ARTICOLE

 

Stimate şi dragă domnule G. D. -

 

Nu încape nicio supărare, Doamne fereşte! - toţi suntem oameni! - deci, toţi suntem supuşi greşelii şi păcatului!

Încercăm, tare greu ne nevoim, şi noi/fiecare dintre noi, să-l aflăm, printre beznele păcatelor noastre, pe HRISTOS-"Calea, Adevărul şi Viaţa"! Dar nu nimerim decât, mereu, în alte labirinturi, ale părerilor noastre (amestecate cu excesiva raţionalitate!)...pentru că, la noi, la toţi oamenii acestor vremuri, nu s-a lămurit, încă, influenţa Duhului Mihaelic (MIKAËL este Arhanghelul Spiritului  - şi determină Ultima Epocă Mihaelică: 1871+250 de ani), ci am rămas, CU TOŢII, întru împovărătoare sechele ale Epocii Arhanghelului Gabriel, Cel al Tehnicităţii/Raţionalităţii, împovărate fiind ele de zestrea ereditară/genetică, iar nu, preponderent, de Spiritul Biruitor (asupra zgurii unor moşteniri inutile, "de bruiaj" anti-spiritual!) şi de Acţiunea Revelatorie!

...Voi încerca, deci, în cele ce urmează, să-mi organizez opiniile mele, faţă de opiniile domniei voastre, într-un dialog, cu totul amical (şi, cât de cât, argumentat...):

1-Domnia voastră afirmaţi: “La matematică, învățam că un șir sau o funcție care tinde spre infinit, în unele condiții, și rezultatul e sau tinde la zero. Exagerând sau nu, putemvedea că de fapt monahismul tinde spre ceva negativ, căci accentul e pus pe izolare de societate (adesea a rămas însă doar teorie, că o face, dar adesea în sensuri negative), situație care implică și un fel de egoism (mă rezolv pe mine, las lumea să se descurce fără mine). (...)În Biblie găsim modelele posibile, demne de urmat, și de descifrat ce și cum e bine. Moise și Iisus (Domnul nostru Hristos) s-au retras în natură, s-au izolat pentru post și rugăciune, timp de 40 de zile. Atât. Pentru post și rugăciune. A medita poți oriunde. Nu trebuie mers prea depare. Moise și Iisus, aș zice că au fost și au rămas aceeași. S-au întărit, au simțit că așa trebuia să procedeze. De fapt Duhul i-a mânat. Însă a spune că monahismul e <<model de trăire sacră>>, cum afirmaţi dumneavoastră, E O EXAGERARE, UN NEADEVĂR CHIAR (s.mea). Ortodoxia și-a bătătorit această cale care e un moft de altă natură, nenecesar în economia lui Dumnezeu (Hristos). Argintul se lămurește în cuptor, ori călugărul e lipsit de temperatura în care Olarul îl poate prelucra cum voiește El. („Tigaia lămureşte argintul, iar cuptorul lămureşte aurul; dar Cel ce încearcă inimile este Domnul.” Proverbe 17:3)”.

MONAHISMUL nu poate fi egoist, atâta vreme cât, atât în forma lui eremitică (de sihăstrire), cât şi în forma lui chinovială/cenobitică (de mânăstire cu chilii), el propune RUGĂCIUNEA FĂRĂ DE ÎNTRERUPERE ŞI FĂRĂ DE CONTENIRE, pentru MÂNTUIREA ÎNTREGII OMENIRI/"AŞCHIILE LUI ADAM"! Ce poate fi mai generos, decât a-ţi jerfi, într-un fel oarecum martiric, viaţa ta de pe Pământ, pentru Viaţa Mântuită a Întregii Omeniri?! Eu zic că, la modul ideal de s-ar desfăşura lucrarea monahală (în comunităţile monahale), nu ar avea asemănare, cu nicio altă formă de strădanie umană, întru Mântuirea cea altruistă, a UMANITĂŢII  ÎNTREGI - adică, atât cea din istorie, cât şi cea din transistoricitate (...despre care vorbesc începuturile biblice şi mitologiile lumii)! 

