spirituale, CONDUCĂTORUL.

   Dar nu orice forţe pot determina apariţia unui câmp de atracţie-coagulare, numit STARE DE CONDUCĂTOR  -  ci doar forţele spirituale pozitive, constructive , de sorginte divină( sau având modelaritate divină). În primul rând şi înainte de toate  -  forţa cristică a DRAGOSTEI  -  “fluidul dragostei”. Devine clar caracterul euharistic, de eros-agape, eros autosacrificial, al capacităţii de dragoste a CONDUCĂTORULUI. CONDUCĂTORUL, prin capacitatea de dragoste, îşi trece, ca printr-o zonă de transfigurare, toţi discipolii.

   Nici un conducător n-are dreptul să neglijeze”întinderea” spirituală a capacităţii sale de dragoste transfiguratoare: dacă se va lăcomi, dacă va avea trufia să pretindă o sferă de dominaţie a dragostei, care să întreacă capacitatea sa REALĂ de dragoste  -  nu numai că nu-i va transfigura pe discipoli, ci-i va perverti( căci unde nu e dragoste, apare contrariul ei: forţa demonică)  -  adică îi va împărtăşi  pe discipoli din    propriile-i     carenţe morale( aceştia vor deveni trufaşi, dacă conducătorul  e trufaş, vor deveni meschini, certăreţi, dacă conducătorul e meschin, certăreţ etc.). Deci, alături de dragoste: capacitatea de autocunoaştere a propriilor forţe  constructive, faste, pozitive, de către conducător  -  capacitatea de apreciere corectă şi cinstită a propriilor capacităţi spirituale şi a propriilor limite spirituale.

   Numai astfel, conducătorul va deveni logos=forţă organizatoare, negentropică. Numai astfel conducătorul (care ştie şi poate să-şi aprecieze propriile forţe spirituale) va aprecia corect forţele spirituale ale discipolilor care intră pe orbita sa cosmico-psihică, şi-l va repartiza pe fiecare în locul cel mai potivit, de pe FRONTUL LUPTEI METAFIZICE a Neamului  -  în locul cel mai potrivit din cosmosul spiritual al Neamului  -  Neam care trebuie organizat şi condus după legi naturale, cosmico-divine. De aici, comparaţia CONDUCĂTORULUI NEAMULUI cu sistemul solar.

   Ce forţe trebuie să mai posede conducătorul, pt. a le implica în procesul de modelare spirituală a iniţiaţilor? FORŢA EROICĂ  -  pt. că , orice construcţie este operată pe verticală, în luptă cu forţele malefice ale orizontalei. Simţul(care devine forţă) al oportunităţii momentului bătăliei: bătălia contra Satanei este continuă , dar asaltul final, apocatastatic, trebuie intuit, printr-o dispoziţie metafizică specială. CURAJUL este legat de SABIE(SABIA ALBĂ A ARHANGHELULUI): curajul de a vedea Arhanghelul, de a se suprapune şi supune imaginii modelare a Arhanghelului, cu toate potenţele spirituale ale conducătorului/discipolului.

   De fapt, care e forţa dominantă, în acest câmp de forţe oculte, divine şi umane, în acelaşi timp? CZC afirmă: FORŢA MORALEI , moralei cristice, evident. O morală cavalerească, supusă normelor dreptăţii, loialităţii, spiritului de jertfă(autosacrificial), rezistenţă(la ispitele malefice, la slăbiciunile proprii), devotament. Dar şi o morală a transcendenţei  -  conducătorul trebuind să aibă pururi în faţă finalitatea cristico-divină a acţiunilor sale şi ale discipolilor săi, aflaţi în sfera sa de atracţie şi de modelare spirituală.

   Că este aşa, ne-o dovedeşte şi un alt pasaj din PL(p.306), în care CZC pune faţă  în faţă DEGENERATUL, STÂRPITURA MORALĂ( internă: POLITICIANUL  -  şi venetică: EVREUL METAFIZIC) , care au determinat catastrofe jalnice(iar  nu reconstrucţie) în istorie  -  cu OMUL NOU, omul creat la şcoala spirituală legionară, ca OM CORECT, OMUL ÎNALTEI MORALE CREŞTINE(care înţelege să se autosacrifice, pt. finalitatea metafizică:Învierea NR):

   (PL,p. 306)”Ţara aceasta piere din lipsă de oameni(s.CZC), nu din lipsă de programe. Aceasta este părerea noastră. Că, deci, nu programe trebuie să creăm, ci oameni, oameni noui(s.CZC).Pt. că aşa cum sunt astăzi oamenii crescuţi de politicianism şi infectaţi(s.CZC) de influenţa iudaică, vor compromite cele mai strălucite programe.

