ARTICOLE

| PRIMA PAGINA | INAPOI

A DOUĂSPREZECEA SCRISOARE LA UN PRIETIN”: CÂNDVA, NU DE MULT, POPORUL ĂSTA AL ROMÂNILOR A AVUT ALTĂ FIBRĂ DE DUH... - AVEA REACŢIUNE!!!

DUHUL JAPONEZ ŞI  DUHUL ROMÂNIEI ACTUALE

 

 

Dragă I.N. –

 

...Nu, nu mă simt deloc bine, cu sănătatea - şi asta, după vreo patru săptămâni de tratament (şi injectabil, şi medicamentos), pentru că realităţile (României şi lumii!) mă sufocă, mă deprimă cumplit, mă simt complet dezarmat, neputincios să fac ceva, pentru alungarea trădării, nebuniei şi ticăloşiei, din lume…măcar din jurul meu…! - realităţile astea “îmi mănâncă sufletul”…: totuşi, treptat, măcar tensiunea arterială s-a mai stabilizat, cât de cât…

...Draga  I.N., şi în veacul al XIX-lea, dar şi în veacul XX, România n-a avut o politică externă eminamente defensivă, cum spui tu - ci a avut o politică externă chiar cu accente decisive şi eroic-ofensive: Cuza nu s-a înclinat măcar (d-apoi să-i mai pupe şi papucul, ca până atunci, ceilalţi domni…cei ce fuseseră…boieri ”licitanţi de tron”!) în faţa sultanului...şi se pregătea de război cu turcii, pentru “neatârnare”…numai că a intervenit masoneria, care l-a asasinat, în Germania (după ce l-a silit să abdice, în faţa "omului lor", masonul evreu, Carol de Hohenzolern-Siegmaringen!) … - iar  în 1877-'78 noi, românii, am dus un război crâncean, pentru Neatârnare (dar şi de "spălare a ruşinii ruşilor" - şi ştii cum ne-au tratat ruşii, la San Stefano!... – nici nu ne-au invitat, măcar, la masa tratativelor…în plus, ne-au răpit Basarabia de Sud[1], de  bine ce i-am scăpat de cumplita ruşine a unei înfrângeri catastrofale, în faţa Turciei!...[2] -  şi ne-am comportat, în acest război din 1877-1878, incredibil de bine, pentru lumea întreagă! – toate agenţiile de presă, până şi cele engleze şi americane, strigau de uimire!!! - ...în cele două războaie mondiale am dus lupte grele (în ciuda trădării coloneilor şi generalilor filo-germani, în primul război, şi a regelui Mihai, într-al doilea…) - …şi în ciuda  dezbinării, din forurile superioare ale armatei, de pe frontul sud-moldovenesc, prin defectarea bolşevică, din 1917…dar şi a dezbinării din cadrul politicienilor români şi al camarilei regale … şi chiar a regilor noştri masoni, dintre care criminalul şi iresponsabilul de Carol al II-lea seamănă izbitor cu Băsescu - …CU COROANĂ SAU FĂRĂ, UN TRĂDĂTOR TOT UN TRĂDĂTOR RĂMÂNE!...! - în ambele războaie!, cu inamici puternici (Mărăşeşti-Mărăşti-Oituz  - primul război mondial - nu sunt episoade de desprins, de cele din al doilea  - Odessa, Cotul Donului...apoi, Oarba de Mureş, Carei...şi nici de 1877...!!! - să nu uităm că, în al doilea război mondial,  sovieticii erau ajutaţi, prin Siberia, de anglo-americani!), apoi a venit (după servilismul faţă de sovietici, de până în 1964), epoca Ceauşescu, în care am fost extrem de activi şi de ofensivi, în plan diplomatic şi în spionajul industrial...!). Nu prea au îndrăznit ungurii şi ceilalţi vecini, nici măcar URSS-ul, să ne calce pe coadă, fără să mârâim, măcar…în 1968, când Ceauşescu a făcut mai mult decât să mârâie: a făcut dizidenţă, în “sânul” Tratatului de la Varşovia! (nu mă interesează  opiniile trădătorilor şi impostorilor – eu am trăit şi simţit acele vremi, dimpreună cu mii şi milioane de oameni…! – …ştii bine cât de scump a plătit Ceauşescu, pentru…”încăpăţânarea” lui naţionalistă, pentru ”excesul lui de personalitate”, extrem de benefic, în esenţa lui… - vedem abia azi, foarte clar! - pentru poporul Românilor…; vezi bine, azi, vânătoarea de naţionalişti, calomnierea lor oribilă şi extrem de grosolană, poruncită de Guvernul Mondial: Ceauşescu, Miloşevici, Saddam, Gaddafi…Hugo Chavez şi Fidel Castro Ruz… - sunt, întâi, ridiculizaţi, apoi diabolizaţi, pentru a trece mai uşor în uitare, spre a se realiza planul mondialisto-globalizant al masonilor: normalizarea anormalităţii neo-colonialismului, sclavizării popoarelor!).

