Nascut la 1 martie 1837 la Humulesti ; decedat la 31
decembrie 1889 la Iasi

Este unul dintre clasicii literaturii romane. Recunoscut datorita maiestriei
basmelor, povestilor si povestirilor sale, Ion Creanga a intrat in istoria
literaturii romane, in principal, datorita operei autobiografice Amintiri din
copilarie .
1837-03-01 Se naste, dupa cum marturiseste
singur, Ion Creanga, intaiul din cei opt copii ai lui Stefan a Petrii
Ciubotariul si ai Smarandei Creanga, "razesi fara pamanturi" din
satul Humulesti, tinutul Neamt.
1839-05-10 Data nasterii lui Ion Creanga
dupa actul din mitrica satului Humulesti, mosia manastirii Neamtului, Ocolul de
sus, tinutul Neamtului, partea I
1839-09-06 Se naste Smarandita, fiica
preotului Ioan Humulescu, personaj din Amintiri din copilarie.
1846 septembrie. Ion Creanga incepe cursul
primar in satul natal, la scoala infiintata de preotul Ion Humulescu (Nemteanu)
cu dascaulul Vasile a Ilioaei (Vasilicai)
1847 primavara. Dascalul Vasile fiind luat
la oaste cu arcanul, Nica a lui Stefan a Petrii trece in grija batranului
dascal Iordache farnaitul.
1848 Moartea dascalului Iordache de
holera. Creanga trece la scoala invatatorului Nicolae Nanu din Brosteni.
1849 Pana in primavara invatza la
Brosteni, apoi cu un psalt de la Biserica Adormirea din Targul Neamt.
1852 ianuarie. Stefan sin Petre Ciubotar
capata de la Iasi o patenta pentru negutatorii de starea a treia.
1853 Creanga termina clasa a treia primara
la scoala publica de la Targul Neamt, avand ca profesor pe Isaiia Teodorescu,
"popa Duhu".
1854 Creanga, numit acum Ion Stefanescu,
termina clasa a patra si toamna se inscrie la scoala de catiheti din Humulesti,
"fabrica de preoti".
1855-08-29 Catihetul tinutului Suceava,
Nicolae Conta, fratele lui Vasile Conta, elibereaza adeverinta lui Ion Creanga
si altor noua "clirici", printre care si Zaharia Simionescu, spre a
se inscrie la seminarul de la Socola, Iasi.
1855-11-06 Ion Creanga, Zaharia
Simionescu, Stefan Posa si Ioan Bradul cer staretului Manastirii Neamtului sa
fie primiti in internatul scolii din Tg. Neamt. La recomandarea lui Nicolae
Conta, catihetii sunt admisi in anul al II-lea la seminarul de la Socola.
1858 Moare pe mosia Facutii, tinutul Iasi,
Stefan a Petrii Ciubotariul si este inmormantat la biserica din satul Prigoreni
la 30 iunie. Creanga absolva cursul inferior al seminarului.
1859-07-01 Smaranda, vaduva lui Stefan a
Petrii din Humulesti, cere sa fie scutita de impozitul pentru patenta. Creanga
obtine o marturie a preotului de la biserica Patruzeci de Sfinti din Iasi
pentru a-si scoate peci de cununie cu Ileana, fiica preotului Ioan Grigoriu.
Nunta are loc pe 23 august.
1859-11-05 Poporenii de la biserica
Patruzeci de Mucenici din Iasi dau marturie lui Ioan Creanga spre a fi
hirotonisit preot.
1860 Diaconul Ion Creanga depune la 13 ianuarie jalba la mitropolie impotriva socrului sau Ioan Grigoriu de la biserica Patruzeci de Sfinti, pentru insulte, lovituri si tentativa de asasinat ("orele batute unul dupa 12 noaptea, au venit si stapanul casei, aflandu-ma eu dormind, pe cand toata suflarea se odihneste, langa a mea sotie; fara sa stiu cand au intrat in casa, s-au repezit si mi-au pus unghiile in gat - ghiarale - de a ma sugruma cu totul !..") Arestat si depus la dicasterie, Creanga cere peste trei zile sa fie pus in libertate spre a nu muri de foame si, eliberat, depune o noua jalba pentru umilinte indurate din partea socrului care-i poprea si sotia.
La 20 aprile incheia insa contract cu epitropia bisericii Patruzeci de Sfinti
spre a sluji da diacon, semn ca pentru moment conflictul familial era lichidat.
La inceputul lui mai, diaconul obtine carte de mutare de la Biserica Sfanta
Treime, unde fusese hirotonisit, la biserica Patruzeci de Sfinti.
La 26 octombrie il gasim inscris ca student in anul I la facultatea de teologie
din Iasi. La 19 decembrie se naste fiul sau Constantin.
1863-03-22 Diaconul Ion Creanga cere
mutarea la manastirea (biserica) Barboi din Iasi. Contractul cu noua biserica
se va incheia a doua zi. Diaconul primise inainte 700 de lei pe an, acum va
primi 48 de galbeni chesaro-craiesti.
1864 Absolvind un an de studiu la
Institutul normal vasilian, Creanga se inscrie la concursul pentru ocuparea
postului vacant de intitutor la sectiunea a II-a a clasei intaia de la scoala
primara vasiliiana Trei Ierarhi. La 13 noiembrie primea decretul de numire in
post.
1865-01-10 Creanga isi incepe activitatea
de institutor.