   Acest fel de om, care trăieşte astăzi în politica românească(s.CZC) l-am mai întâlnit în istorie. Sub domnia lui au murit naţiuni şi s-au dărâmat state.

   Cel mai mare rău pe cari ni l-au făcut jidanii şi politicianismul, cea mai mare primejdie naţională la cari ne-au expus aceştia, nu stă nici în acapararea solului şi subsolului românesc, nici chiar în tragica desfiinţare a clasei de mijloc româneşti, nici în numărul mare al lor de şcoli, profesiuni libere etc., şi nici chiar în influenţa pe cari o exercită asupra vieţii noastre politice, deşi fiecare în parte sunt primejdii de moarte pt. neam. Cea mai mare primejdie naţională stă în aceea de a ne fi diformat, de a ne fi desfigurat structura noastră rasială daco-romană, dând naştere acestui tip de om, creând această căzătură, această stârpitură morală(s.CZC): politicianul cari nu mai are nimic cu nobleţea rasei noastre, cari ne desonorează şi ne omoară(s.CZC).”

   CĂZĂTURA, STÂRPITURA MORALĂ sunt, de fapt, entităţi metafizice nagative  -  create(cel puţin în ultimele 200 de ani) prin influenţa perseverentă, tenace, subtilă, de o perversitate diabolică extremă, a unei alte entităţi metafizice: EVREUL METAFIZIC. E bine să se termine cu demagogiile egalitariste şi cu pretenţia lipsei de deosebiri (de esenţă)  rasiale şi naţionale: sunt nişte aberaţii care nu rezistă nici măcar în faţa evidenţei fizice  -  cu atât mai puţin în faţa ştiinţei spirituale.  Spiritul românesc, spre exemplu, este (încă) deosebit radical de spiritul slav, galic, saxon etc. Teoria posibilităţii amestecului, fără consecinţe spirituale, a Neamurilor  -  este o aberaţie. Teoria unei federaţii europene, urmată, această federaţie, de un stat european comun, în care să funcţioneze un singur Parlament, o euro-monedă etc.  -  acestea sunt crime morale, atentate criminale la Spiritul Neamurilor  -  din partea iudeo-masoneriei. Crime împotriva spiritului uman : echivalează cu lagărele de concentrare naziste. Iudeo-masoneria crede  că va putea să facă din Neamurile puternice, vechi, cu personalitate, ale Europei  -  ceea ce a făcut cu conglomeratul monstruos de emigranţi, numit SUA  -  primul stat masonic din lume: să paralizeze spiritul uman, pt. a transforma naţiunile şi popoarele în TURME DE SCLAVI, cu organul spiritual extirpat  -  CASTRATE SPIRITUAL.

   Golemul iudaic încearcă, totuşi, să bage”cai troieni” peste tot, în toate  statele: Golemii-politicieni, cred ei, vor determina apriţia Golemilor-state.

   Teoria lor s-ar putea, în drumul ei spre aplicarea în practică  -  după câtă încredere am eu în Dumnezeu-Hristos şi în Spiritul Uman  -  să eşueze catastrofal. Din păcate, eşecul va fi unul târziu şi va antrena mari pierderi de vieţi nevinovate şi de energii sacre. Dar, aşa cum spune şi CZC, BIRUINŢA LEGIONARĂ, adică biruinţa forţelor spirituale ale epocii mihaelice-solare, este neîndoielnică. Trebuie doar să ne întărim spiritual, pt.  nu deveni laşi, STÂRPITURI MORALE, Golemi  -  ci să fim  capabili de solidaritate spirituală, de dragoste de Neam, de respect şi dragoste faţă de toate Neamurile Vii(Spiritual)  -  şi această dragoste să fie de o asemenea amploare a generozităţii, încât să fim pregătiţi, cu seninătate absolută, în orice clipă a vieţii noastre, de autosacrificiu pt. Hristos, pt. Neam, pt. Spirit.

   Evoluţia Spiritului nu poate fi oprită de nimeni şi nimic. Doar amânată( din pricina slăbiciunilor şi păcatelor noastre, din pricina toleranţei, printre noi şi în noi, a STÂRPITURII MORALE  -   cea mai catastrofal-negativă entitate metafizică, pt. că, spre deosebire de EVREUL METAFIZIC, ea ne locuieşte în interior  -  în cetate şi în suflet, şi-i zâmbim, şi o slugărim, uneori, şi ascultăm şi ne supunem mult prea uşor nemerniciilor ei  -  care ţin loc de legi...).

   Impresia ar fi că CZC e interesat de tărâmul politic prea mult. Dar ce a devenit, oare, tărâmul politic, decât tărâmul luptei metafizice  -  dintre NEAMURILE VII şi NEAMURILE MOARTE(din punct de vedere spiritual), dintre forţele malefice şi cele benefice, din sânul aceluiaşi Neam?