...Ceea ce se întâmplă de 21 de ani încoace, şi anume, să fie lăsaţi ungurii să ne batjocorească, să ne facă ei geografia şi istoria...NOASTRĂ!!! - …să ne conducă (Marko Bella - vice-prim-ministru...UDMR-ul terorist decide contra românilor, prin şantajarea tuturor guvernelor româneşti...CÂRPE ŞI IUDE!!! (adică, iartă-mă, dar să laşi Cultura şi Sănătatea Românilor, pe mâna duşmanilor lor istorici, adică a politicienilor maghiari şi iredentei maghiarilor, este un act de trădare cumplită! - aşa, nu se putea ajunge decât la ce s-a ajuns: înfiinţarea Gărzilor Secuieşti, înarmate până-n dinţi, cu armament trecut graniţa de la Budapesta, pe la Vama Borş!...autonomia teritorială, PE CRITERII ETNICE,  a Szeklerföld-ului/”Ţinutului Secuiesc”... - RUPÂND ROMÂNIA ÎN DOUĂ, DIN MIJLOCUL “STEAGULUI” EI GĂURIT, ÎN DECEMBRIE 1989, LA CASA POPII TÖKES!!! - … REFĂCÂND TICĂLOASA GRANIŢĂ A DIKTATULUI DE LA  VIENA!!!...cărţi de istorie şi geografie "aranjate" la Budapesta!...pe când COPIII DE ROMÂN NU MAI AU DREPTRUL SĂ-ŞI CUNOASCĂ ISTORIA ŞI GEOGRAFIA, CELE  REALE!!!...DA, SE AJUNGE AICI…E NORMAL, CU AŞA LOGICĂ ŞI ACŢIUNE POLITICĂ STRÂMBE: să spânzure şogorul ăla smintit, de Csiki Barna, efigia lui Avram Iancu, a “CRĂIŞORULUI”, cu patalama de la primăria...NE-SMINTITĂ!!!, de la Miercurea Ciuc, unde se cere paşaport până şi consilierului prezidenţial Remus Opris, ori chiar preşedintelui României…- lui Emil Constantinescu, în 1997, şi lui Băsescu, în 2009!!! ...atâta vreme cât Băsescu [la fel ca şi Constantinescu!] se pupă în bot cu Viktor Orban [care-i, se pare, adevăratul factor decident politic, în România anului 2011!!!] şi cu popa Tökes!!! - …dar nu uita că şi Tăriceanu a făcut guvern minoritar cu ungurii...nu uita că, pe timpul lui Iliescu, APARE HARTA ŢĂRII CEANGĂILOR, care arăta cum “stăpânirea maghiaro-ceangăiască” (?!) se întindea de la Adjud la Paşcani... - mulţi dintre popii catolici, ceangăi şi maghiari, de pe la noi, instigă, azi, la revoltă împotriva românilor, dacă nu se realizează, de jure - că de facto, DEJA S-A...!!! - Szeklerföld-Szeklerland/”Ţara Secuilor”, cu autonomie teritorială, pe criterii etnice...) - este "apocalipsa românescă"…de mult pregătită, prin pregătirea anestezicului optim, pentru români: CIRCUL…FĂRĂ PÂINE! Se uitau românii, în 15 martie 1990, şi ziceau, stând în fund, la televizor…toţi, “'telectuali”, deh!...: “Ei, nu mai tot credeţi în ce vedeţi şi auziţi! Numai nişte extremişti ROMÂNI pot zice ceva rău despre unguri, care unguri ar trebui să ne fie model, pentru civilizaţia lor extraordinară…!