...Monahismul ortodox (vorbesc în general, PRINCIPIAL, chiar!) păstrează Tradiţia neîntinată. În mânăstirile bucovinene, Triada Duhului VECHI: Socrate, Platon si Aristotel  - este zugrăvită, chiar la intrarea NAVEI!!! Deci, în MONAHISM, Tradiţia Spiritului este respectată deplin, întru Duh de Ecumenicitate AUTENTICĂ (...iar nu prin siluire a Duhului, cum vrea cezaricul Scaun de la Vatican!).

...Eu ştiu, personal! - Înalte Duhuri ARDENT-Rugătoare MONAHALE, pentru UMANITATE, în mânăstirile din Bucovina mea de baştină, pe care n-o părăsesc, cu Duhul, nicio clipă - iar cu trupul, îmi fac vreme şi cale, măcar o dată pe an...) . Ştiţi, sunt sigur, şi domnia voastră, despre Înaltul Duh de lucrare al unor mari monahi (consideraţi, de popor, ca deja fiind sfinţi!), precum IUSTIN PÂRVU, ILIE CLEOPA, TEOFIL PĂRĂIAN, DUMITRU STĂNILOAE (n-a fost monah, în sensul clasic al cuvântului - dar, în ultimii lui ani de existenţă pământească, A DUS VIAŢĂ MONAHALĂ, pentru a traduce, din aramaică, Biblia!...n-a fost dat să-şi împlinească Misiunea!), ARSENIE PAPACIOC, ADRIAN FĂGEŢEANU etc. – precum şi înalta spiritualitate "revărsată", de la mormântul prislopean (din Haţeg) al Martirului ARSENIE BOCA, “cel mai mare duhovnic român al secolului XX”  (pe care Patriarhia, încă, nu a catadixit să-l sanctifice, în mod oficial… – dar oamenii simpli îl au în suflet, încă demult, ca sfânt!), precum şi de la atâtea şi atâtea alte locuri de pelerinaj creştin-româneşti...

Din păcate, da: nu îndestul de multe duhuri monahale se ridică, azi, la nivelul prescris de Sfinţii Întemeietori ai Monahismului (SFÂNTUL ANTONIE CEL MARE [250-356], Întemeietorul monahismului eremitic, SFÂNTUL PAHOMIE [290-340], Întemeietorul monahismului chinovial, Sf. VASILE CEL MARE [329-379] şi SFÂNTUL CASSIAN [365-435 - din Scyhtia Minor (Dobrogea de azi!)] - întâiul desăvârşind regulile şi organizarea vieţii monahale, al doilea ducând monahismul, dinspre Orient, spre Occident...: “La Marsilia înființează două mânăstiri, una de călugări și alta de maici: Mănăstirea <<Sfântul Victor>> și Mănăstirea <<Sfântul Salvator>>. Organizează viața mănăstirească după modelul mânăstirilor din Orient, cu adaptările necesare locului”).

…Dar aceasta nu poate naşte decât o discuţie despre ameliorare, nicicum despre negarea Sublimei Funcţii a Monahismului, în general, şi a monahismului Valah, în special!

…Printre monahi sunt mai multi martiri, în Antichitatea târzie şi în Evul Mediu, precum şi "nebuni întru Hristos" (nepăsători la viaţa aceasta, limitată şi falsificată, prin simţuri/plăceri senzuale exacerbate, egoism, raţiune şi pragmatism, excesive,  fără de inimă - dar şi printr-un materialism şi mecanicism, aberante! - …şi fiind ei, totodată, năzuitori//Mărturisitori-fără-de-FRICĂ/PROCLAMATORI, printre batjocurile  şi printre ploile de scuipaţi ai gloatei, la/ai Împărăţia/Împărăţiei Cerească/Cereşti – Împărăţia de VEŞNICĂ ŞI AUTENTICĂ VIAŢĂ!) – decât în TOATĂ istoria de jertfe spirituale, a umanităţii non-monahale!

...Nu doar că monahismul a însemnat "organizarea [autojertfitoare!] a Mântuirii", dar NUMAI monahismului îi putem fi recunoscători, atât noi, valahii (poate, în primul rând, noi! – …pentru că noi, ortodocşii români, recunoaştem Tradiţia şi ştim ce să facem cu Tradiţia!), cât şi multe alte popoare (din Orientul europen şi până în Occidentul european extrem, în Portugalia, spre exemplu!), pentru PĂSTRAREA CULTURII NEAMULUI!!!