   CZC a fost obligat să ţină cont de zona politicii -  datorită  percepţiei şi intuiţiei sale matafizice extrem de rafinate şi precise.

                                                                             *

      Aceleaşi probleme, ale moralei, ale Neamului, ale necesităţii creării OMULUI NOU, mihaelic, spiritualizat  -  le vedem repetate, obsesiv, în CM şi în CSC (despre care am hotărât să discut separat şi pe larg):

   (CM,p. 47)”Am creat, până acum: omul de credinţă, omul viteaz, omul de jertfă. Acum ne trebuieşte: omul corect(s.CZC).

   Corect din toate punctele de vedere: în raport cu el, în raport cu lumea din afară( ţinută, atitudine, bună credinţă, respect etc.), în raport cu organizaţia, în raport cu camarazii, în raport cu şefii săi, în raport cu ţara sa, în raport cu Dumnezeu.

   Există în lume: om şiret, om pezevenghiu, om secătură, om şmecher, om canalie.

   Ardeţi în focul cel mai mistuitor amintirea acestor oameni( n.m.: focul spiritului retrezit, focul solar-mihaelic).

   Un legionar nu poate fi aşa. El trebuie să poarte pecetea: om corect(s.CZC).

   În aşa fel să se poarte legionarii, încât să apară o formulă publică:Este corect ca un legionar(s.a.).”

   Observăm asemănarea frapantă dintre 2 mari, geniale spirite: Eminescu şi CZC. Ambii au perceput epoca mihaelică, epoca spiritualizantă. Doar că primul nu şi-a exteriorizat energia şi capacitatea de acţiune spirituală, în forme dinamic-sociale(de tipul nu unei societăţi, oarecum utopice, dar avântat patriotice, CARPAŢII, ci al unei ŞCOLI SPIRITUALE, ca ŞCOALA LEGIONARĂ a lui CZC)  -  exteriorizate în forme dinamic-sociale care face dintr-un mare spirit  -  ÎNAINTEMERGĂTORUL(Înaintemergător atât pt. Arhanghel, cât şi pt. Hristos  -  pt. că porunca lui Hristos stă la baza oricărei schimbări de epocă arhanghelică). Ardeţi în focul cel mai mistuitor amintirea acestor oameni(şiret, pezevenghi, şmecher, canalie)  -  spune CZC.

   Ce spune Eminescu? “Daţi foc la puşcărie şi la casa de nebuni”  -  daţi foc acolo unde sunt îngrămădiţi, prin hotărârea morală a lui Eminescu  : canalia, pocitura morală, ipocritul, mişelul, hoţul, trădătorul  -  reuniţi sub 2 categorii  morale(iar nu psihice) dominante:NEBUNUL(Inconştientul Criminal şi Trădător, golemizat) şi MIŞELUL(Vândutul-Trădătorul conştient, sfidător: cel care a acceptat de bună-voie să devină Golem, sau măcar slugă a Golemului).

   Dar, subtil, perseverent şi extrem de profund, Eminescu , prin Logos-ul Redivinizat, influenţează Neamul, susţinând şi modelând existenţa spirituală a NR. Ca şi şcoala legionară a lui CZC  -  numai că într-o formă invizibilă, total esoterică. Încât îţi vine să te întrebi: nu cumva  Eminescu este Înaintemergătorul pt. Spiritul-CZC? Nu cumva CZC a fost trimis pe Pământ spre a lămuri SPIRITUL EMINESCIAN, într-un fel de POSTMERGERE metafizică? EMINESCU este ÎNTRUPAREA LOGOS-ului- NR  -  pe când CZC este nu doar ÎNTRUPARE A LOGOS-ului NR, ci şi ÎNTRUPARE A ACŢIUNII SPIRITUALE A NR: deci, ÎNTRUPARE SINTETICĂ A  SPIRITULUI NR.

   Din pricina acestei copleşitoare misiuni metafizice a celor DOUĂ MARI SPIRITE, care se susţin şi se lămuresc reciproc, în anistoria NR  -  Demonul e grozav de alarmat. De aceea, cei doi , EMINESCU-LOGOSUL (preponderent) ESOTERIC şi CZC-LOGOSUL DINAMIZAT ÎN ŞCOALĂ SPIRITUALĂ  -  şi sunt aşa de violent atacaţi de către STÂRPITURA MORALĂ din zilele noastre.