Supercalifragilistică”…!!!

…Da, aceşti “civilizaţi” de huni ne declară, azi, ÎN PARLAMETUL NOSTRU (…fără să-i lapideze NIMENI!!!), că vor să creeze o Ungarie Mică în mijlocul României, pe care Ungarie Mică s-o unescă (cum altfel?), cu…Aia Mare!!! Păi, de ce om fi devenit noi, românii, atât de autişti, încât am uitat anul 1939, când un “civilizat” huno-maghiar, Dücsö Csaba,  vorbea atât de “dulce”, despre ce are el de gând să le facă valahilor…?!

 

"NINCS KEGYELEM" (FĂRĂ ÎNDURARE) - DE DUCSO CSABA. BUDAPESTA, 1939

"Naţia ungară este cea mai splendidă realizare a rasei dominante mongole, care nu cunoaşte decât victoria. In noi fierbe sângele lui Attila, al lui Arpad şi al lui Ghinghis-Han"…

"Eu nu aştept să vină răzbunarea, nu aştept! Voi suprima pe fiecare valah ce-mi va ieşi în cale! Pe fiecare îl voi suprima! Nu va fi îndurare.

Voi aprinde noaptea satele valahe! Voi trece prin sabie toată populaţia. Voi otrăvi toate fântânile şi voi ucide până şi copiii din leagăn!

In germene voi distruge acest neam de hoţi şi ticăloşi! Nu va fi pentru nimeni nici o milă! Nici pentru copiii de leagăn, nici pentru mama care va naşte copil…

Voi suprima fiecare valah şi atunci nu va mai fi în Ardeal decât o singură naţionalitate, cea maghiară, naţia mea, sângele meu! Voi face inofensivi pe viitorii Horia şi Cloşca.

Nu va fi milă!"

Dücsö Csaba
“[3]

 

…”Retardatul” (…cum îl numea, ieri-seară, la Antena 3, o senatoare PSD…) Csibi Barna este doar o caricatură, faţă de Dücsö Csaba!... - iar ungurii îl ţin minte pe Dücsö Csaba, ca pe…”Hristosul Maghiarilor”! – pentru că iată ce texte circulă, azi, printre tinerii maghiaro-secui, din Garda Secuiască:

 

PE ACEŞTI VALAHI OPINCARI TREBUIE SĂ-I EXTIRPĂM, SĂ-I UCIDEM CA PE DUŞMANII NOŞTRI "

Preoţii predică iubirea poporului, dar aceasta este numai o momeală, fiindcă Dumnezeu nu ajută decît forţa brută şi această forţă brută noi, cu toţii, trebuie s-o întrebuinţăm pentru a ucide şi a-i extermina pe aceşti valahi. Religia, prin cele zece porunci ale ei, spune: nu ucide, nu fura, nu dori femeia altuia pentru că acestea sînt păcate.

Aceasta este păcat? Nu este păcat! PĂCAT VA FI CU ADEVĂRAT DACĂ NU VOM EXTERMINA ACEASTĂ BANDĂ (…) DE VALAHI OPINCARI (…) .

Vom organiza şi o noapte a Sfîntului Bartolomeu (…) şi vom ucide şi copiii în pîntecele mamelor lor". (…) "


Cuvîntare rostită la Şimleul Silvaniei de către baronul maghiar Aczel Ede, şeful Circumscripţiei regionale a X-a Cluj a organizaţiei paramilitare horthyste a tiraliorilor.

