CINE SUNTEM CU
ADEVĂRAT ŞI CE (NE) CREDEM
(fragmente de
corespondenţă)
...Probabil
că aveţi oarece dreptate, atunci când afirmaţi că trebuie
să am mai multă încredere în oameni/omenire! Şi eu mă gândesc,
tot mai des, că e/ar fi bine să am mai multă încredere în "anticorpii"
spirituali, pe care Hristos i-a pus in om... - ...Mircea Eliade zice, în Les
Trois Grâces, că este imposibil ca Dumnezeu să nu fi
lăsat, în OM-Fiul Omului, "secretul/miracolul nemuririi"
– al “tinereţii fără bătrâneţe şi vieţii
fără de moarte”! Şi dacă a făcut acest lucru
Dumnezeu (şi eu nu mă îndoiesc de aceasta, nici măcar o clipă!)
- înseamnă că vom putea rezista (cei cu EDUCAŢIE ŞI
CREDINŢĂ CREŞTINĂ AUTENTICĂ!), la toate “politicile”
maloneste (de la nivel de oraş, ţară, planetă!) – “politici”
demente, “politici” trădătoare, jefuitoare de Patrie şi de
popoare, “politici” criminale! –
dar noi vom rezista, prin credinţa/trăirea creştină
(autentică şi vie!), la toate încercările satanice, care au loc
şi ne revoltă, ori ne “bagă în răcori”
(după fire şi caracter!), acum/azi, mai mult decât oricând, pe Terra!
...Dar tot sunt necesare nişte şocuri electrice, pentru
adormiţii (din Valaho-România şi de pe Terra, EGAL!) - ...pentru că şi Mântuirea Lui Hristos (despre
care nu obosesc să repet că NU VA FI FĂCUTĂ CU SILA!!!)
se va aplica selectiv (dacă ne referim la individ/indivizi: la nivel de
specie, evident că lucrurile stau altfel, adică, la nivel de Neam,
să zicem, există Mântuire Sintetică! – tocmai de aceea e nevoie
de o luptă cu “inerţia de popor” sau “inerţia de specie”!!!),
în funcţie de gradul de efort spiritual individual, pe care l-ai
făcut/l-a făcut, fiecare om, luat în parte, ca locuitor pe Planeta
Pământ!!!Şi Hristos ne îndeamnă să veghem, să nu
dormim! - iar IUBIREA de semeni se revelează şi prin
severitatea spirituală (faţă de tine însuţi, mai întâi, dar
şi faţă de fratele tău întru Duh!), sau: MAI ALES PRIN
SEVERITATE SPIRITUALĂ (...a se vedea monahismul, MODEL DE TRĂIRE SACRĂ, ÎNTRU
DUMNEZEU – monahismul, cel
desăvârşit intransigent, în lucrarea sa de Duh, în epifanii şi înspre
hierofanii!!!).
...Să ştiţi că Ortodoxia nu agreează DELOC spusele domniei voastre (şi bine face!), privitoare la "necesitatea
originalităţii" explozive, a originalităţii
cu orice preţ...eu vă agreez, la superlativ (după cum
vedeţi, de atâta vreme!), pentru că (din păcate!), Duhul meu
suferă, precum şi cel al domniei voastre, de erezia
originalităţii...!!!Monahii, preoţii, adevăraţii
trezviţi CITEAZĂ SCRIPTURA SACRĂ, mereu: şi au
dreptate! - pentru că, niciodată, vorbele şi gândurile
noastre (ale unor indivizi, ca “ţăndări” ale lui
Adam!) nu vor putea sa le egaleze pe cele ale lui Dumnezeu-Hristos-"RAVVI"-DESĂVÂRŞIREA
ÎNVĂŢĂTURII COSMICO-DIVINE!
...Nu
ştiu la care dintre cei doi iudeo-masoni, pionieri ai pacostei acesteia de Psihologie modernă, vă referiţi: Siegmund Freud este o ..."javră ordinară" (...că tot e
la modă expresia!), cu toate “complexele lui oedipiene”, cu tot...
- …poate că vă referiţi la celălalt, iudeo-masono-psihologul
elveţian, Karl Gustav Jung. Nu-i cu mult mai breaz, decât
Freud...iar eu ştiu (din proprie experienţă!) că Psihologia
este TOT o invenţie diabolică de-a iudeo-masoneriei, pentru a
ţine în lanţ omenirea! Un terorism anti-spiritual AUTENTIC,
profund şi extrem de eficient, PENTRU
EI!