                                                         *          *        *

     După realizarea finalităţii ŞCOLII LEGIONARE, create în spiritul epocii mihaelice  -  va fi posibil ceea ce azi considerăm a fi o fantasmagorie: ECUMENICITATEA NAŢIONALĂ . (PL, p. 334):”Este o nouă formă de conducere a statelor.” Va fi culmea atinsă în munca de spiritualizare a OMULUI EPOCII MIHAELICE. Vizionarismul lui CZC intuieşte  -  mai mult, descrie această fază a evoluţiei spirituale umane:”(..)are la bază acea stare de spirit, acea stere de înaltă conştiinţă naţională, care, mai devreme sau mai târziu, se întinde până la periferiile organismului naţional.

   Este o STARE DE LUMINĂ INTERIOARĂ(s.a.)(...) unanimă iluminaţie, ÎNTÂLNITĂ NUMAI ÎN MARILE EXPERIENŢE RELIGIOASE(s.a.).”

   Ce semn mai clar că această stare de ecumenicitate naţională este o stare a viitorului moral-spiritual al omenirii, e starea conştientizării, de către om, a solarităţii epocii mihaelice, a atingerii unui stadiu de evoluţie spirituală superior celui actual? În prezent, noi nu putem decât să intuim, să bănuim, printr-o extrapercepţie(suprapercepţie), în domeniul suprasensibilului -  această stare, acest stadiu de evoluţie spirituală.

   “Un  popor în întregimea lui ajunge la conştiinţa de sine, la conştiinţa rostului său şi a destinului său în lume.”

   “(...) În acest caz, şeful(conducătorul) nu mai este  un “stăpân”, un “dictator”, care face “ce vrea”, care conduce după”bunul plac”.

   El este expresia acestei STĂRI DE SPIRIT NEVĂZUTE(s.CZC).

   (...)El nu mai face “ce vrea”. El face “ce trebuie”. Şi este condus: nu de interesele individuale, nici de cele colective, ci de interesele NAŢIUNII ETERNE(s.CZC), la a cărei conştiinţă au ajuns popoarele.”

   Pe scurt, conducătorul trebuie să fie MESAGERUL ARHANGHELULUI MIHAIL  -  şi exponentul său pe Pământ, iniţiatorul discipolilor, care vor deveni tot mai mulţi. Căci fluxul spiritual al ÎNAINTEMERGĂTORULUI va îmbiba, va impregna, treptat, până la marginile ei, fiinţa NEAMULUI(sau neamurilor). Conducătorul spiritual trebuie să fie el însuşi convins de esenţialitatea divină anistorică, a conţinutului spiritual-naţiune(NAŢIUNEA ETERNĂ)  -  şi să-i convingă şi pe discipolii săi de această esenţialitate anistoric-divină a conţinutului spiritual-naţiune. Conducător şi discipoli să trăiască STAREA DE NAŢIUNE ETERNĂ, întru ecumenicitate, la modul cristic-euharistic.

   AVANGARDA SPIRITUALĂ a epocii mihaelice şi a ecumenicităţii naţionale au fost MIŞCĂRILE NAŢIONALE din centrul, sudul şi vestul Europei  -  ca şi legionarismul din România( acesta din urmă, LEGIONARISMUL, fiind infinit superior celorlalte, prin HRISTOS-CENTRU AL EPOCII MIHAELICE) : (PL, p. 333)”Când însă o naţiune, în entuziasm indescriptibil şi în majoritate de 98 %, naţiune de 60 de milioane sau de 40 de milioane de suflete, aprobă, aplaudă în delir măsurile şefului, însemnează că între voinţa şefului şi voinţa poporului este un desăvârşit acord( n.m.: aceasta este ECUMENICITATEA, starea de armonizare a spiritului uman, care intuieşte UNITATEA şi UNICITATEA DIVINĂ). Mai mult, ele se suprapun aşa de perfect, încât nici nu mai există două. Există una singură: a naţiunii, a cărei expresie(s.a.) este şeful( n.m.: şeful încetează să mai fie o persoană , o entitate fizică  -  şi începe să fie o entitate metafizică orientatoare, călăuzitoare a destinului Neamului/Neamurilor).

   Între voinţa naţiunii şi voinţa şefului nu există decât un singur raport: RAPORTUL DE EXPRIMARE(s.CZC). (n.m.: Adică  -  CONDUCĂTORUL este LOGOS-UL, e vocea spirituală şi organizatoare  a corpului spiritual al Neamului. Neamul are PRESIMŢIRI, INTUIŢII  -  dar are şi inerţie-pasivitate. Neamul proiectează, dar nu are forţă demiurgică-cinetică prin sine  -  are doar forţa potenţialităţii, pe care conducătorul o trezeşte spre dinamism. Şeful-conducătorul are revelaţii, are energie cinetică  -  dar, în primul rând, are forţă catalizatoare şi revelatoare-stimulatoare: ACŢIUNEA SPIRITUALĂ A CONDUCĂTORULUI SE ALIMENTEAZĂ DIN PROIECTIVITATEA NEAMULUI   -  construcţia vizibilă a conducătorului modelează şi înalţă pe verticală, de fapt, temeliile metafizice ale substanţei spirituale a neamului: oamenii îşi oferă substanţa şi năzuinţele, ca materie brută, cu vagi, imprecise şi indecise vibraţii ale logos-ului: conducătorul preia vibraţiile şi le stabilizează în trasee demiurgice-destin al Logos-ului-Neam.