Imnul-UDMR,

 

…Mda…Ce să mai comentez?! Trădarea, orbirea...pe amândouă?! NU! Să facă bine să se trezească, Poporul Românilor! Eu nu-s Dücsö Csaba, să lansez mesaje criminale!!! Am scris, am avertizat (dimpreună cu încă vreo câteva sute de cărturari români!), am răguşit şi mi-am dat sângele afară, în toţi aceşti ultimi zece ani…  - tot avertizând şi cerându-le fraţilor mei români să nu-şi uite Neamul, Firea Hristică, şi nici pe Strămoşii Cei Sfinţi şi Martiri, să fie treji/veghetori/”deştepţi”, precum Hristos-Lumina Lumii, să fie credincioşi în Hristos-Dumnezeu şi demni, precum Dumnezeu-Hristosul, Hristos-Adevărul/Logos-ul Luptător şi Calea spre Adevărata Viaţă! -  …e destul, dacă poporul meu nu s-a prostit cu totul!!! Dacă s-a prostit cu  totul, atunci, să moară! – …vorba lui Eminescu, din Andrei Mureşanu: “Decât o viaţă  moartă, un negru vis de jele, / Mai bine stinge, Doamne, viaţa ginţii mele!

...Mă uit la nenorocirea, din aceste zile, a Japoniei - şi-i admir, necondiţionat, pe japonezi: acolo este, deja, Apocalipsa IOANICĂ...dar, de pe stâncile alea ale Arhipelagului Nipon, nimeni n-o împunge la fugă spre..."mai binele egoisto-material"! Sunt demni, sunt iubitori, PÂNĂ LA ADORAŢIE!!! -  de tot ce le-au lăsat, spre moştenire, strămoşii lor...!!! Religia e religie, munca, muncă - iar devotamentul faţă de Împăratul-Divinitate, faţă de Patrie şi de Neam  merge (nu …"în cuvinte"!!!), până la sacrificiul suprem-martiric!!! FĂCUT CU BUCURIE ŞI MÂNDRIE…PE CARE ŞI DACII NOŞTRI ZALMOXIENI LE AVEAU, ŞI POPORUL NOSTRU, CÂND ERA CONDUS DE SFINŢI VOIEVOZI ŞI DE MARTIRI!!! “Unde sunt cei ce nu  mai sunt?” – întreba, cu o retorică tragică, Nichifor Crainic…şi nu-şi putea răspunde!

…Din păcate, nici noi, nici eu…deocamdată!

...Unde mai vezi tu, azi, la noi, educaţia patriotică, educaţia generozităţii, a spiritului de sacrificiu, a înaltei morale (nu fură nimeni pe nimeni, în Apocalipsa Niponă!...nu ca la cutremurul din 1977, când Ceauşescu a fost nevoit să decreteze legea marţială, şi au fost împuşcaţi zeci de jefuitori de cadavre, care tăiau degetele cadavrelor, ca să le ia inelele, cu tot cu...inelar! - fapte relatate de unchii mei bucureşteni!!!)...?! Unde mai vezi educaţia pentru MUNCĂ, la noi, unde se stimulează distrugerea, trădarea şi laşitatea şi uitarea deplină a faptului că suntem Aleşii Dumnezeului Neamurilor, suntem paznicii celui mai mănos şi luminos pământ din lume…GRĂDINA MAICII DOMNULUI? Eu, unul, nu vreau turism şi autostrăzi, că şi-aşa România-Grădina Dumnezeiască este de batjocură şi spurcare, cu/prin ai noştri români, d-apoi să-ţi mai năvălescă turişti străini nesimţiţi, toţi nemernicii lumii, ca la mânăstirile Bucovinei, unde îşi agaţă izmenele de zidurile mânăstirilor...cu ochii mei am văzut, am şezut şi am plâns, la zidurile Voroneţului şi Mânăstirii Humorului…!

…Dar, la japonezi, o autostradă a fost reparată (că era ...prăpastie fără fund!), în 4 zile!!! Noi nu reuşim, în ANI, să cârpim nişte drumuri cu două benzi...numai în campanie electorală dacă se mai peticeşte câte ceva...pe undeva…! Cultul MUNCI? Aproape că a dispărut, la români…odată cu mândria (şi cu ARGUMENTELE SFINTE ALE MÂNDRIEI!) de a fi român…!!! Cât s-au muncit să ne scoată binele din suflet şi din minte? Păi, nu prea mult: vreo 21 de ani. În Rusia nu s-a reuşit în 80 de ani…iar în Japonia…NICIODATĂ, pentru că, acolo, munca este echivalentă cu justificarea existenţei tale DEMNE pe faţa pământului (or, românii au uitat de demnitatea  acelor tarabostes thraci, cu conducători “rex et pontifex”, REGI ŞI FĂCĂTORI DE PODURI-SPRE-CER, PENTRU NEAMUL LOR, CĂTRE ZALMOXIS!!! - …de demnitatea înfricoşătoare, pentru Satana, a Voievozilor, Sfinţilor şi Martirilor!)!