...Am
experienţele mele, în această "materie"...Securitatea,
actualmente SRI-ul (la noi), serviciile secrete (de pretutindeni), sunt/au
fost, totdeauna, extrem de harnice (indiferent de cum s-a numit regimul
politic!), în a aplica “legile” criminale, ale acestei
pseudo-ştiinţe sinistre, inventate de către iudeo-masoni,
special pentru a stăpâni lumea, prin stăpânirea minţii noastre,
prin manipularea sentimentelor omeneşti etc.
… Eu
ştiu şi simt că vorbeşte, în domnia voastră, un
preaplin sufletesc, un suflet în care tinereţea "zburdalnică"
se răzvrăteşte (fără un discernământ prea
grozav!) - dar lucrurile nu prea stau aşa cum le ziceţi!
...Religia
nu este un "concurs de minuni"! - că, dacă un
tânăr descoperă, în el, nu ştiu ce forţe,
personal-miraculoase, în momentul acela el şi poate intra în regimul de
sfidare/concurare a divinităţii!
…Că,
dacă vorbim "ca din carte" (...cartea, în
definitiv, este suplimentul de Duh, pe care ni-l acordă El, în cazul când,
vorba lui Mahomed al II-lea, CARTEA urmează scriptura sacră! [...da-da, nici Mahomed al doilea, cât de
genial general va fi fost el...! - n-a înţeles că sunt necesare
cărţile, ALĂTURI de CARTE - tocmai pentru a potenţa noi, în
suflete, mai bine, CARTEA SACRĂ! - tocmai pentru a ne conştientiza, modula,
afirma, conforma, confirma şi asuma "tepele/nivelurile
noastre spirituale"!!!] - ...cartea (fie zis, în treacăt!),
scriind-o, chipurile, noi – dar,
de fapt, se scrie cu/prin Voia Lui Dumnezeu (intră în domeniul teleologiei
cosmice, acest lucru: SCRIEREA DE CARTE!) şi întru confirmarea-afirmarea
unui anume nivel spiritual, pe care El ni l-a decis/re-cunoscut! -
...pentru că, dacă n-ar fi aşa, am fi, din născare, niste
"zgâiţi”, sau/şi nişte celenterate!) -
...spuneţi că, dacă "vorbim ca din carte"
(adică, de fapt, din adâncul nivelului nostru spiritual, suplimentat cu…ARHEII OMENIRII SPIRITUALIZATE!) - n-am
fi "vii" (asta ziceţi/credeţi domnia
voastra!)...
...Chestiunea
cu "liberul arbitru", pe care tot o agită "viii",
este extrem de gingaşă! De fapt, lucrurile sunt stabilite, odată
pentru vecie, prin actualitatea/actualizarea eternă a Legii/Legilor, a
"dharmei"! Ne "dăm mari"
că gândim, zicem şi facem cutare lucru...Nu-i chiar aşa:
dacă n-ar fi funcţionat decizii cu totul superioare nouă (în
faptul că EXISTĂM, iar nu că NU EXISTĂM... în
faptul că existăm AŞA, şi nu ALTFEL - …da-da,
noi, cei care acum DISCUTĂM,
cam emfatici, despre cât de liberi în gândire suntem/am fi noi...) - ...păi, puteam, foarte bine, să NU (MAI)
FIM DIN CATEGORIA CELOR GÂNDITORI, şi nici măcar din aceea "A
CELOR CARE CUVÂNTĂ" – dacă decizia
suprem-invizibilă, dar palpabilă, prin noi/percepţia şi
conştiinţa noastră – ERA
ALTA!
...Oricât
ne credem noi de "vii" şi de teribili, nimic din
ce gândim, facem şi spunem azi, nu este nou şi original, asumabil, cu
trufie liminară, de către noi! - pentru că NU NOI NE-AM CREAT - deci, Logos-ul nu este al nostru, ci NOI funcţionăm şi existăm, graţie Lui! Chestiunea
"slăvirii" divinităţii nu este o
prostie, ci recunoaşterea gradului nostru de impersonalizare, întru
divinitate (dar nu-i, neapărat, meritul nostru, cât parte dintr-un
ameţitor Plan Divin!) - ...doar că Dumnezeu "nu se
uită în gura cuiva", ci, mereu, este consecvent cu Legea/cu
Sine Însuşi, pentru că El este LEGEA!