...Eu ştiu bine că au existat şi vini "globale", în Biserica Creştină, cu privire la slaba înţelegere a "inelelor" Tradiţiei...mă refer , în cazul concret, al valahilor, la legătura dintre Tradiţia Zalmoxiană şi cea HRISTICĂ! Dar aici, în Răsărit, HAR DOMNULUI! - nu a existat prigoana, absurdă şi asasină, din Occident! Dovadă vie stă convieţuirea cultului strămoşesc/"păgân", cu cel hristic (...dovadă şi convieţuire relative, e drept! - ...până îi va strălumina Hristos, din nou, pe unii Părinţi, să înţeleagă faptul că religiile nu sunt rupte una de alta, în timp, ci alcătuiesc o scară, un lanţ/o înlanţuire evolutivă, din punct de vedere spiritual! Spun "din nou", pentru că Hristos, prin pilda cu spălatul picioarelor Apostolilor, TOCMAI ACEST RESPECT, FAŢĂ DE RĂDĂCINI, ÎL CEREA...dar n-a fost înţeles întrutotul, după câte se vede, ci în destul de mică măsură...şi numai de câteva duhuri, cu totul înalte şi alese...!

...Deci, considerarea MONAHISMULUI drept “MODEL DE TRĂIRE SACRĂ” nu este nici “exagerare”, nici “moft”, cu atât mai puţin, un “neadevăr”! Da, după opinia mea fermă (la care vă rog să-mi îngăduiţi a nu renunţa!), MONAHISMUL poate fi (dacă îşi respectă propriile legi/reguli!), un “MODEL DE TRĂIRE ÎNTRU HRISTOS”...!

…Mai este ceva. Prin 2003, când masono-templierul ADRIAN NĂSTASE (da, templierii au fost absorbiti de iudeo-masonerie, să se ştie asta, bine şi definitiv!) era premierul României şi ducea tratative cu iudeo-masoneria de la Bruxelles-Luxembourg-Strasbourg, pentru intrarea României în U.E. – i s-a spus, foarte categoric, în timpul negocierilor: “Da, veţi fi primiţi în U.E., dar cu o condiţie sine qua non: SĂ SCĂPAŢI DE <<CUIBURILE DE CIORI>>, DE PRIN PĂDURILE VOASTRE VALAHE!” Adică, să scape TOCMAI de Monahismul Valah! Se vede CLAR că străinilor, asasini şi briganzi, din Iudeo-Masoneria Albastră, le stă în gât Spiritualitatea Înaltă, Luminată şi Curată -  a Neamului Românesc!!!

Pentru că duşmanii de moarte ai României  nu sunt proşti (în primul rând!), ci sunt (înainte de toate!) diabolic de răi: ei ştiu bine de unde vine PUTEREA POPORULUI VALAHO-ROMÂN şi, deci, primejdia de stopare a prostirii (urmată, fireşte, de jefuirea şi asasinarea, nemiloasă!) a poporului valaho-român: DIN PARTEA LUMINII DUHULUI VALAH – …PUTERE A LUMINII care este prezervată, cu precădere (ştiu asta până şi iudeo-masonii!), în MONAHISMUL VALAHO-ROMÂNESC!!!

 

2- Domnia voastră spuneţi aşa: “Ortodoxia – Teoctist, Daniel - patriarhii nu trebuie să fie căsătoriți. E o exagerare, o condiție abuzivă care denotă lipsă de lumină, de iubire și de fidelitate față de Adevăr.

Apostolul Petru fusese căsătorit; se vorbește de vindecarea soacrei lui Petru (Marcu 1:29-30) 29 Is indata iesind ei din sinagoga, au venit in Casa lui Simon is a lui Andrei, cu Iacov is cu Ioan. 30 Iar soacra lui Simon zacea, prinsa de friguri, is indata I-au vorbit despre ea. - Valabilă observația pentru catolici, îndeosebi, dar excelentă pentru toți. Apostolul Pavel n-a fost căsătorit, Dar știm ce învățături a lăsat în această direcție. De ex 1 Corinteni 7. Dimpotrivă, căsătoria îl împlinește pe preot, pe orice om normal, ori, cum ar fi de dorit în frunte unul mai altfel decât omul normal, unul care nu e căsătorit (...). După câte știu eu: e corect a se scrie Isus sau Iisus – dar sigur, sunteți mai avizat s-o afirmați, într-un fel sau altul”.