 

…Iată ce scrie Octavian Lupu, în articolul său, „Descoperind farmecul prefecturii Fukushima”, în revista online Confluenţe româneşti (din 18 martie 2011) : „Mai întâi, vreau să îmi declar respectul şi admiraţia pentru cultura japoneză, precum şi pentru această naţiune, care a ştiut să se adapteze atât de bine circumstanţelor fluctuante ale istoriei.(…) 

In primul rând, pot spune că numele Fukushima nu îmi spunea nimic, înainte de acest incident, la fel cum nici Cernobâl nu era ştiut, înainte de catastrofa nucleară din timpul Uniunii Sovietice (…).

Curios fiind de acest loc, am început să citesc materiale, care să îmi spună ceva despre specificul locului, istoria sa, oamenii din regiune şi cultura lor (…). 

Vizionăm o multime de emisiuni despre acest eveniment din Fukushima, dar nu ne întrebăm, de exemplu: Cine sunt aceşti oameni? Care este istoria lor? Ce fel de cultură au? Cum gândesc? Cum se bucură? Cum se întristează? Ne postăm în faţa televizoarelor, în timp ce se aruncă, în mod haotic, în noi, cu informaţii trunchiate, pe care le receptăm într-un mod barbar, primitiv, în nuanţele de gri ale temerii, îngrijorării şi senzaţionalului. Iar după ce "show-ul" mediatic s-a încheiat, aruncăm la coş toată chestiunea, pentru a trece la un alt subiect "fierbinte", din care marile trusturi media îşi culeg profituri, deloc lipsite de importanţă.

 

(…)Vă voi propune câteva date sintetice, despre prefecturaFukushima, culese din maimulte surse depe Internet (…).

                                                

Mai întâi, Fukushima înseamnă "insula bunului destin" ("good-fortune island") şi este capitala prefecturii, cu acelaşi nume, din regiunea Tohoku a Japoniei. Oraşul se află la 250 km nord de Tokyo şi la 80 km sud deSendai. Deşi oraşul este localizat în interiorul insulei, prefectura are mai multe porturi la oceanul Pacific, câteva dintre ele numindu-se Onahama şi Soma. La nivelul anului 2003, populaţia oraşului era estimată la 290.866 de locuitori, la o suprafaţă de 746 km pătraţi, rezultând o densitate de 390 de oameni / km pătrat.

 

Fukushima City este înconjurată de o mulţime de izvoare termale şi are nenumărate resurse naturale în regiune, fiind una dintre cele mai mari zone turistice din Tohoku. Plasarea oraşului permite accesul către multe alte regiuni ale Japoniei, prin intermediul unui sistem de transport bine pus la punct. In numai o oră şi jumătate poţi ajunge în Tokio, folosind căile ferate, iar aeroportul oraşului, deschis din anul 1993, permite turiştilor să viziteze oraşul, venind nu numai din zonele metropolitane ale regiunii, dar chiar şi din celelalte insule ale arhipelagului nipon.

Prefectura Fukushima este bogată în festivaluri unice, ce se desfasoară în fiecare anotimp, de-a lungul întregului an, având o semnificaţie profund religioasă, îmbinată cu practici agricole specific japoneze, reflectând istoria locală şi diferitele tradiţii culturale. Astfel, marele festival Ryozen celebrează perioada turbulentă Nanbokucho (1336 - 1392), când conflictul dintre două curţi imperiale rivale a divizat naţiunea. Sau festivalul Soma - Noomaoi, ce datează de peste 1000 de ani, se desfasoară pe fostele proprietăţi ale clanului Soma şi re-creează atmosfera din perioada Statelor Războinice (1467 - 1568). In jur de 500 de călăreţi costumaţi în samurai, purtând steaguri medievale specifice, oferă un spectacol de luptă deosebit, în sunetul şi lumina focurilor de artificii, fiind unul dintre cele mai reprezentative astfel de festivaluri din Japonia.