                                                                        *

 

                    d- NECESITATEA IMPERIOASĂ A MORALEI CREŞTINE

 

   Ce a lipsit, pt. a consemna ECUMENICITATE NAŢIONALĂ REALĂ, în cazul mişcărilor naţionale din Vest? A lipsit MORALA CREŞTINĂ. A lipsit implicarea efectivă(şi dorinţa , din partea Neamului şi Conducătorului, a implicării) a Arhanghelului şi, evident, a lui Hristos.NAZISMUL şi FASCISMUL(care se revendică, mai curând, de la LANCEA PUTERII FIZICE, decât de la POTIRUL GRAAL AL FORŢEI SPIRITUALE) pot deveni NEO-(neo-nazism, neo-fascism), dar nu sunt conforme aspiraţiilor superioare ale Spiritului, căci epoca mihaelică vrea-ambiţionează ajungerea spiritului uman la identifcarea cu HRISTOS. A 2-a venire a lui HRISTOS , în trup eteric, nu poate să se petreacă, din punct de vedere spiritual, decât prin respectarea legilor lui HRISTOS  -  MORALA CREŞTINĂ.

   Legionarismul nu numai că nu va putea fi uitat  -  dar spre el este unicul drum spiritual pe care ni-L oferă HRISTOS-MÂNTUITORUL. Legionarismul e singura mişcare naţională bazată exclusiv pe HRISTOS  -  deci, în spiritul epocii mihaelice. Legionarismul a fost(şi rămâne etern) o arătare arheică, o străluminare  -  dar vafi(se va vădi) mult mai mult: MODELUL NOII LUMI  -  LUMEA MIHAELICĂ. Multe războaie vor fi şi se vor petrece  -  dar principalul război va fi cel descris excepţional de puterea vizionară a lui CZC: RĂZBOUL METAFIZIC CONTRA FORŢELOR DEMONIC-AHRIMANICE  -.  Războiul pt. afirmarea SPIRITULUI, în faţa capcanelor MATERIEI.

                                                                    *

 

                             e- ELITA NAŢIONALĂ

 

   Care vor fi ostaşii unui neam, în războiul anti-ahrimanic? Cu cine se vor izbi şi de cine se vor îngrozi NEGRELE LEGIUNI  ale Satanei?

   Evident, ELITELE SPIRITUALE (ale oricărui NEAM VIU SPIRITUAL) vor da piept  cu forţele ahrimanice  -  de ELITELE SPIRITUALE(ELITELE ALBE)  ale unui neam se vor izbi şi vor face pasul înapoi FORŢELE ÎNTUNERICULUI.

   Cine sunt, cine pot forma ELITELE SPIRITUALE ale unui neam  -  şi cum pot fi ele recunoscute, în haosul axiologic-spiritual de azi?

   ELITE SPIRITUALE , într-un neam, sunt cei care înţeleg”legile vieţii şi morţii”(PL,p.414), pt. o naţiune. “Cine, din mijlocul unei naţiuni, poate înţelege sau intui aceste norme? Poporul ? Mulţimea ? Cred că i se cere prea mult. Mulţimea nu înţelege nici alte legi, mai mărunte. Nu numai că nu le poate prinde din văzduh, dar trebuie să i se explice multă vreme, să i se repete în mod insistent, să fie chiar pedepsită, pt. a le putea înţelege(...)

   Dacă pt. a face pâine trebuie să fie cineva specializat, dacă pt. a face ghete, pt. a face pluguri, pt. a face agricultură, pt. a conduce un tramvai, trebuie specializare  -  pt. cea mai grea conducere, aceea a unei naţiuni, nu trebuie specializare? Nu trebuiesc anumite însuşiri?

   Concluzia: Un popor nu se poate conduce prin el însuşi, ci prin elita lui. Adică prin acea categorie de oameni născuţi din sânul său cu anumite aptitudini şi specialităţi.

   După cum albinele îşi cresc “regina”, tot astfel un popor trebuie să-şi crească ELITA lui.

   La fel mulţimea, în nevoile ei, apelează la elita ei, la înţelepţii statului.”