…Dar Sfântul Apostol Pavel nu este un admirator necondiţionat al căsătoriei. El dă de înţeles că, dacă un cuplu nu-şi îndreaptă atenţia spre cele veşnice (… iar monahii TOCMAI ACEASTA FAC, deci ei chiar TREBUIE să păstreze votul castităţii, pentru că, altfel, ar “rupe puntea continuă”, de rugăciune şi extază, înspre/întru Dumnezeu!) -  şi, deductiv, dacă nu-şi educă/iniţiază copilul în a-şi trăi viaţa întru Hristos-Mântuitorul Lumii, atunci mai bine să nu înceapă viaţa de căsnicie - pentru că NUMAI întru Hristos năzuind, adică, jinduind după Androginul Paradisiac Refăcut, poţi să înţelegi şi să trăieşti noimele vieţii pământeşti, poţi să nu risipeşti, ci să înmulţeşti forţele de Duh, necesare re-întoarcerii omului în Paradis/Rai, întru Mântuirea Cea Veşnică!):

     a-"Te-ai legat de femeie? Nu căuta dezlegare. Te-ai dezlegat de femeie? Nu căuta femeie. Dacă însă te vei însura, n-ai greşit. Nici fecioara, de se va mărita, n-a greşit. Numai că unii ca aceştia vor avea suferinţă în trupul lor. Eu însă vă cruţ pe voi' (I Cor. 7:25-28)

     b- 'Şi aceasta v-o spun, fraţilor: că vremea s-a scurtat de acum, aşa încât şi cei ce au femei să fie ca şi cum n-ar avea. Şi cei ce plâng să fie ca şi cum n-ar plânge; şi cei ce se bucură, ca şi cum nu s-ar bucura; şi cei ce cumpără, ca şi cum n-ar stăpâni; şi cei ce se folosesc de lumea aceasta, ca şi cum nu s-ar folosi deplin de ea. Căci chipul acestei lumi trece' (I Cor. 7:29-31).

     c- 'Iar de socoteşte cineva că i se va face vreo necinste pentru fecioara sa, dacă trece de floarea vârstei, şi că trebuie să facă aşa, facă ce voieşte, nu păcătuieşte, căsătorească-se. Dar cel ce stă neclintit în inima sa şi nu este silit, ci are stăpânire peste voinţa sa şi a hotărât aceasta în inima sa, ca să-şi ţină fecioara, bine va face. Aşa că, cel ce îşi mărită fecioara bine face; dar cel ce n-o mărită şi mai bine face' (I Cor. 7:35-38).

Celibatul (cel monahal, în primul rând!) ajută la unirea mai uşoară a sufletului şi Duhului, cu Dumnezeu - DAR NUMAI DACĂ AI CHEMARE SPRE AŞA O STARE  SPECIALĂ ŞI ÎNALTĂ, DE AUTOJERTFIRE ÎNTRU HRISTOS  (…”chemarea” vădindu-se fie prin REVELAŢIE DUMNEZEIASCĂ, fie prin ÎNCERCAREA PUTERII DUHULUI NOVICELUI, DE CĂTRE STAREŢUL COMUNITĂŢII CHINOVIALE!),!!! (...în limba ebraică, "isus" [deci, cu un singur "i"] este numele asinului... - ...e drept că, în iniţierea creştină, se ştie că Dumnezeu este, mereu, binar funcţional...aşa cum l-a pictat Nicolae Grigorescu, la Mânăstirea Zamfira, pe Hristos, în dublă ipostază: pe un perete, este Hristos întunecat/negru TOT anul, pe celălalt perete, cel opus, este Hristos luminat/alb TOT anul: Hristosul de pe Cruce este acoperit de păcatele omenirii lumii, istorice şi transistorice, şi se identifică, aparent, cu Satana/"asinul" încărcat de povara întunericului, în acea ipostază... - ...iar Hristos Înviatul este Luminarea Lumii...!!!).