 

(…) Pot fi întâlnite o mulţime de meşteşuguri specifice locului. Astfel, lemnul de bună calitate se găseşte în calităţi abundente, în Fukushima -  fapt ce permite realizarea de obiecte artizanale de excepţie. De asemenea, o mulţime de obiecte din lut ars pot fi procurate, reflectând cultura locală a regiunii.

 

(…)Pe măsură ce exploram aceste informaţii, am uitat, în cele din urmă, de isteria mediatică -  ŞI, FĂRĂ SĂ VREAU, AM ÎNŢELES GESTUL ACELOR MUNCITORI EROI, CARE AU PREFERAT SĂ-ŞI DEA VIAŢA, PENTRU A SALVA O ŢARĂ, O NAŢIUNE ŞI UN PATRIMONIU DE EXCEPŢIE. AM ÎNŢELES, DE FAPT, CĂ EI AVEAU PENTRU CE SĂ MOARĂ, AVEAU CE SĂ APERE ŞI, ÎNTR-UN FEL, AM GĂSIT O EXPLICAŢIE, PENTRU SPIRITUL DE SACRIFICIU AL JAPONEZILOR (s.n.).

 

…Oare noi, ca români, am avea ce apăra sau, mai bine zis, am putea proceda la fel, dacă destinul ar cere un astfel de sacrificiu?”  - şi întrebarea dlui Lupu nu are decât un singur răspuns, astăzi: NOI, ROMÂNII, NU MAI CONSIDERĂM CĂ GRĂDINA MAICII DOMNULUI MERITĂ SĂ FIE CUNOSCUTĂ ŞI NE-UITATĂ ÎN VECI, PENTRU A AVEA DE CE SĂ-ŢI DAI ŞI VIAŢA, PENTRU APĂRAREA EI!!!

 

 


...Am decăzut rău. N-AM FOST TOTDEAUNA AŞA DE JALNICE MÂRŢOAGE!!! NOI NE TRAGEM DIN ADEVĂRAŢI ŞI SFINŢI ÎMPĂRAŢI ŞI DIN CEL PUŢIN LA FEL DE SFINŢI ŞI RIGUROŞI MORAL - MARTIRI!!!

…Mă "mănâncă", cumplit, pe dinăuntru, toate astea! Poate de aia şi mă ridic aşa de greu, din boală...
Dar, poate ne va lumina Dumnezeu! VĂD, ÎN MÂNĂSTIRI, MODELUL DE LUPTĂ PENTRU DUH ŞI DE HARNICIE, PENTRU SUFLET ŞI TRUP ŞI DUH…VĂD, CU ADEVĂRAT, ADORAŢIA ŞI  ÎNGRIJIREA, CU ULTIMĂ SMERENIE, A GRĂDINII MAICII DOMNULUI! Deci, văd că Dumnezeu nun e-a uitat, cid oar ne încearcă tăişul şi struna de Duh, îndelung…tare îndelung şi cu mare luare-aminte!!!

E bine că-i aşa rău, pentru că, atunci când ne vom scula, o vom face “deplin armaţi”, cum zice Sfântul nostru Coşbuc!

…În mânăstiri, este rigoare a Duhului şi ritualistică sacră a fiecărui gest!..., este severitate morală şi de comportament, alături de o covârşitoare credinţă, în destinul poporului şi Neamului Românilor!!! Este OGLINDA ÎN CARE TREBUIE SĂ NE VEDEM NIMICNICIA FAPTELOR ŞI GÂNDURILOR, PENTRU A NE ÎNDREPTA DE ŞALE ŞI A VISCOLI ASUPRA NEMERNICILOR, DINĂUNTRU ÎNTÂI, APOI, ASUPRA CELOR DINAFARĂ!!! Numească-se ei cum s-or numi, UE, NATO etc. – tot Satana e numele lor cel ascuns, de taină, DAR SINGURUL ADEVĂRAT!!!

Doamne,-ajută!
Te îmbrăţişează, cu tot dragul,
Adrian

 

NOTE

1-Tratatul preliminar de la San Stefano a fost semnat de către Imperiul Rus şi cel Otoman la 3 martie 1878, după Războiul Ruso-Turc din 1877-1878. Din partea Rusiei au fost delegaţi contele Nicolai Pavlovici Ignatiev şi Alexandr Nelidov, iar din partea Imperiului Otoman au participat ministrul de externe Safvet Paşa şi ambasadorul în Germania, Sadullah Bey. Tratatul a fost semnat la San Stefano (astăzi Yeşilköy), un sat în apropierea Istanbulului.