1866-04-30 Diaconul Creanga este numit
definitiv la biserica Golia din Iasi.
1868 Zziarul Conventiunea nr 14 din 26
februarie ataca pe preotii care merg la teatru, fara a numi pe I. Creanga.
Asemenea Curierul de Iasi nr. 6 publica articolul "Tragerea la tinta si
vanatul de pasari in mijlocul orasului" , vizandu-l pe diaconul de la
Golia, tot fara a-l numi.
In august apare in 4.000 de exemplare "Metoda noua de scriere si cetire
pentru uzul clasei I primare" de Ion Creanga, C. Grigorescu, G.
Ienachescu, N. Climescu, V. Raceanu si A. Simionescu.
1870-10-20 Creanga este mutat la Scoala
sucursala primara de baieti nr. 1 din Iasi (mahalaua Sararie), in locul lui G.
Ienachescu, care trece in locul sau.
1871 Dat in judecata consistoriului, in
septembrie, pentru conduita sa, e oprit de la "lucrarea de diaconie",
"pana va da probe de indreptare". Era invinuit de a fi mers la
teatru, de a fi tras cu pusca asupra bisericii, de a trai de mai multi ani
despartit de sotie si de a se fi tuns.
Apare "Invatatoriul copiilor - carte de cetit in clasele primare de ambele
sexe cu litere, slove si buchi, cuprinzand invataturi morale si
instructive" de C. Grigorescu , I. Creanga si V. Raceanu.
1872 La 1 iulie Ministerul Instructiunii
Publice si al Cultelor destituie pe Ion Creanga din postul de institutor la
scoala sucursala nr. 1 baieti din Iasi. Destituirea venea in urma excluderii
diaconului Ion Creanga din randul clericilor. Apare a doua editie din
"Invatatoriul copiilor"
1873 februarie. Creanga cere despartire
legala de sotie.
1874 Apare a III-a editie din Invatatoriul
Copiilor. Pe data de 1 septembrie este numit institutor la clasele I si II-a de
la Scoala primara de baieti nr. 2 din Pacurari.
1875 Numit intr-o comisie de examinare a
cartilor didactice din Iasi, M. Eminescu face cunostinta cu Ion Creanga.
Introdus de poet la Junimea, Creanga publica, in Convorbiri literare, Soacra cu
trei nurori (1 octombrie) si Capra cu trei iezi (decembrie).
1876 Apare "Povatuitoriu la cetire
prin scriere dupa sistema fonetica" de Gh. Ienachescu si Ion Creanga, iar
in Convorbiri literare povstile : Punguta cu doi bani (1 ianuarie), Danila
Prepeleac (1 martie) si Povestea porcului (1 iunie)
1877 Creanga tipareste intai in brosura
apoi in Convorbiri literare nuvela Mos Nichifor Cotcariul, apoi numai in
revista Povestea lui Stan Patitul (1 aprilie) si Fata babei si fata mosneagului
(1 septembrie)
1878 Apar in Convorbiri literare : Ivan
Turbinca (1 aprilie) , Povestea lui Harap Alb (1 august), si Povestea unui om
lenes (octombrie)
1879-06-25 Ecaterina Vartic cumpara cu
bezman locul si bojdeuca din Ticau, unde se stabilise mai inainte I. Creanga.
Apare "Geografia judetului Iasi", de V. Raceanu, Gh. Ienachescu si
Ion Creanga.
1880 Apare in albumul macedo-roman anectoda Mos Ion Roata si Unirea.
1881 In ianurie Creanga isi ia o luna
concediu de la scoala. In Convorbiri literare apare prima parte din Amintiri ,
datata : Bucuresti, septembrie 1880 si dedicata domnisoarei Livia Maiorescu. In
aprilie apare a doua parte a Aminitirilor. In octombrie, Creanga isi da
impreuna cu Ileana consimtamantul la casatoria fiului lor cu Elena Adamescu din
Bucuresti. In Convorbiri literare (1 noiembrie), publica Popa Duhu.
1882 Apare in Convorbiri literare a treia
parte a Amintirilor, datata : septembrie 1881
1883 Apar in Convorbiri literare, 1
ianuarie, poezia Impresiuni le Lina Catalina, auzita la Spitalul Brancovenesc,
la 1 martie , Cinci paini, iar in Almanahul Societatii academice Romania juna
din Viena, Mos Ion Roata si Voda Cuza. In noiembrie i se aproba un concediu
medical de 3 luni.
1884-05-30 Se aproba institutorului
Creanga un concediu de 2 luni.
1885-10-15 Obtine un concediu medical de 6
luni.
1886 In concediu de boala prelungit pana
la sfarsitul vietii.
1887 septembrie. Necazuri cu un vecin,
Vasile Coca, pentru care se plange primariei acum si in anul urmator ca i-a
astupat trecerea pe din dosul casei si este primejdie de incendiu.
1888 Creanga citeste in Cercul literar al
lui Beldiceanu ultima parte a Amintirilor.
1889-12-31 Moartea lui Ion Creanga in
noaptea de ajun, in urma unui atac de epilepsie.
1890-01-02 Inmormantarea lui Ion Creanga
la cimitirul Eternitatea din Iasi. Apar la editorul H. Goldner din Iasi
"Scrierile lui Ion Creanga, Povestile, vol I, cu o prefata de A. D.
Xenopol si o biografie a autorului de Gr. I. Alexandrescu (volumul contine
povestile publicate in Convorbiri literare intre 1875-1878)