NU ştiu ce tineri sau mai puţin tineri pot să
creadă că au "libertate religioasă"/sunt/îşi
pot permite a fi “liberi [ÎNAFARA LUI DUMNEZEU! - şi] cugetători/liber-cugetători”,
dar abia această aberaţie este toxică pentru ei! Practic, nu
există decât aparenta libertate a gândurilor şi faptelor - de fapt, ele
au fost predeterminate de gânduri şi fapte EXCLUSIV raportate la Lege –
deci, fiecare gând/faptă îşi are, în sine însuşi/însăşi,
mecanismul de “apreciere”, dar şi sancţiunea, în sensul de
recunoaştere şi… “taxare”!
Legea pre-există, ÎN
toate, PENTRU toate: fără de Lege nu s-ar roti nici stelele, nici
electronii, şi lumea s-ar “chifligi”,
aşa, deodată, “pe nepusă
masă”, şi…ar dispărea, de parcă nici n-ar fi fost
vreodată!!!
"Legea IUBIRII", spun creştinii: dar
când grecul-Hesiod spunea, în veacul al VIII-lea înainte de Hristos:
"EROS, cel născut mai înainte de toţi zeii",
era cel puţin la fel de creştin, ca şi creştinul din "modernitate".
Iar noi să ne apucăm şi să ne dispreţuim, pentru
faptul că unul l-a citit pe Hesiod, iar altul nu - ar însemna o
dovadă irefutabilă precum că o luăm, binişor, pe panta
către ...AMOEBĂ! ...ADEVĂRUL ne pre-există nouă, gândurilor şi faptelor noastre! De aceea
ziceam eu că ar trebui “s-o lăsăm mai moale” cu
dorinta noastra de a fi "vii" (înafara Mecanismului
Divin pre-existent, al Legii!), în sensul de a spune ce nu s-a mai spus: vom
spune/afirma, mereu, NUMAI ceea ce este "teapa noastră"
de spunere! - ...iar "teapa"-nivelul nu ni l-am
stabilit noi, ca să ne umflăm, acum, în pene, pe această
chestie! Există mecanisme extrem de fine şi cu totul dificil de
înţeles nouă, prin care se "ţese" karma
cosmică şi, deopotrivă, cea a unei fiinţe...
Pentru că nici măcar Biblia nu poate ocoli
acel pasaj: "şi pe cel călduţ, Dumnezeu îl va scuipa
din gura Sa". Severii călugări ai Ortodoxiei, tip ILIE
CLEOPA, au înţeles că, aici, se confirmă, într-un anume fel,
ţinând de zalmoxianismul străbun, METEMPSIHOZA!
Dar, cu riscul de a mă acuza domnia voastră că nu
sunt "viu şi original", eu încerc, DIN GREU, vă mărturisesc, să
mă întorc la impersonalitate! (nota mea: …pe când eu TOCMAI DE ACEASTĂ TRUFIE ORIBILĂ a
originalităţii sufăr -
NON-VULGARE/NON-TRIVIALE!!! - şi
sunt acuzat [culmea! - cel puţin, aparent: sunt acuzat de către laici
şi de către unii sacerdoţi, deopotrivă! - deci, asta ar
trebui să vă dea de gândit că Legea funcţionează,
peste noi, prin noi şi pe dedesubt de noi!!!], mai dihai decât orişicare
Poet actual, din România şi/sau de aiurea! - pentru că, da, Orfeu
este al Carpatilor, iar nu al Washington-ului! – iar Dumnezeu-HRISTOS este
SUPREMUL POET!] . "Cel călduţ" este nu
cel ne-original (“original” se învecinează, nu
doar paronimic, cu “ORIGINAR”:
“originar/MÂNTUIT” nu este decât cel care...nu e “original”, ci s-a aflat pe sine, ca
des-fiinţare a persoanei I gramatical-fiinţiale,
în impersonalitatea divină!!!)
- ci acela care "a făcut-o pe originalul", uitând
că nu-şi aparţine, că impersonalitatea este
ţinta/esenţa teleologiei cosmice! Acela să se întoarcă,
pentru că nici de murit nu e în stare, pentru că n-a înţeles
nimic, nici viaţa şi nici moartea - legice, ambele! - dar
inexistente, practic, amândouă, ca stări “inventate” de om, în
istoricitatea sa: NOI SUNTEM, NEÎNTRERUPT, ÎN PARADIS (cu mare dreptate spune asta Orbul-BORGES,
în “Roza lui Paracelsus”!)...numai
că nu conştientizăm, din pricină că păcatul/patima
febrilă, (nechibzuinţa/non-echilibrul interior) - NE ORBEŞTE! - şi, pentru asta, se pare că mulţi tare vom fi "scuipaţi"
din gura Lui Dumnezeu, şi trimişi "la urmă",
să repetăm cicluri existenţiale umile/umilitoare, după
spusa Lui Hristos: "cel smerit se va înalţa...cei dintâi vor fi
cei din urmă"!