3-Domnia voastră luaţi un fragment din scrisoarea mea:

 

“…Chestiunea cu “liberul arbitru“, pe care tot o agită “viii“, este extrem de gingaşă! De fapt, lucrurile sunt stabilite, odată pentru vecie, prin actualitatea/actualizarea eternă a Legii/Legilor, a “dharmei“! Ne “dăm mari” că gândim, zicem şi facem cutare lucru…Nu-i chiar aşa: dacă n-ar fi funcţionat decizii cu totul superioare nouă (în faptul că EXISTĂM, iar nu că NU EXISTĂM... în faptul că existăm AŞA, şi nu ALTFEL – …da-da, noi, cei care acum DISCUTĂM, cam emfatici, despre cât de liberi în gândire suntem/am fi noi…) – …păi, puteam, foarte bine, să NU (MAI) FIM DIN CATEGORIA CELOR GÂNDITORI, şi nici măcar din aceea “A CELOR CARE CUVÂNTĂ” – dacă decizia suprem-invizibilă, dar palpabilă, prin noi/percepţia şi conştiinţa noastră – ERA ALTA!
…Oricât ne credem noi de “vii” şi de teribili, nimic din ce gândim, facem şi spunem azi, nu este nou şi original, asumabil, cu trufie liminară, de către noi! – pentru că NU NOI NE-AM CREAT – deci, Logos-ul nu este al nostru, ci NOI funcţionăm şi existăm, graţie Lui! Chestiunea “slăvirii” divinităţii nu este o prostie, ci recunoaşterea gradului nostru de impersonalizare, întru divinitate (dar nu-i, neapărat, meritul nostru, cât parte dintr-un ameţitor Plan Divin!) – …doar că Dumnezeu “nu se uită în gura cuiva“, ci, mereu, este consecvent cu Legea/cu Sine Însuşi, pentru că El este LEGEA!
NU ştiu ce tineri sau mai puţin tineri pot să creadă că au “libertate religioasă“/sunt/îşi pot permite a fi “liberi [ÎNAFARA LUI DUMNEZEU! - şi] cugetători/liber-cugetători”, dar abia această aberaţie este toxică pentru ei! Practic, nu există decât aparenta libertate a gândurilor şi faptelor – de fapt, ele au fost predeterminate de gânduri şi fapte EXCLUSIV raportate la Lege – deci, fiecare gând/faptă îşi are, în sine însuşi/însăşi, mecanismul de “apreciere”, dar şi sancţiunea, în sensul de recunoaştere şi… “taxare”!
Legea pre-există, ÎN toate, PENTRU toate: fără de Lege nu s-ar roti nici stelele, nici electronii, şi lumea s-ar “chifligi”, aşa, deodată, “pe nepusă masă”, şi…ar dispărea, de parcă nici n-ar fi fost vreodată!!!” –

 

..şi faceţi o deducţie falsă, precum că eu aş socoti creştinismul ca fiind o doctrină fatalistă!

 

...Nici vorbă să admit, eu, fatalismul! Ortodoxia are un termen special, "teandrie" (THEOS este Dumnezeu si ANDROS este omul-bărbatul): viaţa şi soarta sunt împletiri ale voinţei/faptei umane cu Voinţa/Făptuirea Dumnezeiescă! Dar, pentru ca noi să nu greşim Calea şi să voim ceea ce ne-ar strica şi chiar ne-ar ucide Duhul! – şi, mai ales, pentru că tot mai mult tineret, din România, este stricat la Duh (de către părinţii neglijenţi, de către societatea tot mai strâmb aşezată, ba chiar de către unii profesori şi de către unii preoţi, care nu-s nici profesori şi nici preoţi adevăraţi, pentru că nici nu-şi fac misiunea de profesori şi de preoţi, şi nici nu se sinchisesc ei de DUMNEZEU-LEGEA şi de HRISTOS-MÂNTUITORUL LUMII, ci se arată cu totul nepăsători şi nu-şi activează alarma misionar-moral-spirituală, atunci când nişte copii/adolescenţi teribilişti se trufesc, ca orbii, precum că ei “gândesc liber” şi că ei “sunt atei” şi …”însetaţi de originalitate absolută” , ba chiar că sunt “perfect originali”, şi, deci, că “nu au nevoie de niciun dumnezeu”!  - adică, în traducere: SUNT PROŞTI CA NOAPTEA ŞI ORBI PRECUM CÂRTIŢA!) - …atunci am zis eu "să nu ne dăm mari", ŞI SĂ-L RUGĂM PE DUMNEZEU, PENTRU A NE AJUTA SĂ RĂZBATEM/RĂZBIM, PRIN BEZNA RĂTĂCIRILOR NOASTRE...!