   Elitele, deci, sunt formate din acei”înţelepţi ai statului”, care pot, care au acest har de la Dumnezeu, de a intui traseul-destin al neamului -  şi călăuzesc neamul pe acest traseu metafizic. APTITUDINILE şi SPECIALITĂŢILE sunt, de  fapt, calităţile percepţiei metafizice asupra traseului-destin al neamului şi asupra finalităţii, asupra ţelului final al neamului.

   “Cine alege această elită?

   MULŢIMEA NU POATE ALEGE ELITE: ea se lasă măgulită anul acesta de cei înfometaţi de voturi(pt. putere în stat)  -  ca la anul, pe aceiaşi pe care anul trecut îi slăvea şi cărora le striga”Trăiască!” -  să-i scuipe.

   Democraţia este cea mai proastă şcoală, în învăţarea de alegere de elite spirituale:”alegerea(democratică) se face nu după studiere şi cunoaştere, ci la noroc şi la întâmplare.”

   Sistemul democratic impune VOINŢA MAJORITĂŢII. Dar PLEBEA MAJORITARĂ nu poate fi încercată decât arareori de harul intuiţiei Spiritului Neamului  -  în momente cu totul excepţionale şi prin stimulare venită din partea unor forţe spirituale-elite DEJA EXISTENTE, deja călăuzitoare, prin autoritatea SPIRITULUI.

   (PL,p. 416)”Găsirea adevărului nu poate fi încredinţată majorităţilor, după cum în geometrie teorema lui Pythagora nu are a fi pusă la votul mulţimii, pt. ca aceasta să-i hptărască adevărul sau să i-l nege.”

   (PL,p. 416)(...) “Poate poporul să-şi aleagă elita?

   De ce nu-şi aleg soldaţii pe cel mai bun general?

   Pt. ca să poată alege, acest juriu colectiv ar trebui să cunoască :a-Legile strategiei, tacticei, organizării;  b-Întrucât persoana se conformează, prin aptitudini şi ştiinţă, acestor legi.

   Fără aceste cunoştinţe nu poate nimeni să aleagă.

   Mulţimea, dacă voieşte să-şi aleagă elita, este neapărat necesar să cunoască legile de conducere ale organismului social şi întru cât candidaţii se conformează, prin aptitudini şi ştiinţă, acestor legi.

   Mulţimea,însă, nu poate cunoaşte nici aceste legi şi nici oamenii.Iată de ce credem că o elită nu poate fi aleasă de mulţime

   A încerca alegerea acestei elite, este ca şi cum am avea pretenţia de a determina, prin vot şi majorităţi, poeţii din sânul unei naţii, scriitorii, mecanicii , aviatorii şi atleţii.

   Democraţia, aşa dar, bazată pe principiul elecţiunii(s.a.), alegându-şi ea elita, săvârşeşte o fundamentală eroare, din care decurge întreaga stare de nenorocire, turburare şi mizerie a statelor(s.CZC).

   (...) Democraţia nu numai că înlătură elita naţională,dar o înlocuieşte cu ce este mai rîu în mijlocul naţiei. Democraţia va alege: Pe oameni fără nici un fel de scrupul, deci fără morală. Pe cei cari vor plăti mai bine, deci pe cei cu mai multă putere de corupţie. Pe scamatori, şarlatani, demagogi, cari vor ieşi mai bine la concursul de scamatorie, şarlatanie, demagogie, din timpul perioadei electorale. Printre ei se vor strecura şi câţiva oameni de treabă, oameni politici chiar, de bunăcredinţă. Vor fi sclavii celor dintâi.

   Adevărata elită(...) va fi înfrântă, înlăturată, pt. că ea va refuza să concureze pe aceste teme. Ea se va retrage şi va sta ascunsă(...). Ţara se vinde la licitaţie:”Care dă mai mult?” Până în cele din urmă, aici ne va duce democraţia.

   (...)Această “elită naţională”, dacă va continua să ne conducă, VA DUCE LA DESFIINŢARE STATUL ROMÂN(s.CZC).

   DECI, ÎN  ULTIMĂ  ANALIZĂ, PROBLEMA CARE SE PUNE AZI POPORULUI ROMÂN , ŞI DE CARE DEPIND TOATE CELELALTE, ESTE ÎNLOCUIREA ACESTEI ELITE, CU O ELITĂ NAŢIONALĂ, AVÂND LA BAZĂ : VIRTUTEA, IUBIREA ŞI JERTFA PT. ŢARĂ, DREPTATEA ŞI DRAGOSTEA PT. POPOR, CINSTEA, MUNCA, ORDINEA, DISCIPLINA, MIJLOACELE LOIALE ŞI ONOAREA(s. CZC).