...Este o eroare capitală să ne permitem a filosofa, “cât
de bine ne-am ales noi religia”, ori “ne-am ales ateismul”! NU! Religia, aşa cum afirmă şi Mircea Eliade, ne precede, imemorial: omul este, genetic, religios/”homo religiosus”!!!
Religia ne alege pe noi, iar nu invers (aparent, ORTODOXIA “siluieşte”, cică,
voinţa unui nou-născut! – nu: acel nou-născut s-a născut,
deci a fost ales, din start, pentru Calea Luminii/Calea Cea Dreaptă! - …iar
eu, azi, spre exemplu, sunt ortodox nu doar că m-au botezat
părinţii, la naştere, ci şi pentru că, ulterior, mi-am asumat, deplin, acest nivel spiritual!)
- ...ca fiind noi evoluaţi spre o anume "teapă/nivel
spiritual", suntem ALEŞI să ne naştem într-o anume religie! - şi niciodată
invers! Mă rog, eu nu am zis că Lucifer nu are loc şi rol
important, în opera de re-spiritualizare/re-conştientizare a Paradisului!
Până şi IUDA are un rol fundamental! TOATE sunt “fundamentale”, în economia
divină, doar n-om crede, acum, că DUMNEZEU LUCREAZĂ CU/PRIN CIURUCURI (…asta, DACĂ vor fi existând “ciurucuri”, pentru că s-ar putea ca
tocmai Harap-Alb/Cenuşotcă să fie FĂT-FRUMOSUL!!!). De cele
mai multe ori, se dovedeşte că o prepoziţie prizărită,
ori o conjuncţie anodină (ambele, dispreţuite, prosteşte,
de către “ucenicii vrăjitori”
ai LIMBII!), condamnă la moarte ori…la viaţă, mai categoric
decât un discurs politic de trei ceasuri, sau decât o întreagă epopee!!!
…Dar e bine să nu ne avântăm prea mult, că ne
smintim de tot: aceste "roluri" cosmice sunt
extrem de delicate...e bine să le păstrăm în "mistic",
pentru că, oricât vom vrea să le cunoaştem, nu vom înţelege nimic! Este mecanismul CREAŢIEI,
cel de deasupra raţiunii, ba chiar şi "un pic"
deasupra intuiţiei/Revelaţiei!
...Îmi pare rău că acela care mi-a scris la calculator cartea
mea, "Epopeea Atlantică", nu a păstrat
fişierul - iar eu nu prea am vreme să-mi re-scriu cartea: acolo,
printre altele, este dedicată, lui Lucifer, o odă în toată
regula (şi Eminescu face acest lucru, în poemul "Andrei
Mureşanu"...)! - dar cartea, în accepţiune
spiritualistă, nu-mi aparţine, moral: sunt viziuni/Revelaţii
Sublime, la care m-a facut partaş, de dincolo de viaţă, Maestrul
meu de Inimă...
…Mă opresc aici. Problema "agreării"
nu ţine de vreo toleranţă, Doamne iartă-mă! - din
partea mea! Voiam să zic că, din pricină că suntem
evoluaţi (de fapt, "treziţi"!), amândoi,
spre/întru acelaşi nivel de înţelegere spirituală/compatibilitate
spirituală, am ajuns să fim într-o complicitate [legică,
nu aleasă de noi, că am fi, noi doi, nu ştiu ce ..."moţaţi"!]
- complicitate/compatibilitate de..."etaj". Nu se pune
problema chiar în aceşti termeni de
"administraţie de bloc", ci de includere într-un
anume regim de înţelegere/conştientizare a Legii!!!
...Da, probabil că exprimarea poetică ne-ar ajuta,
prin intuiţie şi Revelaţie, mult mai mult decât dialogul prin
frazeologie prozaică şi poticnită! Doar am şi afirmat, mai
sus, că POETUL SUBLIM/SUPREM ESTE HRISTOS-DUMNEZEU!
...”Psihologia” nu există, REAL, în
Planul Divin – decât ca fiind RE-LIGIE! Există numai satanismul unor
imbecili, care n-au conştiinţa "tepei" lor,
şi vor să fie altundeva/altcineva (mai sus decât Legea!), crezând
că pot asuma şi stăpâni Creaţia Divină (în
speţă, că pot pătrunde şi decide, în/prin
aşa-zisul “subconştient” uman).