 

4-Domnia voastră spuneţi aşa: “Să nu tot NE lăudăm că poporul român e mai binecuvântat ca altele – deși o cred și eu. Să nu NE credem mai aleși decât ale popoare – și eu simt că suntem mai binecuvântați. Dar nu e după Cuvânt, e după cum simțim. Fiecare copil simte că e cel mai iubit de mama sau de tata. Și așa e, fiecare e cel mai iubit, într-un fel. Eu, ca om, iubesc diferențiat, mai mult pe cei ce mă iubesc și pentru cei pentru care am afinități naturale (...)Vechiul Testament arată clar că Dumnezeu L-a ales pe Avraam, și sămânța lui, evreii, de a-i fi poporuil credincios prin care să se reveleze. Deci evreii sunt aleși, nu au nevoie de o purificare omenească. Dumnezeu e creatorul tuturor. El dorește să se facă de cunoscut prin Poporul Evreu ( Avraam, Isaaac, Iacov [Israel]) și, de la Rusalii, prin Biserica Sa, prin creștinii născuți din nou. A-i vorbi de rău pe evrei, nu e bine, căci suntem chemați a binecuvânta”.

Eu nu-i “vorbesc de rău” pe evrei (aşa, “la hurtă”!), ci constat adevăruri de Duh! – şi, deci, nu pot minţi!!!

Poporul român ESTE CEL ALES  (acum, în istoria cea nouă, de la frângerea ei bimilenară, de către Hristos, încoace!), iar nu poporul evreu. Poporul evreu A FOST ales, dar, prin NERECUNOAŞTEREA MÂNTUITORULUI (şi, în consecinţă, prin răstignirea Hristosului...), s-a dovedit nevrednic şi orb. De aceea, Sfântul Mitropolit DOSOFTEI ne invită, prin Psaltirea sa (de la 1673), să ne iniţiem întru "DUHUL CU CUCONI"/FERTIL SPIRITUAL, al NOULUI TESTAMENT, iar modelul cel “STÂRPIT DE  HARUL LUI DUMNEZEU”, "duhul cel fără de cuconi"/INFERTIL-BLOCAT SPIRITUAL, al Vechiului Testament, sa fie preluat doar prin ipostazele sale profetice, nu şi prin cele istorice!!!

...Şi, atunci...de aici începe (legat de Misiunea Neamului Valah şi de faptul că dacii ştiau, de la Zalmoxis, despre ÎNVIERE/MÂNTUIRE şi au făcut, astfel, foarte uşoară MISIUNEA DE LUMINARE-PRIN-ÎNCREŞTINARE, a SFÂNTULUI APOSTOL ANDREI/”ÎNTÂIUL CHEMAT”!) o demonstraţie prea lungă, pentru a fi scrisă într-un e-mail! -  ...dar Poezia lui EMINESCU şi lucrările lui NICOLAE DENSUŞIANU  - iar  azi, ale lui NAPOLEON SĂVESCU sau ADRIAN BUCURESCU etc. - sunt în linia pe care eu am dezvoltat-o, mai demult, şi, în ultima vreme, am strâns o parte dintre studiile mele, într-o cărticică, numită "Cazul DACIA...". Nu aş zice că, neapărat, m-am inspirat din Nicolae Densuşianu ori din Napoleon Săvescu (aş minţi, dacă aş afirma asta!), ci, mai corect ar fi să zic:  ei mi-au confirmat bănuielile, intuiţiile şi teoriile mele – şi, fireşte, ei au adăugat elemente noi, demonstrative, de mare importanţă.