                                                *                    *                     *

   Cine să facă această înlocuire? Cine să fixeze noua elită la locul ei? Răspund: ORICINE(s.CZC), înafară de mulţime. Admit oricare alt sistem, înafara “democraţiei”, care văd că mă omoară sigur pe mine, poporul român.

   Noua elită românească şi orice elită din lume trebuie să aibă la bază PRINCIPIUL SELECŢIUNII SOCIALE(s.CZC). Adică în mod natural, se selecţionează din corpul naţiunii, adică din marea masă  sănătoasă a ţărănimii şi muncitorimii, permanent legată de pământ şi ţară, o categorie de oameni cu anumite însuşiri, pe cari apoi şi le cultivă. Ea devine elita naţională. Aceasta trebuie să conducă o naţiune.”

   După cum se vede, CZC –solarul-mihaelicul recurge ŞI la CULTUL CHTONIAN  -  elitele trebuie selectate dintre cei “permanent legaţi de pământ şi de  ţară”. Există în pământul ţării, în care sunt înmormântaţi strămoşii, există în pământul ţării, îmbibat cu SÂNGELE* [3] [4] luptătorilor istoriei( şi sângele este element solar, cristic, deci ţine de CULTUL URANIAN) anumite forţe spirituale benefice, cu care elitele trebuie să intre în rezonanţă de duh. De fapt, chtonianul  şi uranicul sunt complementare, la CZC – ca FORMA-FIGURA şi TRANS-FIGURAREA, lutul formării-trup fizic  -    şi sufletul trans-formării mântuitoare de UMANITATE DUBLU CORPORALĂ(prin care trece SCARA –RUGĂCIUNE, spre Dumnezeu).

   Oare CZC înlătură total mulţimea? În definitiv, DIN MULŢIME este selectată elita  -  deci mulţimea, deşi gregară, deşi confuză, dezordonată, neputincioasă să-şi organizeze imensele forţe potenţiale spirituale  -  conţine germenii elitei, conţine elita în stare potenţială. Şi,în definitiv, elitele nu au scopul de a se conduce pe ele înseşi, nu au un scop în sine, ci unul de maximă tranzitivitate şi generozitate: ele se selectează tocmai pt. a conduce mulţimea-masa-Neam istoric, spre ŢELUL FINAL AL NEAMULUI SPIRITUAL  -  ÎNVIEREA NEAMULUI  -  ÎNFĂŢIŞAREA NEAMULUI LA TRONUL DIVIN.

   (PL,p. 418)”Când poate sau când trebuie consultată o mulţime?(s.CZC). În faţa marilor hotărâri cari o angajează. Pt. a-şi spune cuvântul, dacă poate, dacă nu poate, dacă e pregătită sufleteşte sau nu. I  se arată cărarea şi i se  cere să răspundă dacă se simte în stare să meargă pe ea. ESTE CONSULTATĂ ASUPRA SOARTEI SALE(s.CZC). Aceasta înseamnă CONSULTAREA POPORULUI(s.CZC). Nu înseamnă alegerea elitei de către popor.”

   Şi totuşi: cine selectează elita naţională, din masa-popor?

   (PL,p. 419)”Cine constată selecţiunea şi dă consacrare membrilor elitei noui?(s.CZC). Răspund: elita precedentă(s.CZC).

   Aceasta nu alege, nu numeşte, ci consacră(s.CZC). (n.m.: Adică, prin clarviziune şi experienţă spirituală, arată fiecăruia locul care, prin propriul efort de iniţiere spirituală şi cu voia lui Dumnezeu  -  i-a fost hărăzit, pt. a conduce Neamul spre Dumnezeu).Consacră pe fiecare la locul pe care s-a ridicat singur prin capacitatea şi valoarea lui morală. Consacrarea o face şeful elitei, consultându-şi elita.

   Deci o elită naţională trebuie să aibă grija de a-şi lăsa o elită moştenitoare(s.CZC)(...) Dar nu bazată pe principiul eredităţii, ci numai pe principiul selecţiunii sociale, aplicat cu cea mai mare stricteţă.

   Principiul eredităţii(s.CZC) nu este suficient în sine.”(n.m.:Iată semnul epocii noi, spirituale, mihaelice  -  în care nu se moştenesc tradiţii fără discernământ spiritual  -  ci se schimbă fundamentele spirituale ale vieţii şi organizării ei, prin baze calitativ-spirituale superioare, către finalitatea sacră a existenţei de NEAM-ORGANISM VITAL-SPIRITUAL). “Principiul selecţiunii înlătură deopotrivă şi principiul elecţiunii şi principiul eredităţii.”