Omenirea nu a avut şi nu are nevoie de acest luciferism de
canal, grosier şi "cu trompă"!
Înţelegerea Divină, dacă pătrunde în noi, face
superfluă şi grotesc-ilară, orice imbecilitate a "ucenicului
vrăjitor", care, neacceptând impersonalitatea
extatic-divină, se prăbuşeşte, depăşit fiind de
ceea ce orgoliul său prostesc a crezut că pot fi/deveni puteri
personale!
Nimic nu se face "prin mine însumi/insămi"
(…a se vedea deviza Masonic-Liberală!).
Este o iluzie grozav de periculoasă, pentru pierderea şi înjosirea
"tepei" spirituale, pe care, tocmai, o
căpătase(ră)m, prin decizie analitică divină!
...Puteţi să vă ziceţi "Toma
Necredinciosul", cât doriţi! - dar gresiţi fundamental! Nu
există Toma Necredinciosul! Există doar o metafora hristică (de
pedagogie hristică, mai exact!) a TREZIRII LA "TEAPĂ"!!! Toma a fost cel nai credincios şi cel mai înălţat spiritual,
dintre apostoli (excepţie făcând doar IOAN-AL-INIMII, cel care a înţeles
Taina Supremă a Lui Hristos, încă de la Cina Cea de Tană, unde a
stat cu capul pe Inima Lui Hristos!),
pentru că el cunoştea, la modul egiptean, viaţa de dincolo de
moarte! Doar că apostolii ceilalţi, care nu aveau (în acel moment,
dinainte de Cinzecime!) această cunoaştere suprasensibilă, nu
l-au priceput, în extaza sa!!!
...Tinereţe-tinereţe! Aveţi impresia, mai mult ca
sigur, că sunteti primul care se revoltă, în cosmos ori istorie -
şi nu mai incăpeţi de mândria "revoltei originale"!
Daca aţi şti câte necazuri amare mi-a adus mie, pe la vreo 21 de ani,
acest stadiu de ...să-i zicem, "non-conştientizare a
nivelului spiritual"...!!! Vă deplâng, pentru că stiu,
din proprie experienţă, cât mai aveţi de suferit, până la
ajungerea la/întru stadiul spiritual, care este atât de dispreţuit (de către
domnia voastră) - anume, ORTODOXIA (şi mă refer,
aici, la Biserica Lui Hristos, la CALEA CEA DREAPTĂ CĂTRE
REVELAŢIA SUPREMĂ, a faptului că SUNTEM IN PARADIS! -
...iar nu la secularizata şi jalnica, azi, Biserică-de-Zid!) – ORTODOXIA, cea care identifică
şi numeşte "TREZVIA" , adică starea de VEGHE
spirituală, pentru a detecta impersonalitatea, cea de dincolo de orice
futilă trăire personală!!!
...Nu
va temeţi, nu defăimeaz pe nimeni, când îi numesc “imbecili”
pe iudeo-masoni (şi nu-i “înjur”, atunci când îi NUMESC, cu numele ocarei pe care ei
înşişi şi-au agonisit-o, şi-au adus-o/construit-o, cu atâta
migală istorică şi luciferism!...iar Elefantul-cel-cu-TROMPĂ este, din strămoşi, simbolul prostiei asumate ca normalitate…)! -
şi sunt mai bun creştin decât mulţi dintre cei care nu
..."înjură"! - ci sunt nepăsători la soarta
Patriei, Omenirii şi Lumii/Terrei! Eu nu pot fi nepăsător, fie
şi măcar pentru că Dumnezeu mi-a dat copii şi un nepot...
...Iudeo-Masoneria
(aşa este corect de numită!) o cunosc, din experienţe
PERSONALE!!! Revoltătoare şi triste, tare triste, zguduitoare
experienţe...
Nu
pot intra în amănunte, deocamdată.
...Eu
iubesc, în definitive, şi... "jigodiile"! Iubesc
lumea toată, plantele, animalele, pietrele (CRISTALUL este modelul cosmico-divin, de când OMUL CEL CĂZUT nu prea mai este!)...cu mult mai mult/intens,
decât pot înţelege cei din jurul meu! Eu trăiesc atât de dur, sever,
nemijlocit, şi lumea şi oamenii, încât domniei voastre vi se pare că...vorbesc
din carte! Este foarte trist şi deprimant, să to-o-ot
constaţi că unii te hulesc pentru că eşti prea crud, în
realismul tău...iar alţii te acuză că..."vorbeşti
din cărţi", tocmai pentru că pe toate cele le
cunoşti atât de bine, atât de adânc asumat/trăit cu Duhul şi
cu sufletul, empathizant...!!!