 

5-"CAZUL EMINESCU" este, şi el, mult mai complicat decât pare, la prima vedere! Eminescu este un mare iniţiat terestru (INCLUSIV ÎN TRACOLOGIE, prin N. Densuşianu/"DACIA PREISTORICĂ" - despre care N. DENSUŞIANU lumea nu ştie că i-a fost, lui EMINESCU,  mult mai apropiat, decât chiar un alt INIŢIAT - ION CREANGĂ!...eu am o lucrare, "LOJA IOHANICĂ ROMÂNEASCĂ", în care demonstrez acest lucru/iniţierea lui CREANGĂ/CARAGIALE/SLAVICI...pe vreo 600 de pagini) ...

 

…Iar EMINESCU este PRIMUL OM PĂMÂNTEAN, care a recepţionat influenţele Epocii Arhanghelului MIHAIL/MIKAËL (chiar odată cu primele "adieri" ale acestei "aripi arhanghelice"!!!). Ortodoxia, conform cu studiile Înalt-Preasfinţitului BARTOLOMEU ANANIA, dar urmând şi alte REVELAŢII, l-a numit "SFÂNT LAIC "... Dar asta nu rezolvă mare lucru: Biserica-de-Zid nu are cum şti ce decizii a luat Dumnezeu, în ce priveşte Ierarhiile Spiritual-CELESTE! - …or, din câte ştiu eu, EMINESCU a depăşit, cu Duhul său, demult, stadiul angelic, şi a acces la Cel Arhanghelic: ACEASTA (iar nu trăncănelile criticilor literari!) este Revelaţia care-l instituie "GENIU" (pentru ca, în esoterism, "GENIU" înseamnă, în primul rând, Duh Arhanghelic, care ocroteşte un Neam...or, Valahii au ca  ocrotitor pe ÎNSUŞI ARHANGHELUL MIKAËL/ARHANGHELUL SPIRITULUI, cu care EMINESCU se uneşte, în acţiunea sa! Şi nu degeaba, la 1927, CZC (Corneliu Zelea Codreanu, alt iniţiat în HRISTOS – în sensul complex şi complet: iniţiat în creştinism, dar şi în  tracism/zalmoxianism! - îşi va numi ŞCOALA DE ZBOR SPIRITUAL [...nu degeaba s-au numit "cuiburi", acele forme de organizare a reflectiei spirituale "legionare", conformate pentru LUPTA SPIRITUALA - SPRE ŞI INTRU LUMINĂ!] nu doar cu numele formei organizate a luptei îngerilor, împotriva demonilor ("legiunea ALBĂ", împotriva “leghionului NEGRU”!)!) ci şi cu numele Patronului ei CELEST: Mişcarea Spirituală/Legiunea "SFÂNTULUI ARHANGHEL MIHAIL"...).

...Poezia, dacă nu este Revelaţie Dumnezeiască, nu este NIMIC! La fel, dacă sunteţi interesat de această problemă, puteţi afla, pe internet, o altă carte de-a mea (derivată din cea mare, despre Eminescu: "Spirit şi Logos, în Poezia eminesciană" - ...de fapt, este ADDENDA acestei lucrări!): "MIC TRATAT DE POETICĂ".

...Nici Mircea Eliade nu este atât de uşor de expediat...El ŞTIE! Este iniţiat, în cuibul legionar AXA, din Bucureşti [ca şi Blaga, Petre Comarnescu, Mircea Vulcănescu etc.] (cuib unde se primea Iniţierea Supremă, întru Spiritualitatea Neamului Valaho-Românesc...să nu "trageţi nicio nădejde" (sic!): dacă v-aţi gândit, fie şi pentru o clipă, că Legiunea era o "lojă" masonică, aţi greşit amarnic! - legionarii sunt "supra-români", sunt SINGURII AUTENTICI  ŞI  DESĂVÂRSIŢI LUPTĂTORI ANTI-BOLŞEVICI  - şi sunt iniţiaţi întru Hristos şi Zalmoxis - ...şi, fireşte, întru Sacralitatea Neamului Valaho-Românesc!).

...Dacă sunteţi, cumva, interesat, cu adevărat, de aceste chestiuni, vă rog, tare frumos, să vă creaţi un răgaz, pentru a "cerceta" (mereu: când aveţi vreme!), site-ul meu, unde veţi afla cărţile mele despre aceşti Iniţiaţi VALAHI-CREŞTINI (...şi despre alţii, la fel de uimitori!):

-www.adrianbotez.com

...Doamne,-ajută!

Adrian Botez

***