   “Dar dacă o naţiune nu are o adevărată elită, prima care s-o poată  fixa pe a doua?(s.CZC). Răspund printr-o singură frază, care cuprinde un adevăr indiscutabil:

   În cazul acesta, elita se naşte din răsboiu cu elita degenerată sau falsă. Tot pe principiul selecţiunii.(s.CZC).

                                                                              *

   Aşadar, în rezumat(spune CZC, în continuare), rolul unei elite este:

a-     De a conduce o naţiune după legile vieţii unui neam.

b-  De a-şi lăsa o elită moştenitoare, bazată nu pe principiul eredităţii, ci pe acela al selecţiunii, căci ea cunoaşte legile vieţii şi poate judeca întrucât persoanele se conformează prin atitudini şi ştiinţă acestor legi.”

   (PL,p. 420)”Pe ce trebuie să se întemeieze o elită: a- Curăţenia sufletească.b- Capacitatea de muncă şi creaţie.c- Vitejia. d- Viaţă aspră şi răsboire permanentă cu greutăţile aşezate în calea neamului. e- Sărăcie, adică renunţare voluntară de a acumula averi. f- Credinţa în Dumnezeu.g- Dragostea.”

   Acesta este catehismul lui CZC şi al CAVALERILOR SĂRĂCIEI MISTICE, al CAVALERILOR TEMPLIERI-OSPITALIERI ROMÂNI. Trebuie să recunoşti, cititorule, că acest catahism, prin conţinutul său de idei, pune pe gânduri.

   Să vedem, popor român din zilele noastre  -  cum vei FORŢA(printr-un pseudo-darwinism, metafizic ) apariţia ELITEI NAŢIONALE  -    mai ales, dacă vei permite desfăşurarea războiului spiritual, dacă vei susţine moral războiul spiritual, dus spre autogeneză, al adevăratei elite, care încă nu există, dar, legic, trebuie să apară şi să se afirme  (mai devreme ori foarte întârziat  -  asta depinde de vigoarea acţiunii spirituale, de autoapărare, de autoconservare, a  NR). Trebuie să se afirme, această încă nenăscută elită spirituală a naţiunii române  -  să se afirme violent-metafizic, înlăturând loaial, prin luptă spirituală, elita falsă, degenerată, alcătuită din oportunişti sau, direct, din duşmani spirituali(deci, din entităţi antispirituale) ai NR  -    elita falsă, atât de greu de urnit de pe poziţiile strategice ocupate, în societatea românească  -  şi pe care poziţii a înţepenit de atâta vreme.

   Va fi testul cel mai greu, NEAM AL ROMÂNILOR  - dar fără trecerea probei prin care se va impune ELITA CĂLĂUZITOARE  -  nu ai nici o şansă, NR, SĂ-ŢI ÎNTREVEZI ţelul sacru  -  darămite să-l mai şi ATINGI.                                                                 

                                                                        *

   Vei fi în stare, oare, popor român, să înţelegi cât de mare este batjocura la care este supusă România de azi, tocmai pt. că-i lipseşte o adevărată şi vădită elită naţională? Înţelegi, oare, popor  român, câtă sete de a-i înjosi pe români au cercurile financiare iudeo-masonice, care deţin(temporar, sper) hegemonia asupra lumii  -  împingându-ne pe noi, un popor vechi, eroic  şi de o neegalată profunzime spirituală(DE ESENŢĂ, adică intrinsecă Neamului Spiritual Românesc  -  şi puţin vizibilă în Neamul Istoric Românesc, la nivelul căruia  aceste calităţi spirituale par a fi căzut într-o somnolenţă-latenţă prea mult prelungită, periculos de îndelungă)  -  împingându-ne, cu sfruntare şi necruţare, alături de pete albe ale spiritualităţii pământeşti, ba chiar mai jos de Namibia, Botswana, Mozambic? Înţelegi, popor român, că s-a urmărit sistematic, diabolic, distrugerea elitei naţionale româneşti, tocmai pt. ca tu, popor român, să devii sclavul sclavilor  -  sclavul Golemilor omenirii?

   Şi dacă înţelegi  -  ce faci? Ce faci, efectiv, popor român, pt. a determina încetarea acestei stări de fapt sinistre, catastrofale? Ce soluţii reale şi adaptate momentului de criză spăirituală, vei aplica, pt. a conforma circumstanţele suficiente, dacă nu optime, pt. autogeneza elitei naţionale româneşti? Grăbeşte-te, fie şi încet  -  căci, în istoria spirituală a Pământului, au mai murit neamuri talentate spiritual, dar care au întârziat să împlinească misiunea pe care dumnezeu le-a poruncit-o. Şi locul lor a fost luat de neamuri mai ascultătoare, mai prompte în ascultarea şi lucrarea împlinirii poruncii dumnezeieşti.