Tratatul a confirmat o serie de schimbări politice în Balcani, prin recunoaşterea independenţei mai multor state, inclusiv a României.

Tratatul prevedea formarea unui principat bulgar autonom, care sa plăteasca tribut Porţii, dar care avea dreptul la un guvern creştin şi la o armată proprie. Teritoriul său includea câmpia dintre Dunăre şi Munţii Balcani (Stara Planina), regiunile Sofia, Pirot şi Vranje, Tracia de Nord, părţi ale Traciei de Est şi aproape întreaga Macedonie (articolul 6).

Conducătorul principatului urma să fie ales de poporul bulgar, aprobat de Imperiul Otoman şi recunoscut de marile puteri. De asemenea, un consiliu al nobilimii urma să creeze o constituţie proprie (articolul 7). Trupele otomane aveau sa părăsească Bulgaria, fiind înlocuite de trupele ruseşti, a căror ocupaţie urma să dureze doi ani (articolul 8).

Serbia, Muntenegru şi România

Sub premizele tratatului, independenţa Muntenegrului a fost recunoscută de către Imperiul Otoman (articolul 2), iar teritoriul său s-a dublat ca mărime, prin anexarea unor foste regiuni otomane precum Nikšić, Podgorica şi Antivari (articolul 1).

Serbia a obţinut de asemenea independenţa, şi a anexat oraşele Niš şi Leskovac (articolul 3).

Independenţa României a fost recunoscută de Imperiul Otoman (articolul 5), însă România a fost obligată să cedeze Rusiei Basarabia de Sud, dar a primit drept compensaţie Dobrogea (articolul 19).

2-Telegrama Marelui Duce Nicolae, către Domnitorul Carol: “Turcii, adunând cele mai mari la Plevna, ne zdrobesc. Rog a se face fuziune demonstraţiei şi, dacă este posibil, trecerea Dunării, pe care tu doreşti s-o faci, între Jiu şi Corabia. Această demonstraţie este indispensabilă, pentru a facilita mişcările mele” (cf. Florin Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român, Univers enciclopedic, Buc, 1977). Dar Coşbuc traduce fără de cruţare: “Însuşi Marele Duce a scris cu dichis şi aşa cum se cuvine Domnitorului nostru. Scrisoarea  a fost aşa: <<La Plevna, Turcii şi-au înglotit oştiri năprasnice  şi ne potopesc. Te-aş ruga să te arăţi, din răsputeri, vrăjmaş al Turcilor, şi, dacă-ţi stă în putinţă, treci Dunărea, după cum tot voiai s-o treci, pe la Corabia. Am mare nevoie să te arăţi vrăjmaş lor, ca să-mi înlesneşti drumurile mele>>” – cf. George Coşbuc, Războiul nostru pentru Neatârnare, Editura Cartea Românească, Buc., 1899.

3- Dücső Csaba (unul dintre pseudonimele scriitorului ardelean Loránd Daday, 1893-1954). În noaptea de 13 spre 14 septembrie 1940, trupe ale regimentul 201 motorizat Budapesta, împreună cu unii localnici maghiari şi cu membri ai organizaţiei Nemzetőrség (“Straja naţiunii”) AU DECLANŞAT UN HOLOCAUST ÎN COMUNA IP, din judeţul Sălaj, precedat de torturi şi violuri. Populaţia română a fost supusă unor torturi, printre care smulgerea unghiilor, ruperea oaselor cu bâte şi paturi de armă, mai mulţi copii au fost sfârtecaţi cu baionetele, aşa cum, potrivit unor surse, ar fi sugerat în 1935 Dücső Csaba, prin intermediul unui personaj din cartea Nincs kegyelem (Fără milă). Masacrul a durat până la 15 septembrie 1940, când guvernul Marii Britanii a somat autorităţile Ungariei să înceteze pogromul – cf. Pridvorul lui Laurenţiu Dumitru, 19 septembrie 2008.