...Nu sunt rasist. Chiar m-aţi
supărat foarte tare, cu această afirmaţie, complet
nedreaptă! - ...şi nu sunt eu prea uşor de supărat! E bine
să cunoaşteţi şi să cântăriţi bine vorbele,
atunci când le adresaţi unei persoane care a trăit şi cunoscut
zeci de mii şi sute de mii de oameni, de tot felul, de toate rasele
şi de toate culorile, şi n-a făcut nimănui niciun rău
(doar sie însuşi, mai mult ca sigur...!), ci a dorit, mereu, îndreptarea
semenilor şi căpătarea, de către ei, a respectului de sine...a Credinţei în Văpaia Dumnezeiască ("rai"
sau "iad", cum vrei şi-ţi aşterni!)!
Puteam să nu-mi asum nimic şi sa fiu un..."estetizant"
aerian, plezirist, snob, emfatic şi bleg, precum mulţi dintre
pseudo-intelectualii ţării şi ai lumii. Am ales altfel
- şi-mi asum alegerea, INTEGRAL!!!
...Oricum, eu mă rog pentru sufletul duşmanilor mei
(şi ai Dumnezeului meu, despre care Dumnezeu, dacă vreţi a
ştire “cum îl văd eu”, puteţi să-mi citiţi Poezia,
la adresa de site:
-www.adrianbotez.com...).
...Mama mea aşa m-a învăţat, să-mi iubesc
chiar şi duşmanii - şi eu am pătruns şi am trăit,
efectiv, învăţatura ei, venită de la Iisus Hristos-Dumnezeu. Nu
ştiu dacă, uneori, nu reuşesc chiar ceea ce este cel mai greu,
pentru mulţi dintre noi, creştinii: rugându-mă pentru sufletul
duşmanilor mei, să simt, dintr-odată, că-mi sunt
apropiaţi, sufleteşte...că-i compătimesc (şi aş
vrea să-i "aduc în casa mea"!), cum nu fac cu mine
însumi niciodată! Ciudat, nu?
...Domnia voastră mi-a adus mie nişte acuzaţii
total nefondate - eu voi cuteza să vă aduc vreo câteva corecturi
(asupra propriilor domniei voastre viziuni-de/despre-sine), având [corecturile
mele] un fundament foarte real. Şi nu am nevoie, pentru a împlini
aceasta, de acea toxină socială A-MORALĂ, aşa-numita
(în modernitatea decăzută!) "psihologie"
("psyche" însemnând, în filosofia
cosmico-sintetică a anticilor [precum sintetică este însăşi
CREAŢIA DIVINĂ!] - "suflet"! - ... ar
trebui, atunci, să vă daţi seama, şi singur, de ce îi
numesc, dispreţuitor, pe de o parte: ticăloşi/falsificatori,
impostori şi panglicari - iar pe de alta: ii "pun sub
severă observaţie", ca pe nişte asasini,
înstrăinători/alienatori ai Duhului uman - da-da, pe aceşti
..."psihologi"!).
1-...Domnia
voastră nu sunteţi liber - ci doar vă credeţi/va
închipuiţi a fi liber. Libertatea ţi-o dă CUVÂNTUL!!! Domnia voastră nu vă
acordaţi/armonizaţi, cu
această Libertate!!!
2-...Domnia
voastră aveti oroare de cuvinte, pentru că nu v-aţi ostenit,
niciodată, să priviţi, peste ghizdurile fântânii cuvintelor, în
afundul lor abisal.
3-...Domnia
voastră ÎMPĂRŢIŢI cuvintele (...şi, oare, cine v-a dat acest
drept, după ce Hristos şi, apoi, după modelul Său
Dumnezeiesc - cel puţin Eminescu, Nicolae Densuşianu şi Arghezi
[Geniile Logos-ului daco-valah] ne-au demonstrat contrariul?!), în cuvinte
care "se spun" şi cuvinte care "nu se
spun". Eu ştiu bine că societatea umană
[de-]căzută este una a artificialului, a pojghiţelor
ipocrite şi a frivolităţii inconştiente şi
a-morale, a complezenţei egoiste şi pline de
suficienţă oarbă, până şi în materie de moarte! - ...dar,
măcar în forul dvs. interior, încercaţi şi
recunoaşteţi/rostiţi Adevărul!
...De
unde îl ştiu eu Adevărul? Nu din cărţi, în primul rând (cu
toate că eu nu doar am gândit şi am scris ce-am gândit [scandalizând, dar nu prin vulgaritate, ci prin
incisivitatea/plasticitatea/expresivitatea/sonoritatea-orfismul mistic/ă,
a/l Cuvântului!] - ci, aşa cum v-am spus mai sus, eu am considerat
cărţile (pe unele, şi anume, pe cele scrise cu sângele Duhului,
fireşte!) ca pe suplimente/suplimentări necesare de Duh, ale/prin
semenilor mei nemuritori![VIEŢI ÎN PLUS!!!] - eu cred, cu fervoare,
în nemurirea Duhului!!!). Îl ştiu de la ciobanii şi
ţăranii, în mijlocul cărora am crescut, până m-au luat
părinţii mei şi m-au adus, în oraş, la şcoală.
...Mediul urban a pervertit, total, şi fiinţa
umană, şi limba umană. În cazul de faţă (foarte
important!) - LIMBA DACO-VALAHĂ!
...Păcat că nu mai mergeţi în satele din vârf de
munte (acolo unde oamenii nu sunt [încă!] pervertiţi de falsa “civilizaţie”,
a detergenţilor, televizorului, Internetului etc. - nu şi-au pierdut
[de tot] naturaleţea originară şi, deci, original-impersonală,
deci, în felul/la modul sacru!).Acolo nu zic să vorbiţi cu "beţivanul
satului" (cu toate că, şi printre aceşti "lucrători",
există, uneori, figuri extrem de interesante şi, în limba lor, afli
tresăriri, chiar salturi miraculoase, ale Duhului...), ...dar,
măcar, cu acei bătrâni, despre care aţi auzit că se numesc
"înţelepţii satului". Aţi constata, cu
oroare (poate!), că limba lor n-a exclus niciun "cuvânt-tabu"
(din zona terorismului lingvistic urban!), deşi ei nu înjură
"comun" (au ei "înjurăturile"
lor de sărbătoare! - ...aceia care sunt Paznici Sacerdotali
ai Tradiţiei, niciodată nu vor cuteza să injure de cele
sfinte, ceea ce nu exclude o anume cârteală "amicală"...ei
fiind, întru Duh/Re-ligie AUTENTIC/Ă[re-legare/re-împăcare, mistică
şi senină, CONTINUĂ! - cu Cerul-Dumnezeu!], prezenţi
[în mod REAL ŞI FIRESC!] şi colaboratori, la Facerea Lumii!).
...Păcat că, urmând "modele" şi prejudecăţi urbane, nu v-aţi aplecat asupra scrierilor, "slobode" de orice convenţionalism,
dar, tocmai de aceea, marginalizate de ipocriţii critici literari
valahi...scrieri ale unui Eminescu, Creangă, Caragiale, Arghezi [Slavici
este un "ciocoi urban", adică îi este ruşine să
folosească, şi nici n-o ştie bine, LIMBA VIE
DACO-VALAHĂ]...Aţi fi făcut cunoştinţă atât
cu poezia erotică eminesciană, dar l-aţi fi văzut şi pe culegătorul de folclor (românesc, în majoritate, dar şi
ţigănesc!), ştiut de puţini: EMINESCU! Aţi fi putut gusta Geniul Limbii, în aşa-numita
"Poveste a poveştilor"[?! – …adică, ORIGINARITATEA “FIZIOLOGICĂ” a LOGOS-ului!] (varianta primă! -
cea de-a doua, cea "târgoveaţă",
nu are nicio valoare!), a lui Creangă...Re-citiţi "Florile
de mucigai" argheziene, şi veţi simţi, cu
adevărat, ce înseamnă să fii liber, întru Duhul Lui Dumnezeu!
Cuvintele sunt, TOATE, din Parashabda Sacră ivite - din Vibraţia
Originar-Demiurgică! Nu există "cuvant rău"
şi "cuvânt bun", nu există “cuvânt
poetic” şi “cuvânt ne-poetic”! Există doar oameni
cu suflet pervertit şi care, in mod ipocrit, Îl proclamă,
emfatic, pe Dumnezeu, ca pe ultima "casă de modă a
îmbrăcăminţii" - şi oameni liberi, cu sufletul
nepervertit de convenţii, ci SENINI ÎNTRU DUMNEZEU...aceasta
înseamnă “SĂ FII SĂRAC CU DUHUL”: să îţi eliberzi
Duhul de straiele împopoţonate, ale ipocriziei, minciunii,
artificialităţii…!
...Bun, ştim, cu toţii, că aceste convenţii
ne-au blocat mintea şi limba...şi acceptăm această
realitate, mârâind printre dinţi!!! - ...dar nici să ajungem
terorizaţi de interdicţiile sociale, care sunt la ani-lumină
distanţă de moralitatea hristică - şi să ne interzicem
Cuvântul! Ce fel de creştini om fi noi, dacă ne interzicem tocmai Mistica şi DINAMICA Verbului
Divin/LOGOS-ul?! Aveţi
impresia, oare, că apostolii-pescari analfabeţi (mai exact,
majoritatea dintre ei, CEI NETRECUŢI
PE LA SINAGOGĂ! – excepţia o constituie tocmai IUDA-fariseul/intelectualul: în felul acesta, înţelegem de ce
majoritatea intelectualilor istoriei terestre au fost nişte
trădători şi oportunişti siniştri!), ai Lui Iisus/din
preajma Lui Iisus, vorbeau ca în saloanele Parisului veacului al XVIII-lea?
Dacă aţi crede aşa ceva, v-aţi înşela amarnic! Logos-ul-Hristos
(SUPREMUL POET COSMIC!) este teribil de îndulcit, până la
artificios, de către o cenzură urbană târzie (intrată,
de mult, în raport cu convenţionalismul urban al ROMEI-"Buricul
Lumii"!), din partea scripturilor evangheliştilor (ajunşi, pe de o parte, prin minunea glosolaliei, "vorbitori
în limbi", dar, pe de alta, pentru că au intrat în cetăţi-oraşe,
s-au lăsat pervetiţi, parţial, de mediul urban, şi au cam îndulcit,
artificios, oarecum - "grunzurii" expresivităţii
viforoase, a oratoriei hristice. Dar, şi aşa, Hristos
vorbeşte (şi prin intermediul EVANGHELIILOR!) cu o
violenţă metafizică teribilă, care îi face, pe
orăşenii şi ciocoii de azi (şi, deci, şi pe unii
dintre preoţii lor, care nu vor să-i supere pe enoriaşi...mai
curand Îl supără pe Dumnezeu!), să se simtă grozav de
stingheriţi...
...Avem un scriitor destul de cunoscut, dar nu şi luat în
serios (suficient!), ca fiind genialoid (cum sunt şi cazurile lui Coşbuc,
şi Goga, chiar şi Macedonski-cel-hulit...şi mai sunt destule
cazuri, în cultura valaho-românilor!): George Topârceanu, cel care, vreme de doi ani de zile, între 1916 şi 1918,
a stat prizonier la bulgari. Scrie, cathartic, micro-romanul "Pirin
Planina". Acolo sunt câteva lecţii de lingvistică, pe
care ar trebui să le cerceteze, mai cu luare-aminte, şi savanţii
noştri. El demonstrează, în cunoştinţă de cauză
(ştiind, acum, şi valaha, şi slavo-bulgara!), că, în cadrul
cosmic, bi-continental, al limbilor indoeuropene, NU EXISTĂ CEZURĂ
- CI CONTINUITATE PERFECTĂ! Numele organelor sexuale "au
sonorităţi" echivalente (“Dilco surprindea unele
sonorităţi care, la ei ca şi la noi, înseamnă cam
acelaşi lucru – şi faţa bulgarului se însenina pe loc” –
G. Topârceanu, Scrieri, vol. II,
Editura Minerva, Bucureşti, 1983), în daco-valahă şi în slavo-bulgară,
socotite, de către lingviştii de profesie, drept …polare!
...Orice este artificial şi nu clocoteşte de
viaţă şi nu "îngână"/acompaniază
Parashabda, este I-MORAL!!!
- ne spune şi un pictor-scriitor genial olandez, VINCENT VAN GOGH,
în extraordinarele sale scrisori, către fratele/alter ego-ul său, Theo! Van Gogh este cel
care, în tablourie sale, reprezintă (unicul
în lume şi în istoria ARTEI / FILOSOFIEI ARTISTICE A LUMII!) Parashabda/Vibraţia Originară,
Atotsintetizatoare: om, cer, pământ – … lan de grâu, unealtă şi
braţ truditor, om, pământ şi cer! - se înscriu, la Van Gogh, în
aceeaşi Vibraţie UNICĂ!!!
...Trag nădejde că m-am făcut înţeles,
câtuşi de cât, de către domnia
voastră, şi că veţi fi, cel puţin "un picuş",
pus pe gânduri. Dacă nu - apoi, nu, şi gata!
...Doamne,-ajută!
Cu, mereu, aceeaşi admirativă preţuire şi caldă prietenie, Adrian Botez
***